2rh-157/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

dosarul nr. 2rh-157/13 prima instanţă: N. Arabadji instanţa de apel: S. Arnăut, E. Clim, T. Pelin instanţa de recurs: Nicolae Clima, Tamara Chişca-Doneva, Iurie Şumcov ÎNCHEIERE 29 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Nicolae Gordilă Vladimir Timofti, Nicolae Clima examinînd cererea de revizuire depusă de către Gheorghe Străisteanu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 februarie 2013, prin care recursul depus de către Gheorghe Străisteanu, a fost respins, c o n s t a t ă La 26 iulie 2011, Gheorghe Străisteanu s-a adresat cu cererea de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor şi executorului judecătoresc, Olga Ciubotaru, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii invocă reclamantul încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti. Solicită reclamantul încasarea sumei de 44 629,00 MDL – prejudiciul material din contul Ministerului Finanţelor şi recuperarea prejudiciului moral din contul Ministerului Finanţelor şi executorului judecătoresc, Olga Ciubotaru, în cuantum de 76 00,00 MDL. Prin hotarîrea judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 20 decembrie 2011, acţiunea depusă de Gheorghe Străisteanu, a fost admisă, cu dispunerea încasării forţate din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de 43 380,44 MDL, cu titlu de prejudiciu material şi 30 000,00 MDL, cu titlu de prejudiciu moral.

La 16 martie 2012, Ministerul Finanţelor a depus cerere de recurs, prin care a solicitat casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei hotărîri noi de respingere a acţiunii lui Gheorghe Străisteanu. La 19 martie 2012, executorul judecătoresc, Olga Ciubotaru, a depus cerere de alăturare la cererea de recurs. Gheorghe Străisteanu, în şedinţa de judecata a instanţei de recurs, a solicitat, în temeiul art. 409. al. (1) lit. b) CPC, restituirea cererii de recurs şi cererii de alăturare la recurs din motivul omiterii termenului de declarare a recursului.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 octombrie 2012, s-a dispus respingerea demersului de restituire a cererii de recurs depuse de Ministerul Finanţelor şi a cererii de alăturare la recurs depusă de către executorul judecătoresc, Olga Ciubotaru, împotriva hotarîrii judecătoriei Rîşcani, municipiul Chişinău din 20 decembrie 2011. La 14 noiembrie 2012, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 11 octombrie 2012, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii contestate, ca fiind emisă contrar legii. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 februarie 2013, recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu a fost respins.

La 09 aprilie 2013, Gheorghe Străisteanu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 februarie 2013, cerînd admiterea cererii şi casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 februarie 2013. Revizuentul, Gheorghe Străisteanu în motivarea cererii de revizuire a invocat faptul că instanţa de recurs prin decizia pronunţată a încălcat prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti. Indică revizuentul că pricinile civile intentate în baza legii menţionate se judecă în două instanţe.

Hotărîrile emise de prima instanţă se atacă doar cu recurs şi nu cu apel, apoi instanţa de recurs, în speţa dată instanţa de apel, după ce judecă recursul declarat, emite decizie irevocabilă, care nu poate fi contestată odată cu încheierea Curţii de Apel din 11 octombrie 2012. Mai indică revizuentul că decizia Curţii de Apel din 11 octombrie 2012 este irevocabilă şi executorie, prin urmare, decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 februarie 2013, urmează a fi revizuită, iar recursul depus de către acesta la 14 noiembrie 2012, urmează a fi admis în temeiul art. 449 lit. b) şi e) CPC. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art.449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, reţine că revizuirea este o cale de retractare şi nu de reformare, în cadrul cărei nu poate fi verificată legalitatea şi temeinicia hotărârii contestate. Astfel, aceste argumente invocate de revizuent nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.449 lit. b) şi e) CPC şi nu pot servi temei pentru redeschiderea procesului, dat fiind faptul că, în respectiva speţă nu s-a constatat, nu au devenit cunoscute circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, precum şi nu s-a anulat ori modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere.

Suplimentar celor expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, precizează, că circumstanţele sau faptele noi prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte noi pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt esenţiale pentru judecarea justă a cauzei. În context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Dreptului Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei. În cauza specificată CEDO aminteşte că „casarea unei hotărâri irevocabile este un act instantaneu, care nu creează o situaţie continuă, chiar dacă ea determină redeschiderea procedurilor”.

În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie . Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului rejudecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare. Din considerentele menţionate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Gheorghe Străisteanu, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) şi 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Gheorghe Străisteanu împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 februarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Finanţelor, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă judecătorul Judecător Iuliana Oprea Nicolae Gordilă Vladimir Timofti Nicolae Clima