2ra-3668/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: I.Potînga nr.2ra-3668/13 instanţa de apel: I.Secrieru, Iu.Cotruţă, E.Clim ÎNCHEIERE 06 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Alexandru Roşca reprezentat de avocatul Tatiana Pavlenco, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Roşca împotriva Ministerului Finanţelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală şi Ministerul Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 iulie 2013, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Alexandru Roşca şi Procuratura Generală şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 19 martie 2013, c o n s t a t ă La 12 aprilie 2012 Alexandru Roşca a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, intervenienţi accesorii Procuratura Generală şi Ministerul Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile organelor de cercetare penală, de anchetă preliminară ale procuraturii şi ale instanţelor de judecată.

În motivarea acţiunii a invocat că, la data de 01 septembrie 2008 de către CPR Cahul a fost pornită cauza penală în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod Penal, pe faptul comiterii accidentului rutier produs la 31 august 2008 în s. Colibaş, r-nul Cahul. Menţionează că, prin ordonanţa din 17 august 2008 a fost recunoscut în calitate de bănuit în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod Penal. Mai indică reclamantul că, prin ordonata din 22 iunie 2009 a fost pus sub învinuire în baza art. 264 alin. (4) Cod Penal, fiindu-i aplicată măsura de reprimare sub formă de obligarea de a nu părăsii localitatea. Prin sentinţa Judecătoriei Cahul din 18 decembrie 2009 a fost recunoscut vinovat şi condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod Penal cu aplicarea art. 79 Cod Penal la 4 ani de închisoare, fără privarea de a conduce mijloace de transport.

Conform art. 90 Cod Penal, executarea pedepsei a fost suspendată pe un termen de probă de un an. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 06 aprilie 2010 a fost admis apelul procurorului cu casarea parţială a sentinţei Judecătoriei Cahul din 18 decembrie 2009 cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care a fost recunoscut culpabil şi condamnat în baza la art. 264 alin. (4) CP la 4 ani de închisoare cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe un termen de 5 ani. Conform art. 90 CP executarea pedepsei penale a fost suspendată pe un termen de probă de 3 (trei) ani. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05 octombrie 2010 a fost admis recursul ordinar al avocatului cu casarea deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Cahul din 06 aprilie 2010 cu dispunerea rejudecării cauzei la Curtea de Apel Chişinău.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 februarie 2011 reclamantul a fost achitat de comiterea infracţiunii prevăzute de 264 alin. (4) CP pe motiv că fapta nu a fost comisă de către inculpat. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 01 noiembrie 2011 a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procuror cu menţinerea deciziei Colegiului penal al Curţii ie Apel Chişinău din 03 februarie 2011. Consideră reclamantul că, în aşa mod prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală, a fost pus ilegal sub învinuire de săvîrşirea unei infracţiuni grave ceea ce cade sub incidenţa art. 2 al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor de judecătoreşti nr. 15-45-XII din 25.02.1998.

Afirmă că începînd cu 22 iunie 2009 şi pînă la 18 aprilie 2011 atît organul de urmărire penală cît şi procuratura raionului Cahul i-au încălcat dreptul la libera circulaţie, în aşa mod lipsindu-l de posibilitatea deplasării prin ţară cît şi de a ieşi din ea, drept garantat prin Constituţia Republicii Moldova. Mai invocă că, odată cu intentarea ilegală a dosarului penal, precum şi efectuarea tuturor acţiunilor de urmărire penală i-a fost ştirbită imaginea şi prestigiul în faţa consătenilor, rudelor, prietenilor, a fost umilit, a avut parte de suferinţe fizice şi psihice. Susţine că, în rezultatul pornirii unui proces penal ilegal i-a fost cauzat şi un prejudiciu material şi anume cheltuieli pentru asistenţa juridică, efectuarea expertizei autotehnice, cheltuieli pentru restabilirea sănătăţii în urma accidentului rutier.

Solicită reclamantul încasarea din contul Ministerului Finanţelor pentru repararea prejudiciului moral cauzat în beneficiul său din contul bugetului de stat echivalentul bănesc în sumă de 250 000 lei, cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală a Ministerului Afacerilor Interne şi Procuraturii, şi prejudiciul material în mărime de 22 399,84 lei, precum şi încasarea tuturor cheltuielilor de judecată. Ulterior, reprezentantul reclamatului a depus o cerere de concretizare a pretenţiilor în care a solicitat încasarea din contul pîrîtului a sumei de 22 459,84 lei în calitate de prejudiciu material. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 19 martie 2013 acţiunea a fost admisă parţial.

A fost încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în beneficiul lui Roşea Alexandru prejudiciul moral în sumă de 15.000 lei. A fost încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în beneficiul lui Roşea Alexandru prejudiciul material în sumă totală de 22.459,84 lei.În rest acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 iulie 2013 au fost respinse apelurile declarate de către Roşca Alexandru şi Procuratura Generală şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 19 martie 2013. La 20 august 2013 Alexandru Roşca reprezentat de către avocatul Tatiana Pavlenco a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 iulie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi emiterea în parte a unei noi hotărîri prin care să fie încasat în beneficiul lui Alexandru Roşca prejudiciul moral în mărime de 250 000 lei. În motivarea recursului a indicat dezacordul cu hotărîrile judecătoreşti şi anume faptul că instanţele nu au luat în consideraţie faptul că prejudiciul moral încasat în mărime 15 000 lei nu aduce satisfacţie persoanei vătămate în rezultatul acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală şi ale procuraturii.

Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Alexandru Roşca reprezentat de către avocatul Tatiana Pavlenco nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Alexandru Roşca reprezentat de către avocatul Tatiana Pavlenco în esenţa lor sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Alexandru Roşca reprezentat de către avocatul Tatiana Pavlenco ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Alexandru Roşca reprezentat de către avocatul Tatiana Pavlenco se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat