2ra-3248/13 — Repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală

prima instanţă: S.Papuha dosarul nr.2ra - 3248/13 instanţa de apel: N.Vascan, Iu.Cotruţă, E.Fistican DECIZIE 30 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte completului, judecătorul Svetlana Filincova, Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Ion Druţă, Svetlana Novac, examinînd recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor şi Procuratura Anticorupţie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oleinic Gheorghe către Ministerul Finanţelor, intervenient accesoriu Procuratura Anticorupţie privind repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03.07.2013 şi hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău din 05.12.2012, c o n s t a t ă: La 24.01.2012, Oleinic Gheorghe s-a adresat cu o acţiune împotriva Ministerului Finanţelor RM, solicitînd încasarea din bugetul de stat a prejudiciului moral în sumă de 500000 lei.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 26.07.2007 în privinţa sa a fost pornită cauza penală nr.2007036442 de către colaboratorii CCCEC. De mai multe ori a fost reţinut de către colaboratorii CCCEC, chiar şi din sălile de judecată, iar la 28.12.2007 a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art.27, 195 alin.(2), art.310 alin.(l) Cod penal. Imediat, după ce a fost eliberat, sub influenţa ameninţărilor colaboratorilor CCCEC şi a procurorilor precum că îl aşteaptă puşcăria pentru o perioadă de cel puţin 10 ani, a decis să părăsească ţara şi să se ascundă peste hotare. A susţinut, că după trei ani de suferinţe a hotărât să se predea organelor de drept şi la 22.04.2010 s-a prezentat la Procuratura Anticorupţie, unde i s-a adus la cunoştinţă învinuirea şi a făcut declaraţii în calitate de învinuit şi i-a fost aplicată măsura preventivă declaraţia de nepărăsire a localităţii.

A menţionat că, la 04.05.2010, a depus o cerere în adresa Procurorului General prin care a solicitat să fie luat la control dosarul penal pornit în privinţa sa. Neavînd un răspuns la această cerere, la 06.07.2010 a mai scris o cerere prin care a solicitat verificarea acţiunilor colaboratorilor OCT Chişinău care au 1 eliberat certificate privind dreptul de proprietate asupra imobilului care i-a aparţinut, la cererea directorului SRL „Multievo”, Grosu Veaceslav. La 08.10.2010, a adresat o altă cerere la care, la fel, nu a primit nici un răspuns. Referitor la dosarul penal care a fost deschis pe numele său, a menţionat că în baza ordonanţelor ofiţerilor de urmărire penală din cadrul CCCEC i-au fost blocate conturile bancare, i-a fost aplicată interdicţia de a nu părăsi localitatea, precum şi interdicţia de a perfecta pe numele său actele de identitate.

În 2007 i- au expirat actele de identitate şi la rugămintea sa de prelungire a lor i s-a refuzat, din motivul prezenţei interdicţiilor menţionate mai sus. A afirmat că s-a adresat cu o plîngere procuraturii să intervină pentru a fi anulate interdicţiile nejustificate, care se menţineau mai bine de trei ani. La 10.09.2010 a primit un răspuns prin care i s-a comunicat că cererea sa nu poate fi admisă, deoarece este intentat pe numele său un dosar penal şi menţinerea acestor interdicţii este obligatorie. A apreciat că i-au fost încălcate flagrant toate drepturile constituţionale şi fiind anunţat în căutare, timp de trei ani a suferit enorm de mult, a fost în imposibilitatea de a se angaja la lucru, nu se putea deplasa, ba chiar nu putea să iasă din casă.

Din cauza persecuţiilor la care a fost supus şi-a pierdut firma, care era unica sursă de existenţă a sa şi a familiei sale. Au rămas fară întreţinere trei copii minori şi soţia sa bolnavă. Şi-a pierdut şi capacitatea de muncă, fiind bolnav de cancer, nu a primit un tratament adecvat. A susţinut că în pofida faptului că la 24.09.2011 a fost dispusă încetarea urmăririi penale în privinţa sa, din motiv că în acţiunile sale lipsesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 27,195 alin. (2), 310 alin.(l) Cod penal, consideră că, aceasta nu este suficient. A indicat, că chiar şi încetarea urmăririi penale s-a făcut la insistenţa sa manifestată prin zeci de scrisori şi cereri.

La 19.03.2012, Oleinic Gheorghe a depus o cerere suplimentară prin care a solicitat încasarea daunei materiale în mărime de 1 145 040 lei cu titlul de venit ratat pentru perioada anunţării sale în căutare şi stoparea activităţii de antreprenoriat, precum şi 1481439 lei - valoarea bunurilor materiale care au fost furate de la depozitele firmei SRL „Geocom". În motivarea pretenţiilor a indicat că la momentul pornirii pe numele său a mai multor dosare penale, era unicul fondator şi administrator al SRL „Geocom Plus", în perioada ultimilor ani de activitate ianuarie 2005 - octombrie 2007 a avut venituri în mărime de 801 250 lei. Din cauza blocării conturilor bancare la 28.03.2007 şi anunţării sale în căutare la data de 28.12.2007, a fost paralizată activitatea firmei.

Totodată, toate bunurile materiale care la acel moment, octombrie-decembrie 2007 se aflau în depozitele SRL „Geocom Plus" au rămas fără supraveghere şi în rezultat au dispărut. Potrivit raportului financiar din data de 18.10.2007 valoarea bunurilor mobile ale întreprinderii constituia 1481439 lei. A menţionat ,că la data depunerii cererii de chemare în judecată conturile bancare ale întreprinderii erau blocate. Prin încheierea din 25.04.2012 Procuratura Anticorupţie a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu pe cauza dată. 2 La 14.05.2012, Oleinic Gheorghe a depus o cerere de concretizare prin care a indicat că la 14.02.2007 de către Procuratura sect. Ciocana, mun.

Chişinău, la cererea SRL „Multievo", în privinţa sa a fost pornită cauza penală nr. 2007488022, la 12.03.2007 pe acest dosar a fost emisă ordonanţa privind încetarea urmăririi penale, din motivul că există o hotărâre definitivă a organului de urmărire penală prin care s-a constatat imposibilitatea urmăririi penale pe aceleaşi temeiuri. La 22.12.2006 de către Procurorul în Procuratura Anticorupţie, Radu Gojan, în urma examinării materialului înregistrat în Registrul nr.l a CCCEC sub nr.906 din 20.11.2006 la demersul SRL „Multievo" cu privire la procurarea unui imobil deja gajat, prin falsificarea contractului de împrumut, a emis ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale în privinţa sa din motiv că, în acţiunile sale nu exista faptul infracţiunii prevăzute de art.251 Cod penal.

A indicat că a urmat o altă cauză penală nr. 2007036442 pornită, la fel, în privinţa sa, care a fost încetată la 24.01.2011. Solicită reclamantul încasarea din bugetul de stat a prejudiciului material în mărime de 1145040 lei ce constituie venitul ratat pentru anunţarea sa în căutare şi stoparea activităţii de antreprenoriat şi 1481439 lei ce constituie valoarea bunurilor materiale care i-au fost furate de la depozitele firmei SRL „Geocom Plus”, precum şi prejudiciul moral în mărime de 500000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău din 05.12.2012, acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerul Finanţelor în beneficiul lui Oleinic Gheorghe prejudiciul moral în mărime de 100000 lei.

În rest, cerinţele acţiunii au fost respinse. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03.04.2013, a fost admis renunţul lui Oleinic Gheorghe la capătul de cerere privind încasarea prejudiciului material în mărime de 1481439 lei şi a fost încetat procesul pe capătul de cerere nominalizat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03.07.2013, a fost respins ca neîntemeiat apelul declarat de Oleinic Gheorghe. S-au admis apelurile declarate de Ministerul Finanţelor şi Procuratura Anticorupţie şi s-a modificat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău din 05.12.2012 fiind diminuat prejudiciul moral pînă la 50000 lei. La 25.07.2013, Ministerul Finanţelor a declarat recurs, în termen legal, solicitînd casarea hotărîrilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că,instanţele de judecată în mod neîntemeiat au dispus adjudecarea în beneficiul reclamantului a unor sume băneşti cu titlu de prejudiciu moral, necătînd la faptul că reclamantul nu a prezentat careva probe veridice şi pertinente cu trimitere la art.12 CPC privind existenţa unui prejudiciu înregistrat, a unui raport de cauzalitate obiectiv dintre pretinsele fapte ilicite şi presupusul prejudiciu. Raportînd prevederile Legii nr.1545 din 25.02.1998 la nota informativă a Procuraturii Anticorupţie nr.4832 din 29.06.2012, recurentul invocă că în privinţa reclamantului nu au fost aplicate careva măsuri privative de libertate. În asemenea condiţii, consideră că formularea şi înaintarea unor pretenţii de încasare a unor sume băneşti cu titlu de prejudiciu moral sunt neîntemeiate atît faptic, cît şi juridic.

3 La 05.08.2013, Procuratura Anticorupţie a declarat recurs, în termen legal, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel şi pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului, recurentul a indicat că, decizia instanţei de apel este neîntemeiată, deoarece instanţa de apel nu a ţinut cont de argumentele procurorului şi ale reprezentantului Ministerului Finanţelor potrivit cărora deşi blocate, pe conturile bancare a lui Oleinic Gheorghe nu se deţineau mijloace financiare, din aceste considerente motivarea deciziei fiind una neîntemeiată. Nici referirea la faptul că lui Oleinic Gheorghe i s-a limitat dreptul de a se deplasa nestingherit peste hotarele ţării, instanţa nu a formulat concluzii plauzibile.

După pornirea urmăririi penale, Oleinic Gheorghe a părăsit ţara, astfel încît însăşi nu a fost pus în faţa faptului interdicţiilor invocate. În cadrul urmăririi penale în privinţa lui Oleinic Gh. nu au fost aplicate măsuri preventive, chiar şi prin faptul că acesta pe parcursul a 3 ani s-a eschivat de la organul de urmărire penală, astfel împiedicînd adoptarea unei hotărîri în termen rezonabil, respectiv nu i-au fost îngrădite careva drepturi sau libertăţi, ceea ce puteau să-i provoace careva suferinţe psihice. Consideră că nici una dintre condiţiile prevăzute de art.3 al Legii nr.1545 nu sunt îndeplinite în raport cu Oleinic Gheorghe, astfel, fiind decăzut dreptul în vederea recuperării prejudiciului moral.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile întemeiate şi care urmează a fi admise din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe. Din materialele cauzei se atestă că Oleinic Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Ministerul Finanţelor al RM, intervenient accesoriu Procuratura Anticorupţie privind recuperarea prejudiciului material şi moral. Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii parţiale a acţiunii.

Pentru a emite soluţia enunţată, prima instanţă a reţinut că, pretenţiile reclamantului referitor la repararea prejudiciului material sunt neîntemeiate, deoarece reclamantului nu i-au fost îngrădite drepturile sale în vederea activităţii economice a acestuia, la fel, nu au fost prezentate probe ce ar demonstra cauzarea prejudiciului susţinut de către reclamant în urma sustragerii bunurilor. Referitor la prejudiciul moral în mărime de 500000 lei, instanţa de judecată l-a considerat exagerat şi neargumentat prin probe. Instanţa a concluzionat că încasarea 100000 lei cu titlu de prejudiciu moral va fi echitabilă pentru reclamant. Fiind investită cu judecarea apelurilor declarate de către reclamant, pîrît şi intervenient accesoriu, instanţa de apel a respins apelul declarat de Oleinic Gheorghe şi a admis apelurile declarate de Ministerul Finanţelor şi Procuratura Anticorupţie, fiind modificată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău din 05.12.2012.

În acest context, instanţa de apel a reţinut că, durata urmăririi penale în privinţa lui Oleinic Gheorghe se datorează faptului că acesta s-a sustras de la urmărirea penală, fapt pe care l-a recunoscut în şedinţele de judecată. Deoarece 4 suferinţele pe care le-a suportat în perioada ascunderii de la organele de urmărire penală au fost cauzate de propriile acţiuni, întrucît în privinţa acestuia măsurile preventive dispuse în cadrul urmăririi penale nu au fost aplicate şi în mod efectiv Oleinic Gheorghe a avut de suferit doar în urma restricţiilor provocate de limitarea dreptului de deplasare în afara ţării şi de aplicarea sechestrului pe conturile bancare ale societăţii care îi aparţine, instanţa de apel a considerat că suma de 50000 lei este rezonabilă şi în măsură să compenseze suferinţele suportate de Oleinic Gheorghe.

Verificînd legalitatea şi temeinicia deciziei instanţei de apel, coroborat normelor de drept material aplicabile raportului juridic litigios, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile întemeiate, iar decizia instanţei de apel pasibilă de a fi modificată, din următoarele considerente. Instanţa de recurs a stabilit din materialele dosarului că prin ordonanţa procurorului Procuraturii Anticorupţie, Radu Gojan, din 28.12.2007, Oleinic Gheorghe a fost pus sub învinuire în comiterea infracţiunii prevăzute de art.27,195 alin.(2) şi 310 alin.(1) CP (f.d.7-8). Prin ordonanţa procurorului Procuraturii Anticorupţie, Radu Gojan, din 28.12.2007, a fost dispusă reţinerea învinuitului Oleinic Gheorghe (f.d.21).

Prin ordonanţa procurorului Procuraturii Anticorupţie, Radu Gojan, din 28.12.2007, s-a dispus iniţierea investigaţiilor în vederea căutării învinuitului Oleinic Gheorghe (f.d.20). Prin ordonanţa procurorului Procuraturii Anticorupţie, Svetlana Godoroja Rusu, din 24.01.2011, a fost încetată urmărirea penală în privinţa lui Oleinic Gheorghe, din lipsa elementelor infracţiunii prevăzute de art.27,195 alin.(2) şi 310 alin.(1) CP (f.d.18-19). La fel, prin materialele dosarului se atestă că Oleinic Gheorghe prin scrisoarea ÎS „Registru” nr.02/4-10840 din 13.08.2010 a fost informat că i s-a refuzat eliberarea paşaportului în baza informaţiei parvenite din Direcţia Informaţii şi Evidenţe Operative a MAI şi anume intentarea dosarului penal 2007036442 pe art.195 al.(2) CP (f.d.9).

Prin scrisoarea Procuraturii Anticorupţie din 10.09.2010, Oleinic Gheorghe a fost informat că corect Direcţia de documentare a populaţiei i-a respins cererea de perfectare a paşaportului, deoarece CCCEC efectuiază urmărirea penală în cauza nr. 2007036442 (f.d.12). Prin certificatul nr.18543 din 17.11.2010, ÎS „Registru” i-a refuzat cet.Oleinic Gheorghe perfectarea paşaportului, din motivul atragerii la răspundere penală, d.p.2007036442 (f.d.11). Conform extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice nr.12380 din 18.05.2013, administrator al SRL „Geocom Plus” este Oleinic Gheorghe, cărui îi aparţine în proporţie de 100 % şi a fost înregistrată la 05.04.2000 (f.d.210). În scrisoarea nr.02/3-05/2048 din 06.11.2012 eliberată de BC „Moldinconbank” SA se atestă că la situaţia din 06.11.2012 pe conturile SRL „Geocom-Plus” sunt aplicate sechestre şi suspendări ale operaţiunilor din conturi, de către organele abilitate.

Din anexa prezentată la scrisoare se constată că în baza 5 deciziei CCCEC nr.03/49 din 28.03.2007 a fost dispusă suspendarea/sechestrarea conturilor SRL „Geocom Plus” (f.d.123-124). Instanţa de recurs menţionează că potrivit art.3 lit.a) al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr.1545 din 25.02.1998, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală. Conform art.11 al Legii nominalizate, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luându- se în considerare criteriile expuse în articolul dat. În toate cazurile instanţa de judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile şi echitabile a prejudiciului moral. Conform art.1423 al. (1) Cod civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.

Cu referire la prevederile enunţate şi reieşind din specificul acţiunii, instanţa de recurs constată că instanţele de judecată, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, just au ajuns la concluzia de încasare a prejudiciului moral. Unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echităţii, care exprimă că indemnizaţia trebuie să prezinte o justă şi integrală despăgubire. În temeiul Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu şi nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Prin prisma normelor enunţate şi ţinând cont de criteriul echităţii, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raţionale şi echitabile, adică trebuie stabilite în aşa fel, încât să asigure efectiv o compensare suficientă şi nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat, fiind menţinut echilibrul între daunele efectiv pricinuite şi suma acordată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că cuantumul compensaţiei pentru prejudiciu moral determinat de către instanţele de judecată în mărime de 50000 lei este exagerat.

În acest sens, instanţa de recurs menţionează că în această parte decizia instanţei de apel urmează a fi modificată prin micşorarea cuantumului 6 despăgubirii morale de la 50000 lei la 20000 lei, fiind pe măsură de a atenua suferinţele psihice şi fizice cauzate reclamantului, precum şi fiind echitabilă şi nicidecum exagerată sau diminuată pentru prejudiciul suferit de către ultimul. Totodată se remarcă că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanţa a reieşit din apreciere justă şi pertinentă a complexului material probator, a dat o evaluare adecvată daunei morale compensatoare, având în vedere, în principal, criteriile referitoare la consecinţele suferite pe plan psihic, gravitatea şi caracterul acestora, sentimentul de afectare a personalităţii sale morale.

Astfel, în legătură cu intentarea dosarului penal nr. 2007036442 în privinţa lui Oleinic Gheorghe, au fost aplicate sechestre pe conturile bancare ale societăţii care îi aparţine şi i-a fost aplicată interdicţia de perfectare a paşaportului, fiindu-i limitat dreptul de deplasare în afara ţării. Însă nu poate fi reţinută invocarea reclamantului că fiind anunţat în căutare timp de trei ani a suferit enorm, deoarece ultimul recunoaşte că singur a decis să părăsească ţara şi să se ascundă peste hotare. Prin urmare, invocarea că a suferit enorm în aceşti trei ani, se datorează însăşi acţiunilor sale, părăsind ţara şi ascunzîndu-se de organele abilitate. Toate aceste criterii aplicate concret şi adecvat în speţă, justifică evaluarea făcută de instanţă cu determinarea mărimii prejudiciului moral – 20000 lei.

Drept urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursurile declarate de Ministerul Finanţelor şi Procuratura Anticorupţie, a modifica decizia instanţei de apel, prin micşorarea sumei prejudiciului moral de la 50000 lei pînă la 20000 lei. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.e) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admit recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor al RM şi Procuratura Anticorupţie. Decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iulie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oleinic Gheorghe către Ministerul Finanţelor al RM, intervenient accesoriu Procuratura Anticorupţie privind repararea prejudiciului moral, se modifică, prin micşorarea cuantumului prejudiciului moral de la 50.000 lei pînă la 20000 (douăzeci mii) lei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Ion Druţă Svetlana Novac 7 8