3ra-1650/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: I. Vornicescu dosarul nr. 3ra-1650/13 instanţa de apel: A. Minciuna, V. Pruteanu, A. Nogai ÎNCHEIERE 30 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea cu Capital Străin „RED Union Fenosa” Societate pe Acţiuni în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Individuale „Corai Petru” împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „RED Union Fenosa” Societate pe Acţiuni cu privire la contestarea actului administrativ împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 decembrie 2012, prin care a fost respins recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „RED Union Fenosa” Societate pe Acţiuni şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 31 octombrie 2011, prin care acţiunea a fost admisă constată: La 24 iulie 2009, ÎI „Corai Petru” a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS „RED Union Fenosa” SA cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a indicat că la 28 aprilie 2009 la locul de consum a energiei electrice nr. 1373055 ce-i aparţine şi care se află în or. Orhei, a fost efectuat un control a corectitudinii utilizării energiei electrice în urma căruia a fost întocmit procesul-verbal de consum fraudulos nr. 006393. Relatează că ulterior, la 01 iulie 2009, în adresa sa, a fost expediată spre achitare factura pentru consum fraudulos de energie electrică în mărime de 47 144,54 lei.

Afirmă că a încercat de a soluţiona cu pârâtul conflictul dat, fiind respectată şi procedura prealabilă, însă fără nici un rezultat. Indică că la 14 iulie 2009, în adresa sa a fost expediat răspunsul neargumentat şi ilegal al pârâtului cu care nu este de acord. Consideră că procesul-verbal de consum fraudulos de energie electrică nr. 006393 din 28 aprilie 2009 şi factura pentru consum fraudulos de energie electrică în mărime de 47 144,54 lei urmează a fi anulate, deoarece sunt neîntemeiate şi întocmite cu încălcarea procedurii prevăzute pentru întocmirea lor. 1 În argumentarea acestei poziţii susţine că consumatorului nu i s-a demonstrat existenţa căreiva din metodele de consum fraudulos conţinute în prevederile p. 99 al Regulamentului.

Susţine că conform prevederilor normei menţionate se va efectua calculul conform sistemului pauşal doar în situaţiile în care se va constata încălcarea de către consumator a clauzelor contractuale, care au dus la neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a energiei electrice calculate.

Totodată, punctul dat din regulament prevede şi metodele care ar duce la posibila neînregistrare sau înregistrare incompletă a energiei electrice: intervenţia vizibilă în funcţionarea echipamentului de măsurare (defectul sau lipsa sticlei la contor, defectarea corpului contorului, deteriorarea sau intervenţia asupra sigiliului autentic, ruperea cordonului sigiliului sau restabilirea lui după ce a fost rupt, lipsa sigiliului);conectarea neautorizată a instalaţiei de utilizare sau a receptoarelor electrice la reţeaua electrică sau consumul de energie electrică prin evitarea echipamentului de măsurare, sau contrafacerii sigiliului; intervenţia nevizibilă în funcţionarea echipamentului de măsurare;montarea microschemei în echipamentul de măsurare.

Indică că în răspunsul din 14 iulie 2009 pârâtul face trimitere la actul de constatare tehnico-ştiinţifică din 04 mai 2009, care consumatorul ar trebui să-l cunoască, însă acesta nu i-a fost expediat de către pârât. Afirmă că din conţinutul scrisorii se vede că consumatorul este învinuit de falsificarea sigiliilor. În cazul dat, conform pct. 104 al Regulamentului, în cazul depistării de către furnizor a violării sigiliilor aplicate echipamentului de măsurare, furnizorul prezintă consumatorului documente care demonstrează că sigiliile au fost aplicate şi care indică momentul aplicării sigiliului, numărul sigiliului, momentul verificării metrologice periodice a echipamentului de măsurare.

În cazul lipsei acestor documente violarea sigiliilor aplicate echipamentului de măsurare nu poate servi drept temei pentru aplicarea prevederilor privind încălcarea clauzelor contractuale de către consumator, care au dus la neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a cantităţii de energie electrică consumată”. Solicită admiterea cererii, anularea procesului-verbal nr. 006393 din 28 aprilie 2009; anularea facturii pentru consum fraudulos din 01 iulie 2009 în mărime de 47144,54 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată din contul pârâtului. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 31 octombrie 2011 acţiunea a fost admisă integral, anulat procesul-verbal nr. 006393 din 28 aprilie 2009 şi factura de plată în sumă de 47144,54 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 decembrie 2012 a fost respins recursul declarat de către ÎCS „RED Union Fenosa” SA şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 08 mai 2013, ÎCS „RED Union Fenosa” SA a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia contestată, întemeindu-şi argumentele în baza art. 432 alin. (2) CPC. 2 Menţionează că la 28 aprilie 2009 a avut loc controlul echipamentului de măsurare la consumatorul ÎI „Corai Petru”, în scopul stabilirii corectitudinii utilizării energiei electrice, la locul de consum din or.

Orhei, str. Renaşterii, 27. Susţine că în rezultatul controlului efectuat, colaboratorii furnizorului au avut suspiciuni asupra faptului încălcării clauzelor contractuale care au dus la neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a cantităţii de energie electrice consumate. Astfel, potrivit actului de control din 28 aprilie 2009, în rubrica fraude depistate s-a indicat că există suspiciuni la falsificarea sigiliilor de stat a echipamentului de măsurare, care a fost demontat de către reprezentanţii furnizorului în vederea efectuării expertizei. Relevă că conform Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr.929 din 14 mai 2009, executat de către ÎS Registru, s-a stabilit cu certitudine faptul că sigiliile verificatorului de stat au fost falsificate.

Susţine că prima instanţă nu a aplicat prevederile pct. 51 lit. a) şi i) din Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice din 15 aprilie 2011, care prevede că consumatorul este obligat să utilizeze energia electrică în mod raţional, inofensiv, eficient şi fără fraude. Consumatorul este obligat să păstreze intacte echipamentul de măsurare şi sigiliile aplicate, să nu comită intervenţii asupra utilajului reţelei electrice a unităţii de distribuţie instalat pe proprietatea consumatorului. Cu referire la pct. 99 al Regulamentului pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice a indicat că în cazul în care se constată încălcarea de către consumator a clauzelor contractuale, care au dus la neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a cantităţii de energie electrică consumată, furnizorul este în drept să calculeze consumul de energie electrică conform sistemului pauşal ( ţinând cont de volumul facturat pe perioada recalculării).

Cu referire la pct. 166 al Regulamentului nominalizat a indicat că controlul echipamentului de măsurare şi a sigiliilor aplicate, la consumatorul noncasnic se efectuează de către operatorul reţelei de distribuţie în funcţie de necesitate şi în prezenţa reprezentantului consumatorului cu întocmirea actului de control în două exemplare. Consideră că fiind constatate încălcările sus-menţionate, reprezentantul furnizorului, a întocmit actul de control cu nr.006393 din 28 aprilie 2009, fiind respectate prevederile pct. 166 şi pct. 170 al Regulamentului pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care 3 acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de ÎCS „RED Union Fenosa” SA nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de ÎCS „RED Union Fenosa” SA asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de ÎCS „RED Union Fenosa” SA ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul Întreprinderii cu Capital Străin „RED Union Fenosa” Societate pe Acţiuni se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4