2ra-3264/13 — Stabilirea modului de folosire a bunurilor

Judecătoria Rîşcani Dosarul nr. 2ra-3264/13 Judecător: A. Garbuz Curtea de Apel Bălţi Judecători: T. Duca, S. Procopiciuc, A. Albu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 16 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Ion Corolevschi, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cuzneţova Elizaveta, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cuzneţova Elizaveta către Cuzneţov Ivan privind stabilirea modului de folosire a bunurilor imobile, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 23 aprilie 2013, CONSTATĂ : La 11 mai 2012, Cuzneţova Elizaveta s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Cuzneţov Ivan, privind stabilirea modului de folosire a bunurilor imobile.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat, că prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 18 martie 2010, a fost partajat apartamentul 59 din str. B. Glavan 3, or. Rîşcani şi garajul nr.26 din str. Donici, 111, or. Rîşcani, atribuind lui Ivan Cuzneţov şi Elizavetei Cuzneţova în proprietate cîte ½ parte ideală, iar prin decizia Curţii Supreme de Justiţie, decizia instanţei de apel a fost menţinută. Reclamanta solicită, stabilirea modului de folosinţă a bunurilor imobile, proprietate comună în devălmăşie - apartamentul nr. 59 cu nr. cadastral 710110108501059, situat în or. Rîşcani, str. B. Glavan 3, ce consta din 2 camere de locuit cu suprafaţa totală de 51,5 m.p. şi garajul nr. 26 cu nr. cadastral 710111845002021, situat în or.

Rîşcani, str. Donici, 111, cu suprafaţa de 25 m.p., în felul următor: atribuirea odăii mari cu suprafaţa de 18,4 m.p. reclamantei, atribuirea lui Ion Cuzneţov a odăii mai mici cu suprafaţa de 11, 2 m.p. şi a garajului, iar bucătăria, baia, veceul şi coridorul să fie în folosinţă comună. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 12.09.2012, acţiunea a fost admisă parţial, fiind stabilit modul de folosire a bunurilor imobile în felul următor: apartamentul nr. 59 din str. B. Glavan 3, or. Rîşcani: Elizavetei Cuzneţăva – odaia cu suprafaţa locativă de 11,2 m.p., lui Ivan Cuzneţov odaia cu suprafaţa locativă de 18,4 m.p.; coridor, baie, bucătăria şi veceul fiind lăsate în folosinţă comună, iar garajul amplasat în or.

Rîşcani, str. Donici, 111 a rămas în folosinţă comună. 1 La 18 octombrie 2012, Ivan Cuzneţov a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de respingerea acţiunii. În motivarea apelului apelantul a indicat, că decizia prin care apartamentul a fost partajat, a rămas neexecutată, din ce rezultă, că intimata nu mai are dreptul la cota-parte atribuită ei prin această decizie. După ce intimata a retras titlul executoriu, el de unul singur a efectuat reparaţie în acest apartament. La 31 octombrie 2012, Cuzneţova Elizaveta, a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd repunerea în termen de declarare a apelului, admiterea acestuia, casarea integrală a hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de admiterea acţiunii integral în sensul formulat.

În motivare apelanta a indicat, că instanţa din start a mers pe calea greşită, indicînd precum că Ivan Cuzneţov ar trebui să aibă o poziţie favorabilă la stabilirea modului de folosire a apartamentului, dat fiind faptul, că el a investit în acest apartament 60 000 lei, creditul preferenţial din partea statului, or, prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 18.03.2010 acest apartament a fost partajat, acordîndu-i-se fiecăriua ½ parte ideală din apartament şi garaj. Astfel, consideră ea, că urmează să fie trataţi pe poziţie de egalitate în ceea ce priveşte stabilirea modului de folosire a apartamentului. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 13 noiembrie 2012, a fost respinsă cererea Elizavetei Cuzneţova cu privire la repunerea apelului în termen, restituită cererea de apel ca depusă cu omiterea termenului legal de declarare a apelului.

La 28 noiembrie 2012, Elizaveta Cuzneţova a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 13 noiembrie 2012, solicitînd casarea încheierii instanţei de apel, repunerea în termenul legal de declarare a apelului şi trimiterea cauzei pentru examinarea apelului în fond. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 februarie 2013, a fost admis recursul declarat de Elizaveta Cuzneţova, s-a casat încheierea Curţii de Apel Bălţi din 13 noiembrie 2012, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 23 aprilie 2013, au fost respinse apelurile declarate de Cuzneţova Elizaveta şi Cuzneţov Ivan şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 12.09.2012.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis, că prima instanţă legal şi întemeiat a atribuit o odaie mai mare apelantului Cuzneţov Ivan, concluzionînd precum că el fiind participant la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl, a primit un credit preferenţial din partea statului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai a familiei în sumă de 60 000 lei. Totodată, instanţa de apel a menţionat că în pricina dată nu se pune în litigiu dreptul de proprietate, ci modul de folosinţă a proprietăţii, facînd trimitere la prevederile art. 347 alin (2) CC.

Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 23.04.2013, Cuzneţova Elizaveta a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, repunerea în termenul legal de atac, casarea integrală a decizie Curţii de Apel Bălţi din 23.04.2013, emiterea unei noi decizii prin care sa fie stabilit modul de folosinţă a bunurilor imobile proprietate în devălmăşie - apartamentul nr. 59 cu nr. cadastral 710110108501059, situat în or. Rîşcani, str. B. Glavan, 3, ce consta din 2 camere de locuit cu suprafaţa totală de 51,5 m.p. şi garajul nr. 26 cu nr. cadastral 2 710111845002021, situat în or. Rîşcani, str. Donici, 111, cu suprafaţa de 25 m.p., în felul următor: atribuirea odăii mari cu suprafaţa de 18,4 m.p.

recurentei, atribuirea lui Ion Cuzneţov a odăii mai mici cu suprafaţa de 11,2 m.p. şi a garajului, iar bucătăria, baia, veceul şi coridorul să fie în folosinţă comună şi încasarea cheltuielilor de judecată de la Cuzneţov Ivan. În argumentarea recursului recurenta a invocat că atît instanţa de fond, cît şi cea de apel eroant au concluzionat atribuirea odăii mai mari intimatului ca urmare a faptului că el a participat la lichidarea avariei de la Cernobîl. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurenta indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care au fost constatate circumstanţele cauzei şi au apreciat înscrisurile probatoare. În viziunea recurentei, instanţa de apel nu a luat în consideraţie, că prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 18.03.2010, apartamentul nr. 59 cu nr. cadastral 710110108501059, situat în or. Rîşcani, str. B. Glavan, 3, a fost partajat, acordîndu-i-se fiecăriua ½ parte ideală din apartament şi garaj. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către 3 instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Elizaveta Cuzneţova, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Elizaveta Cuzneţova ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Elizaveta Cuzneţova, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 23 aprilie 2013, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Elizaveta Cuzneţova către Ivan Cuzneţov privind stabilirea modului de folosire a bunurilor imobile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 4