- Dosarul nr.
- 2rc-394/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 30 octombrie 2013
- Părțile
- ÎS Staţia de Stat pentru Încercarea Maşinilor vs SRL Moldpolimetal
- Pe scurt
- Termenul de declarare a apelului
2rc-394/13 — Încasarea sumei
Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2rc-394/13 Judecători: B.Bîrcă, M.Moraru, M.Ciugureanu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 30 octombrie 2013 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecători Ion Corolevschi, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de SRL „Modpolimetal”, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a ÎS „Staţia de Stat pentru Încercarea Maşinilor” către SRL „Moldpolimetal” privind încasarea datoriei şi a penalităţii şi evacuarea, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2012, prin care a fost restituită cererea de apel ca depusă tardiv, CONSTATĂ : La 13.02.2012 ÎS „Staţia de Stat pentru Încercarea Maşinilor” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Moldpolimetal” cu privire la încasarea sumei de 413 050,83 lei cu titlu de chirie şi a sumei de 49 352,28 lei cu titlu de penalitate, precum şi evacuarea.
Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 26 martie 2013 acţiunea a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea de la SRL „Moldpolimetal” în beneficiul ÎS „Staţia de Stat pentru Încercarea Maşinilor” suma de 413 050,83 lei cu titlu de chirie şi 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, precum şi evacuarea SRL „Moldpolimetal” din încăperile etajului I a blocului administrativ din str. Vadul lui Vodă, 100, mun. Chişinău. În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă. Nefiind de acord cu această hotărîre, SRL „Moldpolimetal” a contestat-o cu apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 26 martie 2013 cu restituirea cauzei la rejudecare în alt complet de judecători.
Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2013, cererea de apel a fost restituită apelantului SRL „Moldpolimetal”. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a indicat prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, menţionînd că apelantul, fără motive întemeiate, a declarat apel cu depăşirea termenului legal de 30 de zile şi nici nu solicită repunerea în termen. Considerînd ilegală încheierea instanţei de apel, la 19 iulie 2012, SRL „Moldpolimetal” a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului şi casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2012, restituind pricina spre judecare în fond în instanţa de apel. 1 În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că a depus cererea de apel în termenul de 30 zile de la data recepţionării hotărîrii instanţei de fond.
Indică că hotărîrea a fost emisă în lipsa sa şi i-a fost înmînată la 01.04.2013. Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră recursul neîntemeiat şi pasibil de a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea.
Încheierea recurată este adoptate în conformitate cu normele de drept procedural şi cu aprecierea completă a tuturor probelor şi a circumstanţelor cauzei – motiv pentru care de către Colegiu este considerată legală şi întemeiată. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural care reglementează acţiunile instanţei la acea fază a procesului, pornind de la următoarele. Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.
Pornind de la prevederile normei de drept menţionate, Colegiul conchide că instanţa de apel corect a restituit cererea de apel apelantei SRL „Moldpolimetal”, or, aceasta nu a depus cererea de apel în termenul legal de atac şi nici nu a solicitat repunerea în termen a apelului (f.d. 149-150). În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) şi (3) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art.116. Potrivit art. 116 alin. (1) şi (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă.
La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Analizînd circumstanţele speţei prin prisma normelor de drept evocate, Colegiul conchide că recurentul nu a demonstrat prin înscrisuri probatoare imposibilitatea depunerii cererii de apel în termen. Or, invocarea de către recurent că a primit hotărîrea la 01.04.2013 şi de atunci începe să curgă termenul de 30 zile, Colegiul o preciază critic. În acest sens, Colegiul reţine că instanţa de apel corect a apreciat începutul curgerii termenului de atac cu apel din ziua pronunţării dispozitivului, aşa cum prevede art. 362 alin. (1) CPC. Mai mult ca atît, necomunicarea hotărîrii nu întrerupe curgerea acestui termen, contrar afirmaţiei recurentului.
Astfel, după cum atestă actele cauzei, hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău a fost emisă la 26.03.2013. 2 Potrivit art. 11 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui. Pornind de la prevederile normei de drept menţionate, Colegiul constată că începutul termenului de atac de 30 zile a fost data de 27.03.2013, iar ultima zi a acestui termen a fost data de 25.04.2013. Cererea de apel a fost depusă la oficul poştal 2044 la data de 27.04.2013 (f.d. 201), adică după expirarea termenului de 30 zile.
La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărîrii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.
În hotărîrea CEDO pronunţată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Curtea a admis că revine în primul rînd instanţelor interne să decidă asupra repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de apreciere nelimitată.
Instanţele sunt obligate să indice motivele pentru care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotărîrii luate în proces de către autorităţile competente ale statului. Chiar şi atunci, totuşi, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligaţia părţilor de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoştinţă. În toate cazurile, instanţele interne ar trebui să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerinţă în principiul autorităţii de lucru judecat. Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova şi Melnic vs Moldova, în care s-a menţionat că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către paraţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil.
În acest context, argumentele invocate de SRL „Moldpolimetal” nu se încadrează în temeiurile de casare a încheierii recurate. În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată netemeinicia motivelor invocate de către recurent în cererea de recurs. Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 3 DECIDE: Se respinge recursul declarat de SRL „Moldpolimetal”. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2013, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a ÎS „Staţia de Stat pentru Încercarea Maşinilor” către SRL „Moldpolimetal” privind încasarea datoriei şi a penalităţii şi evacuarea.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecători Ion Corolevschi Iuliana Oprea 4