2rh-219/13 — Constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2rh-219/13 Judecător: N.Traciuc Curtea Supremă de Justiţie Judecători: V.Doagă, N.Clima, N.Gordilă, Vl.Timofti, Iu.Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 11 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Nicolae Clima, TatianaVieru, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire înaintată de Ministerul Finanţelor al RM, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Străisteanu către Ministerul Finanţelor al RM, cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 29 mai 2013, CONSTATĂ : La 15 mai 2012, Gheorghe Străisteanu a înaintat o cerere de chemare în judecată către Ministerul Finanţelor al RM, solicitînd încasarea sumei de 48 000 lei din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor RM în beneficiul său cu titlu de prejudicial moral cauzat prin încălcarea gravă a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile.

În motivarea acţiunii reclamantul a menţionat, că la 18 august 2011, a depus o acţiune civilă în baza Legii nr. 87 din 21.04.2011 în Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău către Ministerul Finanţelor al RM privind repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei din 13 septembrie 2010 cu privire la comiterea unor infracţiuni de către persoane necunoscute care au activat ilegal din numele SRL „Codrana Lux”. La 27 septembrie 2011, peste 39 de zile de la înregistrarea cererii de chemare în judecată, Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău a emis o încheiere, prin care a strămutat cauza civilă spre examinare în fond la Curtea de Apel Chişinău.

La 16 noiembrie 2011, cu nr. 13359 de înregistrare, a depus o cerere în baza art. 4 alin. (4) al Legii nr. 87 din 21.04.2011 şi art. 192 CPC RM către Preşedintele Curţii de Apel Chişinău cu privire la emiterea unei încheieri judecătoreşti prin care să fie obligat judecătorul L. Popova să stabilească un anumit termen pentru accelerarea procedurii. Cererea menţionată nu a fost examinată. La 30 ianuarie 2012, judecătorul Curţii de Apel Chişinău, L. Popova, după expirarea termenului de 3 (trei) luni prevăzut de lege pentru judecarea cauzei, peste 5 (cinci) luni de la înregistrarea acţiunii civile şi 4 (patru) luni de la strămutarea 1 cauzei la Curtea de Apel Chişinău, a emis o hotărîre judecătorească, prin care a respins integral acţiunea ca neîntemiată.

La 28 februarie 2012, peste 29 de zile de la pronunţare, a primit hotărîrea redactată emisă la data de 30 ianuarie 2012. La 28 februarie 2012, cu nr. 255 de înregistrare, a fost depus recurs la Curtea Supremă de Justiţie împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2012. La 25 aprilie 2012, Colegiul Civil al Curţii Supreme de Justiţie a emis o decizie irevocabilă, prin care a admis recursul declarat, a casat integral hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2012, a rejudecat cauza în instanţa de recurs şi a constatat faptul încălcării termenului rezonabil la judecarea cauzei din data de 13 septembrie 2010. Reţine reclamantul că, acţiunea civilă înregistrată la data de 18 august 2011, s-a judecat de către instanţele naţionale timp de 8 (opt) luni cu încălcarea gravă a art. 4 alin. (4) al Legii nr. 87 din 21.04.2011, care prevede că cauza civilă în prima instanţă se judecă în termen de 3 luni şi a art. 413 CPC, care prevede că pricina civilă în instanţa de recurs se judecă în termen de 60 de zile.

Susţine că conform prevederilor Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, nerespectarea legislaţiei naţionale determină o încălcare a Convenţiei Europene, ca rezultat, de către instanţele judecătoreşti ale Republicii Moldova a fost încălcat grav dreptul lui la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile din data de 18 august 2011. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2012, acţiunea a fost admisă parţial, fiind încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RMîn beneficiul lui Gheorghe Străisteanu prejudiciul moral în mărime de 2 000 lei. În rest, acţiunea a fost respinsă ca nefondată. Considerînd ilegală hotărîrea instanţei de fond, la 03 aprilie 2013, Ministerul Finanţelor al RM a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2012, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea sa fie respinsă.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 29 mai 2013, recursul declarat de Ministerul Finanţelor al RM a fost respins ca fiind depus tardiv. La 06.06.2013 Ministerul Finanţelor al RM a înaintat cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 29 mai 2013, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei revizuite şi reţinerea cauzei pentru examinare în ordine de recurs. În susţinerea cererii de revizuire, revizuentul a invocat temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) CPC. În special, revizuentul a menţionat că instanţa de recurs neclar a constatat că recursul în speţă a fost depus la 03.04.2013, deoarece acesta a fost depus la 20.12.2012, fapt confirmat prin chitanţa oficiului poştal de expediere, ştampila de ieşire a cancelariei revizuentului şi registrul de expediere a corespondenţei recomandate din 20.12.2012.

Străisteanu Gheorghe a depus referinţă pe marginea cererii de revizuire declarată, prin care a solicitat respingerea acesteia ca inadmisibile. Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele. 2 În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influienţeze soluţia adoptată.

Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat.

Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. Din textul cererii de revizuire, înaintate la 06.06.2013, Colegiul civil, comercial şi de contencos administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 29.05.2013 şi temei de revizuire invocă lit. b) art. 449 CPC. Astfel, potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente. Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuientul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii.

Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire. Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice 3 circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei. La caz, revizuentul nu a probat nici într-un fel prezenţa acestui temei de revizuire. Înscrisurile prezentate de Ministerul Finanţelor nu se încadrează în temeiul de declarare a revizuirii, prevăzut la lit. b) art. 449 CPC, deoarece nu întruneşte condiţiile impuse de legiuitor pentru admiterea lui. Or, circumstanţele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată de instanţă, adică să fie determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Astfel, înscrisurile prezentate de revizuent, în special cele întocmite de el însuşi, cum sunt registrul de expediere a corespondenţei recomandate din 20.12.2012 şi ştampila de ieşire a cancelariei, nu constituie acte justificative în susţinerea tezei că recursul a fost depus la 20.12.2012, deoarece acesta a fost înregistrat la Curtea de Apel Chişinău la 03.04.2013 (f.d. 81). Cît priveşte chitanţa oficiului poştal de expediere, din conţinutul acesteai nu rezultă că anume recursul Ministerului Finanţelor împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 14.09.2012 a fost expediat. Mai mult ca atît, avînd în vedere că revizuentul susţine că a expediat recursul la 20.12.2012 prin scrisoare recomandată, acesta nu a probat faptul înmînării acesteia anume la data invocată, iar actekle cauzei confirmă contrariul.

Astfel, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată. În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că circumstanţele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. Prin cererea – obiectul prezentei şedinţe, revizuentul nu a prezentat nici unul din temeiurile conţinute în norma indicată. Colegiul reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este 4 justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucît se încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Ministerul Finanţelor al RM împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 29 mai 2013, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Străisteanu către Ministerul Finanţelor al RM, cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Tatiana Vieru Ion Corolevschi Iuliana Oprea 5