3ra-1383/13 — Privind anularea actului administrativ

Instanţa de fond: Judecătoria Orhei – V. Negruţa Dosarul nr. 3ra-1383/13 Instanţa de apel: CA Chişinău – N. Craiu, L. Bulgac, A. Pahopol DECIZIE 30 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu, Judecătorii Vera Macinskaia, Valentina Clevadî, Tamara Chişca-Doneva, Ion Vîlcov, examinînd recursul declarat de către Herţa Boris, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a lui Herţa Boris împotriva Consiliului sătesc Vîşcăuţi r-nul Orhei privind anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie2013, prin care s-a admis apelul declarat de Consiliul sătesc Vîşcăuţi r-nul Orhei, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Orhei din 05 octombrie 2012, şi s-a emis o nouă hotărîre prin care s-a respins ca neîntemeiată acţiunea, c o n s t a t ă: La 04 iunie 2012 Herţa Boris a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Vîşcăuţi r-nul Orhei privind anularea actului administrativ.

În motivarea acţiunii Herţa Boris a invocat că, prin decizia Consiliului sătesc Vîşcăuţi, r-nul Orhei nr. 3.3 din 12 martie 2012, a fost abrogată decizia nr. 3.2/3 din 23 februarie 2010 „Cu privire la vînzarea - cumpărarea imobilului”, motivul abrogării fiind nerespectarea procedurii prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr.136 cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere. Despre emiterea deciziei contestate reclamantul a aflat la 14 martie 2012 în cadrul examinării unei cauze de către Curtea de Apel Chişinău. Susţine Herţa Boris că, abrogarea deciziei din 23 februarie 2011, nu este bazată pe lege, ci doar pe ambiţiile unor persoane interesate şi a funcţionarilor angajaţi ai Primăriei satului Vîşcăuţi, care fără nici un motiv întemeiat au votat împotriva procurării a terenului ce se află în apropiere de obiectivul care îi aparţine cu drept de proprietate.

Consideră Herţa Boris că, abrogarea deciziei din 23 februarie 2011, este ilegală şi pe motivul, că Consiliul sătesc Vîşcăuţi a omis termenul în care putea să facă acest lucru, a omis termenele de reacţionare şi de supunere a controlului legalităţii respectivei decizii de către Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat.

Ilegalitatea unei astfel de decizii este evidentă, deoarece abrogarea ei a avut loc în perioada cînd se afla pe rol în instanţa de judecată pricina care a avut ca obiect anume decizia abrogată, adică decizia nr. 3.2/3 din 23 februarie 2010 pe care Herţa Boris o consideră legală, fapt confirmat şi prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 25 octombrie 2011, prin care a fost recunoscut neîntemeiat refuzul primarului satului Vîşcăuţi de a încheia cu reclamantul contractul de vînzare - cumpărare a terenului cu suprafaţa de 3,5779 ha, iar decizia din 23 februarie 2011 prin care s-a dispus vînzarea - cumpărarea terenului, a fost recunoscută de către instanţă legală, hotărîrea respectivă fiind menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău.

Menţionează Herţa Boris că, în astfel de circumstanţe se poate doar de constatat că, Consiliul sătesc Vîşcăuţi nu poate emite acte şi decizii în defavoarea unei persoane în situaţie cînd o altă decizie este confirmată de către instanţa de judecată, iar abrogarea deciziei nr. 3.2/3 din 23 februarie 2011 este ilegală şi urmează a fi anulată. Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 05 octombrie 2012, acţiunea a fost admisă, dispunîndu-se anularea deciziei Consiliului sătesc Vîşcăuţi, r-nul Orhei nr. 3.3 din 12 martie 2012 , prin care a fost abrogată decizia aceluiaşi Consiliul nr. 3.2/3 din 23 februarie 2011 , prin care s-a permis vînzarea - cumpărarea terenului cu destinaţie agricolă, cu suprafaţa de 3,5779 ha, din extravilanul localităţii respective.

Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 17 aprilie 2013, a admis apelul declarat de către Consiliul s. Vîşcăuţi, r-nul Orhei, a casat hotărîrea Judecătoriei Orhei din 05 octombrie 2012 şi a emis o nouă hotărîre prin care a respins ca neîntemeiată acţiunea. La 10 iunie 2013, Herţa Boris a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2013, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Orhei din 05 octombrie 2012. În motivarea recursului Herţa Boris a invocat că, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau normelor de drept procedural. La emiterea deciziei de către instanţa de apel a avut loc încălcarea normelor de drept material, adică instanţa nu aplicat legea care trebuia să fie aplicată, fapt care a dus la pronunţarea unei hotărîri ilegale.

Cauza civilă în instanţa de apel a fost examinată în lipsa sa, nefiind citat legal despre data şi ora examinării cererii de apel, fără a avea posibilitatea de a depune referinţă şi de a prezenta argumente. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. 2 Materialele cauzei atestă că, Curtea de Apel Chişinău a pronunţat decizia la 17 aprilie 2013, şi a fost expediată participanţilor la proces la 29 aprilie 2013, cererea de recurs a fost depusă la 10 iunie 2013, fiind depusă în termen. Examinînd argumentele invocate în recurs în raport cu actele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul urmează a fi admis din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Recurentul în motivarea cererii de recurs, cauza civilă în instanţa de apel a fost examinată în lipsa sa, nefiind citat legal despre data şi ora examinării cererii de apel, fără a avea posibilitatea de a depune referinţă şi de a prezenta argumente. Din actele cauzei rezultă, că această argumentare a recurentului este întemeiată. La materialele cauzei nu este anexată dovada înştiinării legale a lui Herţa Boris, astfel, Curtea de Apel Chişinău a examinat cauza la 17 aprilie 2013 în lipsa acestuia.

Astfel că, Colegiul apreciază că, instanţa de apel, a încălcat normele de drept procedural, nu a garantat lui Herţa Boris posibilitatea de a fi prezent în şedinţa de judecată şi, respectiv, de a prezenta probe şi alte date importante pentru soluţionarea pricinii, precum şi de a participa la dezbaterile judiciare, de a înainta obiecţii şi a da explicaţii. Mai mult, instanţa de judecată şi-a întemeiat decizia pe faptul că Herţa Borsi a fost înştiinţat legal despre şedinţa de judecată, iar conform art. 205 alin. (4) CPC dacă instanţei judecătoreşti nu i s-a comunicat motivul neprezentării în şedinţă de judecată a participantului la proces citat legal sau dacă instanţa consideră neîntemeiat motivul neprezentării, pricina se examinează în absenţa acestuia.

În circumstanţele constatate, instanţa de recurs ajunge la concluzia că, fiind examinat în fond dosarul în absenţa lui Herţa Boris, ultima a fost lezată în drepturile procedurale prevăzute de art. 56 CPC, în posibilitatea de a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertăţile şi interesele legitime, nefiind respectat de instanţele judecătoreşti inferioare unul din principiile fundamentale ale dreptului procedural civil prevăzut în art. 26 CPC – condradictorialitatea şi egalitatea părţilor în proces. Art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale stipulează că orice persoană are dreptul la judecarea pricinii ”în mod echitabil”, ceea ce implică, inclusiv, o procedură contradictorie şi egalitatea armelor.

Respectarea principiului egalităţii armelor presupune că fiecare parte trebuie să obţină o posibilitate rezonabilă de a-şi prezenta cauza în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie net dezavantajată în raport cu adversarul său, astfel încât între părţi să se menţină un echilibru corect. Dreptul la o procedură contradictorie implică dreptul unei părţi în procesul civil de a lua cunoştinţă de observaţiile sau explicaţiile date de cealaltă parte, precum şi de a le discuta. Or, Colegiul apreciază că examinarea cauzei cu încălcarea dreptului la un proces echitabil reprezintă, în mod cert, temei de casare a actelor judecătoreşti. 3 Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele pricinii, ce au importanţă pentru aplicarea corectă a normelor de drept material şi procedural, instanţa de recurs apreciază decizia instanţei de apel ca fiind prematură.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră imposibilă corectarea erorii admise de către instanţa de apel în condiţiile procedurii prevăzute de către legislaţia procesuală, motiv pentru care cauza urmează a fi restituită spre rejudecare. La rejudecarea pricinii, instanţa de fond urmează să ţină cont de cele indicate, să verifice şi alte circumstanţe ce prezintă importanţă pentru soluţionarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet şi obiectiv, conform exigenţelor art. 130 CPC, probele administrate pe dosar, şi în dependenţă de situaţia stabilită, în raport cu normele de drept material care reglementează relaţiile economice, să adopte o hotărîre legală şi întemeiată.

Reieşind din cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. c) CPC RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Herţa Boris. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie2013, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a lui Herţa Boris împotriva Consiliului sătesc Vîşcăuţi r-nul Orhei privind anularea actului administrativ, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chişinău. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte Iulia Sîrcu Judecător Vera Macinskaia Judecător Valentina Clevadî Judecător Tamara Chişca-Doneva Judecător Ion Vîlcov 4