- Dosarul nr.
- 2ra-3057/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 26 septembrie 2013
- Părțile
- Vasilioglo Vitali vs Balica Leonid
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-3057/13 — Recunoaşterea ca cumpărător de bună credinţă şi recunoaşterea valabilităţii contractului de vînzare-cumpărare, cu obligarea înregistrării automobilului
dosarul nr. 2ra-3057/13 prima instanţă: V. Puşcaş, instanţa de apel: T. Duca, S. Procopciuc, A. Albu, ÎNCHEIERE 26 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Nicolae Clima examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vasilioglo Vitali, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vasilioglo Vitali împotriva lui Balica Leonid, intervenientul accesoriu Î.S.
„Registru” cu privire la recunoaşterea ca cumpărător de bună credinţă şi recunoaşterea valabilităţii contractului de vînzare-cumpărare, cu obligarea înregistrării automobilului, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Vasilioglo Vitali şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 29 noiembrie 2012, de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă: La 10 septembrie 2011, Vasilioglo Vitali a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Balica Leonid, intervenientul accesoriu Î.S. „Registru” cu privire la recunoaşterea ca cumpărător de bună credinţă şi recunoaşterea valabilităţii contractului de vînzare-cumpărare, cu obligarea înregistrării automobilului.
În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că el a procurat de la pîrît autoturismul de model „Mazda 3” cu n/î BL CZ 187, nr. motorului Z6608393, nr. caroseriei JMZBK14Z581667044, anul fabricării 2007, de culoare GRI, care de fapt i-a fost transmis lui împreună cu certificatul de înmatriculare şi poliţa de asigurare de răspundere civilă obligatorie auto şi a fost perfectată procura pe numele său cu dreptul de a dispune de autoturism. Indică reclamantul că la data de 19.06.2009, cînd a dorit să reînregistreze autoturismul dat pe numele său, de către colaboratorii DSO MAI, automobilul a fost verificat şi în rezultatul constatării auto-tehnice s-a stabilit că numărul caroseriei a fost supus modificărilor mecanice, în acest sens el a depus o plîngere la procuratură.
Susţine reclamantul că ulterior a aflat că autoturismul dat figurează într-o cauza penală pornită pe faptul contrabandei. Actele care conţineau dreptul de proprietate asupra autoturismului au fost ridicate de către colaboratorii de poliţie şi se află în cadrul materialelor cauzei penale. Începînd cu anul 2008 şi pînă în prezent el a exercitat drepturile unui proprietar de bună-credintă. În perioada respectivă el a efectuat asigurările de răspundere civilă obligatorie auto, autoturismul a fost supus verificărilor tehnice etc. La moment preţul autoturismului este de aproximativ 5000 EURO. Din considerentele expuse menţionează reclamantul că nu are posibilitate să înregistreze autoturismul pe numele său şi practic este privat de dreptul de a-şi exercita buna folosinţă şi dispoziţia asupra bunului său.
Solicită Vasilioglo Vitali Constantin ca să fie recunoscut ca cumpărător de bună-credinţă a autoturismului de model „Mazda 3” cu n/î BL CZ 187, şi obligarea Î.S. „CRIS „Registru” să înregistreze autoturismul nominalizat pe numele lui.
La 12 octombrie 2012, Vasilioglo Vitali a depus o cerere de concretizare a cerinţelor împotriva lui Balica Leonid, intervenient accesoriu Zabrodin Andrei, indicînd că la 15.09.2008 Vasilioglo Vitali a procurat de la Balica Leonid, prin intermediul reprezentantului său pe baza de procura, Zabrodin Andrei, autoturismul de model „Mazda 3” cu n/î BL CZ 187. Pentru a elibera vînzatorul de formalităţile legate de perfectarea actelor la organele de resort, vînzarea-cumpărarea a fost perfectatăîn forma procurii din 15.09.2008, autentificată de notar Alexandr Arnăut, înregistrată sub nr.1590, în care a fost expres indicat scopul eliberării - încheierea contractului de vînzare-cumpărare, perfectarea actelor de radiere şi evidenţa asupra automobilului, inclusiv pe nume propriu.
Consideră reclamantul că contractul de vînzare-cumpărare asupra automobilului enunţat a fost încheiat la 15.09.2008, cînd a luat forma scrisă, manifestată prin procura, în baza căreia el urma ulterior să suporte toate formalităţile de înregistrare a automobilului pe numele său. Tot atunci în vederea procurării automobilului el i-a transmis lui Zabrodin Andrei suma de 7500 EURO, astfel, vînzatorul a predat bunul, iar el a achitat costul.
Solicită Vasilioglo Vitali recunoaşterea valabilităţii contractului de vînzare- cumpărare din 15.09.2008, manifestat sub formă procurii nr.1590 din 15.09.2008, autentificată de notarul Alexandr Arnăut, încheiat între Vasilioglo Vitali şi Balica Leonid.reprezentat de Zabrodin Andrei, asupra autoturismului de model "Mazda 3" cu n/î BL CZ 187, nr. motorului Z6608393, şasiul fără număr, nr. caroseriei JMZBK14Z581667044, anul fabricării 2007, recunoaşterea lui Vasilioglo Vitali ca cumpărător de bună-credinţă şi încasarea de la Balica Leonid în beneficiul său a tuturor cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 29 noiembrie 2012, acţiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 aprilie 2013, a fost respins apelul declarat de Vasilioglo Vitali şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 29 noiembrie 2012, de respingere a acţiunii.
La 11 iulie 2013, Vasilioglo Vitali a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei hotărîri noi de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului recurentul Vasilioglo Vitali a invocat că instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond, au interpretat eronat normele de drept material, fac ce a dus la emiterea hotărîrilor neîntemeiate şi ilegale. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu hotărîrea primei instanţe şi cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.
Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă. Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vasilioglo Vitali, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art.433 lit. a) CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de către Vasilioglo Vitali se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Nicolae Clima