2ra-3419/13 — Anularea ordinelor privind reţinerea salariului şi achitarea prejudiciului cauzat

dosarul nr. 2ra-3419/13 prima instanţă: T. Berlidă instanţa de apel: Gh. Eni, V. Movilă, N. Bondarenco, ÎNCHEIERE 24 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac, Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Nicolae Clima examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Î.M.S.P. „Centrul Medicilor de Familie Cantemir”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Gheorghelaş Anton împotriva Î.M.S.P. „Centrul Medicilor de Familie Cantemir” cu privire la anularea ordinelor privind reţinerea salariului şi achitarea prejudiciului cauzat, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 16 mai 2013, prin care a fost admis apelul declarat de Î.M.S.P.

„Centrul Medicilor de Familie Cantemir” şi casată parţial hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 29 ianuarie 2013, de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă La 01 octombrie 2012, Gheorghelaş Anton a depus cerere de chemare în judecată împotriva Î.M.S.P. „Centrul Medicilor de Familie Cantemir” cu privire la anularea ordinelor privind reţinerea salariului şi achitarea prejudiciului cauzat. În motivarea acţiunii, reclamantul Gheorghelaş Anton a indicat că la data de 28 iunie 2012, a avut loc şedinţa ordinară a Consiliului raional Cantemir, prin care s-a dispus modificarea deciziei nr.03/20-XXV, din 22 martie 2012 „Cu privire la aprobarea coeficienţilor de multiplicare, sporurilor la salariu şi lucru prin cumul personalului de conducere din I.M.S.P.

„CMF Cantemir”, pe anul 2012”. Astfel, începînd cu data de 28 iunie 2012, spor la salariu pentru complexitatea şi intensitatea muncii pentru director CMF Cantemir, sintagmele 50% se substituie cu sintagmele 30%. Invocă reclamantul că la data de 04 iulie 2012, pe cînd se afla în concediu medical, a fost emis de către directorul I.M.S.P. „CMF Cantemir”, V. Reşetilov, ordinul nr. 01-4/121, prin care s-a dispus să i se reţină temporar salariul, în timp de 10 zile de la data de 03 iulie 2012. La data de 16 iulie 2012, a fost emis încă un ordin de către directorul IMSP I.M.S.P.

„CMF Cantemir”, V. Reşetilov, nr. 01-4/124, prin care s-a dispus reţinerea din salariul reclamantului, 20% din spor la salariu pentru complexitatea şi intensitatea muncii pe perioada ianuarie 2012 - iulie 2012. Astfel, în conformitate cu adeverinţa privind retribuţia şi alte venituri i s-a reţinut ilegal 5147 lei, necătînd la faptul că trebuia să primească 5057 lei 54 bani, rămînînd dator cu 89 lei 46 bani. Consideră reclamantul că ordinile în cauză au fost emise cu încălcarea prevederilor legislaţiei şi drepturile lui ca salariat. La data de 20 iulie 2012, a depus o cerere prealabilă în adresa pîrîtului I.M.S.P. „CMF Cantemir”, pentru revocarea actelor în cauză şi achitarea salariului reţinut ilegal, însă răspuns la cerere nu a primit, iar plăţile salariale nu au fost achitate.

Solicită Gheorghelaş Anton, anularea ordinului directorului I.M.S.P. „CMF Cantemir”, nr. 01-4/121, din 04 iulie 2012 cu privire la reţinerea salariului ex- directorului I.M.S.P. „CMF Cantemir d-lui A. Gheorghelaş”, anularea ordinului directorului I.M.S.P. „CMF Cantemir”, nr. 01-4/124, din 16 iulie 2012 cu privire la reţinerea din salariu ex-directorului I.M.S.P. „CMF Cantemir, d-lui A. Gheorghelaş”, achitarea salariului reţinut în mărime de 5057 lei 54 bani, obligarea I.M.S.P. „CMF Cantemir” la repararea prejudiciului moral cauzat prin emiterea deciziilor ilegale şi nesoluţionarea în termen a cererii prealabile în echivalentul bănesc în mărime de 50 000 lei, încasarea din contul I.M.S.P. „CMF Cantemir” în beneficiul său, a tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 29 ianuarie 2013, a fost admisă parţial acţiunea lui Gheorghelaş Anton, au fost anulate ordinele directorului I.M.S.P. „CMF Cantemir”, V. Reşetilov, nr. 01-4/121 din 04 iulie 2012 „Cu privire la reţinerea salariului ex-directorului I.M.S.P. „CMF Cantemir” d-lui A. Gheorghelaş” şi nr. 01-4/124, din 16 iulie 2012 „Cu privire la reţinerea din salariul ex-directorului I.M.S.P. „CMF Cantemir” d-lui A. Gheorghelaş” ca fiind ilegale, s-a încasat de la I.M.S.P. „CMF Cantemir” în beneficiul lui Gheorghelaş Anton, suma de 5057,54 lei, cu titlu de salariu reţinut ilegal, s-a încasat de la I.M.S.P. „CMF Cantemir” în beneficiul lui Gheorghelaş Anton, suma de 2000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin deciziei Curţii de Apel Cahul din 16 mai 2013, a fost admis apelul declarat de Î.M.S.P. „Centrul Medicilor de Familie Cantemir” şi a fost casată hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 29 ianuarie 2013, în partea încasării sumei de 2000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, cu emiterea în această parte a unei hotărîri noi de respingere a acestei pretenţii, în rest hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 29 ianuarie 2013, a fost menţinută. La 06 august 2013, Î.M.S.P. „Centrul Medicilor de Familie Cantemir” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 16 mai 2013, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea deciziei Curţii de Apel Cahul din 16 mai 2013, cu pronunţarea unei hotărîri noi, prin care acţiunea să fie respinsă.

Invocă recurentul că instanţele de judecată au emis hotărîri ilegale, cu interpretarea eronată a normelor de drept material, precum şi nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond. În special, se invocă că instanţele de judecată în cadrul examinării pricinii au raportat eronat la speţa dată prevederile art. 148 Codul muncii, fără a lua în consideraţie prevederile art. 331 Codul muncii. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă. Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către, Î.M.S.P. „Centrul Medicilor de Familie Cantemir”, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art.433 lit. a) CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către, Î.M.S.P.

„Centrul Medicilor de Familie Cantemir” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Svetlana Novac judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Nicolae Clima