2ra-3285/13 — Stabilirea modului de folosire a apartamentului

prima instanţă: V.Negru dosarul nr. 2ra-3285/13 instanţa de apel: B.Bîrca, M.Moraru, M.Ciugureanuratuţel ÎNCHEIERE 30 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Şevcenco (Bratuţel) Natalia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Fominîh Raisa către Şevcenco (Bratuţel) Natalia în interesele tutelatului Ghenadie Gruşelniţchi cu privire la stabilirea modului de folosinţă a bunului imobil între coproprietari, instalarea silită în apartament şi obligarea de a nu crea obstacole în folosirea proprietăţii comune pe cote-părţi, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Şevcenco (Bratuţel) Natalia, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 12 martie 2013, c o n s t a t ă La 24 februarie 2012, reclamanta Raisa Fominîh s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către Şevcenco (Bratuţel) Natalia în interesele tutelatului Ghenadie Gruşelniţchi, solicitînd stabilirea modului de folosinţă a bunului imobil între coproprietari, instalarea silită în apartament, obligarea de a nu crea obstacole în folosirea proprietăţii comune pe cote – părţi. În motivarea acţiunii reclamanta R. Fominîh a indicat că, ei îi aparţine cu drept de proprietate comună 3/8 cote—părţi ideale, iat tutelatului Cruşelniţchi Ghenadie- 5/8 pe str. M. Basarab,8 mun. Chişinău. Dreptul de proprietate a fost dobîndit în baza hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 29.02.2008, deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14.04.2009 şi deciziei irevocabile a Curţii Supreme de Justiţie din 21.10.2009, înregistrate la OCT Chişinău la 14.01.2010 cu numărul cadastral 010041417301024. Bunul imobil comun este compus din 2 odăi separate cu suprafaţa locativă de 31,6 m.p. , dintre care o odaie cu suprafaţa de 17,5 m.p. şi o altă odaie cu suprafaţa de 14,1 m.p. Suprafaţă totală a apartamentului, fiind de 50,7 m.p. Prin hotărîrile instanţelor de judecată menţionate, pîrîta a fost obligată să nu-i creeeze reclamantei obstacole în posesia şi folosirea averii succesorale şi anume a 3/8 cote-părţi din apartamentul nr.24 din str. Matei Basarab,8 mun. Chişinău. Însă pîrîta şi tutelatul ei intenţionat refuză să execute şi se eschivează de la îndeplinirea hotărîrii instanţei de judecată, necătînd la măsurile întreprinse de către executorul judecătoresc V. Aramă.

Fiind proprietară a 3/8 cote-părţi din apartamentul în litigiu din vina pîrîtei, care şi pînă în prezent, îi crează obstacole şi nu-i permite să intre în posesia şi folosinţa proprietăţii comune, reclamanta de fapt nu are posibilitate reală să-şi realizeze dreptul său de proprietate. Pîrîta ilicit îi încalcă dreptul de proprietate şi îi îngrădeşte dreptul de a dispune liber de proprietatea privată ce-i aparţine, necătînd la faptul că este dobînditor de bună credinţă, din care considerente a fost nevoită de a se adresa cu prezenta cerere în instanţa de judecată. Pin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 12 martie 2013, acţiunea înaintată de către Fominîh Raisa a fost admisă. S-a stabilit între coproprietari modul de folosinţă a apartamentului cu 2 odăi, nr.24 din str. Matei Basarab, 8, mun.

Chişinău prin atribuirea Raisei Fominîh în folosinţă odaia cu suprafaţa de 14,1 m.p., ea fiind proprietară la 3/8 cotă-parte ideală din apartament, iar lui Gruşelniţchi Ghenadie i se atribuie în folosinţă odaia cu suprafaţa de 17,5 m.p., fiind proprietar la 5/8 cotă-parte ideală din apartament, iar în rest – coridorul, bucătăria, veceul, baia şi balconul se lasă în coproprietate comună pe cote părţi ideale şi în folosinţă comună la ambii coproprietari. S-a instalat Raisa Fominîh în mod silit în apartamentul nr.24 şi anume în odaia locativă cu suprafaţa de 14,1 m.p. din str. Matei Basarab, 8, mun. Chişinău. S-a obligat Natalia Şevcenco (Bratuţel) şi tutelatul ei Ghenadie Gruşelniţchi să nu creeze Raisei Fominîh obstacole în folosirea bunului imobil litigios – proprietate comună pe cote părţi.

S-a încasat de la Şevcenco (Bratuţel) Natalia în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 300 lei. La data de 11 aprilie 2013, Şevcenco (Bratuţel) Natalia a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 12 martie 2013, şi a solicitat casarea hotărîrii instanţei de fond şi pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de către Fominîh Raisa să fie respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2013, apelul declarat de Şevcenco (Bratuţel) Natalia a fost respins, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 12 martie 2013. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a constatat că, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 21.10.2009, după Raisa Fominîh a fost recunoscut dreptul de proprietate la 3/8 cote-părţi din apartamentul nr.24 din str. Matei Basarab,8 mun.

Chişinău, iar după Cruşelniţchii Ghenadie dreptul de proprietate la 5/8 cote-părţi din acelaşi apartament (f.d.15-25). Prin dispoziţia Preturii Rîşcani mun. Chişinău nr. 267 din 04.10.2006, Natalia Şevcenco a fost numită în calitate de tutore a cet. Cruşelniţchi Ghenadii (f.d.30). Conform extrasului din registrul bunurilor imobile, dreptul de proprietate al reclamantei Raisa Fominîh la 3/8 cote-părţi din ap.24 din str. M. Basarab,8 a fost înregistrat la 14.01.2010 în baza deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 21.10.2009 (f.d.26). În această locuinţă reclamanta Raisa Fominîh dispune şi de viză de reşedinţă (f.d.72). Din planul geometric eliberat de OCT, urmează că apartamentul nr. 24 din str. Matei Basarab, 8 mun.

Chişinău este compus din două odăi cu suprafaţa de 14,1 şi 17,5 m.p., bucătărie, coridor, baie, veceu şi balcon (f.d.27). Totodată, instanţa de apel a reţinut că în apartamentul în litigiu locuieşte pîrîta Şevcenco (Bratuţel) Natalia împreună cu familia sa şi tutelatul Cruşelniţchi Ghenadie. Astfel, este întemeiată concluzia instanţei de fond precum că Raisa Fominîh, deţinînd dreptul la 3/8 cotă ideală din apartament este în imposibilitate de a se folosi de bunul său proprietate privată, dreptul acesteia fiind îngrădit de către pîrîta N. Şevcenco care s-a instalat în una din odăile apartamentului nr.24 din str. M. Basarab,8, mun. Chişinău, locuind în calitate de tutore a lui G. Cruşelniţchi, care deţine în proprietate doar 5/8 din locuinţa în litigiu.

Potrivit prevederilor art. 347 Cod civil, fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comună pe cote-părţi în măsura care nu schimbă destinaţia lui şi nu aduce atingere drepturilor celorlalţi coproprietari. Modul de folosire a bunului comun se stabileşte prin acordul coproprietarilor sau, în caz de divergenţe, prin hotărîre judecătorească în baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor. Conform art.40 Cod civil, Şevcenco (Bratuţel) Natalia avînd calitatea de tutore obţine numai dreptul de folosinţă la proprietatea celui tutelat în cazul dat la 5/8 cote- părţi ideale din apartamentul litigious ce aparţin lui Cruşelniţchi Ghenadii, dar nu şi dreptul de folosinţă la proprietatea privată de 3/8 cote-părţi ce aparţine intimate.

Mai mult ca atît, instanţa de apel menţionează că, la stabilirea modului de folosinţă a proprietăţii commune pe cote-părţi între coproprietari conform art.42 Cod civil, nu se cere autorizarea autorităţii tutelare. La 30 iulie 2013 Şevcenco (Bratuţel) Natalia a contestat cu recurs decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului recurenta a indicat că, consideră hotărîrile judecătoreşti ilegale şi neîntemeiate, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Şevcenco (Bratuţel) Natalia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei. Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Şevcenco (Bratuţel) Natalia, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Şevcenco (Bratuţel) Natalia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Şevcenco (Bratuţel) Natalia, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru