2ra-3302/13 — Declararea nulităţii contractele de vînzare-cumpărare a automobilului, anularea înscrisurilor, recunoaşterea ca dobînditor de bună credinţă,

prima instanţă: Gh.Gorun dosarul nr. 2ra-3302/13 instanţa de apel: B.Bîrcă, M.Moraru, E.Clim ÎNCHEIERE 30 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Iurie Bejenaru, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Struna Gheorghe, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Struna Gheorghe împotriva lui Slobozeanu Ilie, Gore Tudor şi Zavtoni Valeriu cu privire la declararea nulităţii contractele de vînzare-cumpărare a automobilului şi anularea înscrisurilor efectuate în Registrul de stat al transporturilor, şi la acţiunea reconvenţională depusă de Zavtoni Valeriu împotriva lui Slobozeanu Ilie, Struna Gheorghe, Gore Tudor şi Zavtoni Constantin cu privire la recunoaşterea ca dobînditor de bună credinţă, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 ianuarie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de Struna Gheorghe şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 30 mai 2011, c o n s t a t ă La 26 ianuarie 2010, Struna Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Slobozeanu Ilie, Gore Tudor şi Zavtoni Valeriu cu privire la declararea nulităţii contractele de vînzare-cumpărare a automobilului şi anularea înscrisurilor efectuate în Registrul de stat al transporturilor. În motivarea acţiunii s-a indicat că, prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 21 mai 2003 s-a încasat de la Slobozeanu Ilie în beneficiul lui datoria în mărime de 24 990 dolari SUA şi cheltuielile de judecată. Titlul executoriu eliberat de Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău a fost înaintat spre executare la Oficiul de 1 Executare Rîşcani, însă documentul executoriu a rămas fără executare din motiv că debitorul nu dispunea de mijloace financiare şi bunuri în proprietate.

Menţionează că, întru asigurarea executării documentului executoriu Oficiul de Executare Rîşcani în anul 2007 a aplicat sechestru asupra automobilului de model „Mercedes C 240”, număr de înmatriculare C KV 505, caroseria numărul NWDB2030611F155030, care conform datelor din Registrul de stat al transporturilor aparţinea lui Slobozeanu Ilie. Susţine că, în scopul de a se eschiva de la executarea hotărîrii pîrîtul Slobozeanu Ilie a încheiat cu Zavtoni Constantin un contract de vînzare-cumpărare a automobilului indicat, care în realitate nu a avut loc. Ulterior, Zavtoni Constantin s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiune privind ridicarea sechestrului aplicat şi recunoaşterea ca cumpărător de bună-credinţă a automobilului, iar prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 26 noiembrie 2007 acţiunea a fost admisă, fără a fi atras în proces ca persoană cointeresată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2008 a fost admis apelul lui, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 26 noiembrie 2007, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Însă, în perioada examinării pricinii civile în instanţa de apel Slobozeanu Ilie şi Zavtoni Constantin au înregistrat automobilul în litigiu după Zavtoni Valeriu. Consideră reclamantul că, contractele de vînzare-cumpărare a automobilului de model „Mercedes C 240”, număr de înmatriculare C KV 505, încheiate între Slobozeanu Ilie, Gore Tudor şi Zavtoni Valeriu sunt fictive şi au avut doar scopul de a ascunde adevăratul proprietar al mijlocului de transport şi pentru a face imposibilă executarea hotărîrii judecătoreşti irevocabile.

Prin cererea de chemare în judecată şi cererea de concretizare a cerinţelor reclamantul a solicitat, declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare din 25 decembrie 2007, încheiat între Slobozeanu Ilie şi Gorea Tudor; contractului de vînzare-cumpărare din 29 aprilie 2008, încheiat între Zavtoni Valeriu în calitate de reprezentant a lui Gore Tudor şi Zavtoni Valeriu, cu anularea înscrisurilor efectuate în Registrul de stat al transporturilor (f.d.2-5, 36-40). La 11 noiembrie 2010 Zavtoni Valeriu s-a adresat cu cerere reconvenţională împotriva lui Slobozeanu Ilie, Struna Gheorghe, Gore Tudor şi Zavtoni Constantin cu privire la recunoaşterea ca dobînditor de bună credinţă.

În motivarea acţiunii s-a indicat că, la începutul anului 2008 a procurat de la Gore Tudor automobilul de model „Mercedes C 240”, număr de înmatriculare C KV 505. După achitarea preţului automobilului Gorea Tudor i-a eliberat procură pe numele lui cu dreptul de înstrăinare a automobilului în litigiu, cum de obicei se procedează la încheierea unor astfel de contracte. 2 Menţionează că în luna aprilie 2008 s-a adresat ÎS „Registru” cu cerere privind înmatricularea automobilului pe numele lui, iar la 29 aprilie 2008 i-au fost perfectate toate actele necesare. Consideră că în atare circumstanţe, în temeiul art.331 din Codul civil, a devenit dobînditor de bună-credinţă a automobilului de model „Mercedes C 240”, număr de înmatriculare C KV 505, deoarece la momentul procurării nu a cunoscut despre faptul că automobilul a fost obiectul unui litigiu referitor la executarea unei hotărîri judecătoreşti.

Cere reclamantul, recunoaşterea ca dobînditor de bună-credinţă a automobilului de model „Mercedes C 240”, număr de înmatriculare C KV 505 şi anularea sechestrului aplicat asupra automobilului (f.d.57). Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 mai 2011 acţiunea iniţială a fost respinsă, iar acţiunea reconvenţională a fost admisă în parte, fiind recunoscut Zavtoni Valeriu ca dobînditor de bună credinţă a automobilului de model „Mercedes C 260”, cu numărul de înmatriculare C NE 764. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Struna Gheorghe a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2013 a fost respins apelul declarat de către Struna Gheorghe, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

La 19 iulie 2013 Struna Gheorghe a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii iniţiale şi respingere a acţiunii reconvenţionale. În susţinerea recursului s-a indicat că, nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile instanţelor judecătoreşti sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material. Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Struna Gheorghe urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

3 În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Struna Gheorghe este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.

Instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii 4 Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Struna Gheorghe, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Struna Gheorghe se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Iurie Bejenaru Valentina Clevadî 5