2ra-2803/13 — Anularea mărcii

Prima instanţă: S. Arnăut dosar nr.2ra-2803/2013 DECIZIE 23 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil,comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă : Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac, Ion Corolevschi, Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd recursul declarat de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al R. Moldova în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală şi Societatea pe Acţiuni „VISMOS” cu privire la anularea mărcii şi a certificatului de înregistrare, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 12 aprilie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă c o n s t a t ă La 03 iulie 2012, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al R.Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală şi SA „VISMOS” cu privire la anularea mărcii „БЕЛЫЙ АГАТ/ BELÎI AGAT” înregistrată pe numele SA „VISMOS” şi certificatul de înregistrare nr. 10404 eliberat de către AGEPI la 12 martie 2004. În motivarea acţiunii a indicat, că la 19 iunie 2003, SA „VISMOS” a solicitat la AGEPI înregistrarea mărcii „БЕЛЫЙ АГАТ/ BELÎI AGAT”, cu nr. depozit 013153 pentru clasele de produse 33 conform Clasificatorului internaţional a produselor şi serviciilor (CIPS).

Certificatul de înregistrare a fost eliberat de către AGEPI la 12 martie 2004 cu nr. 10404. Solicită anularea mărcii respective, deoarece este o imitaţie similară a mărcii notorii nr. 7813 “БЕЛЫЙ АИСТ” pentru clasa de produse .33 (CIPS), înregistrată la 02 februarie 2001, cu depozitul nr. 009274 din 07 aprilie 2000, pe numele Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Notorietatea mărcii „БЕЛЫЙ АИСТ” este recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova începînd cu 01 ianuarie 1991 în conformitate cu Hotărîrea Comisiei de contestaţii a Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) din 26 decembrie 2006 şi este inclusă în Lista mărcilor care constituie proprietatea statului, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1080 din 08.10.2001.

Marca înregistrată şi folosită de către SA „Vismos” contravine normei Convenţiei de la Paris pentru proprietatea industrială şi încalcă drepturile exclusive de proprietate asupra mărcii notorii deţinute, deoarece este similară după criteriul fonetic, vizual şi semantic şi poate crea confuzie cu marca - proprietate de stat. SA „Vismos” la momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii sale a acţionat în scopul obţinerii unui profit nejustificat pe seama exploatării unui semn similar mărcii arhicunoscute „БЕЛЫЙ АИСТ” în acest fel creînd premise suficiente pentru existenţa riscului de confuzie între aceste semne. În scopul demonstrării similitudinii dintre cele două mărci, a fost realizat un sondaj de opinie, la comanda reclamantului, de către centrul de studii sociologice „CBS AXA” care a avut ca obiect interogarea respondenţilor despre similitudinea dintre semnele „БЕЛЫЙ АИСТ” şi „БЕЛЫЙ АГАТ/ BELÎI AGAT”.

Rezultatele acestui sondaj demonstrează faptul că utilizarea mărcii „БЕЛЫЙ АГАТ/ BELII AGAT” nr. 10404 din 12.03.2004, existenţa în fine a acesteia, creează un risc foarte mare de confuzie în rîndul consumatorilor.

Din sondajul realizat reiese că produsele mărcii „БЕЛЫЙ АИСТ” sunt foarte bine cunoscute printre rîndurile consumatorilor de divin, întru-cît 100% din respondenţi au afirmat că sub marca „БЕЛЫЙ АИСТ” se produc anume băuturi alcoolice, în ceea ce priveşte cunoaşterea de către respondenţi a mărcii „БЕЛЫЙ АГАТ/ BELII AGAT”, sondajul demonstrează că doar 51,5% din respondenţi au indicat că aceasta este utilizată pentru băuturi alcoolice, 42,5% nu au ştiut ce să răspundă, 4,0% din respondenţi au afirmat că marca dată este utilizată pentru produse de patiserie, 2,00% - pentru ochelari, iar o pătrime din respondenţi au afirmat că mărcile „БЕЛЫЙ АИСТ” şi „БЕЛЫЙ АГАТ/ BELII AGAT” pot fi confundate, ceea ce determină existenţa certă a riscului de confuzie, inclusiv asociere între mărcile respective.

Prin cererea de completare a acţiunii, reclamantul a solicitat declararea nulă a mărcii verbale „БЕЛЫЙ АГАТ/ BELÎI AGAT” înregistrată pe numele SA „VISMOS” şi certificatul de înregistrare nr. 10404, eliberat la 12.03.2004 de către AGEPI. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 12 aprilie 2013, acţiunea a fost respinsă. La 28 iunie 2013 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al R.Moldova a declarat recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 12 aprilie 2013, cerînd admiterea recursului, casarea acesteia şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului a indicat că concluziile primei instanţe sînt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, a fost aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată şi interpretată în mod eronat legea.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs; Materialele cauzei denotă că în baza deciziei Agenţiei pentru Protecţia Proprietăţii Industriale a RM din 13 martie 2004 a fost dispusă înregistrarea mărcii cu nr.10404 în Registrul Naţional al Mărcilor pentru clasele de produse şi/sau servicii publicate în (422) BOPI nr.9/2003, pe un termen de 10 ani cu începere de la data de 19 iunie 2003 (f.d.33).

Conform art. 21 alin.(1) lit. b) al Legii privind protecţia mărcilor nr. 38-XVI din 29.02.2008, marca este declarată nulă în urma unei cereri de anulare, depuse la Curtea de Apel Chişinău, sau a unei cereri reconvenţionale într-o acţiune de apărare a drepturilor, depuse la aceeaşi instanţă, dacă solicitantul a acţionat cu rea-credinţă în momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii. Conform art. 9 alin.(1) Cod Civil, persoanele fizice şi juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile cu bună-credinţă, în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea publică şi cu bunele moravuri. Buna-credinţă se prezumă pînă la proba contrară.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova, este titularul mărcii verbale, proprietate a statului „БЕЛЫЙ АИСТ”, cererea de înregistrare a mărcii „БЕЛЫЙ АИСТ” nr. depozit 009274 fiind depusă spre înregistrare la 07 aprilie 2000 de către Combinatul de vinuri şi coniacuri din Bălţi, pentru produsele din clasa 33 şi serviciile clasei 35. Cerere ce a fost publicată în BOPI nr. 10/2000, iar la 02 februarie 2001 a fost emisă decizia de înregistrare a mărcii cu nr.7813 pe numele Combinatului de vinuri şi coniacuri din Bălţi, pentru produsele clasei 33 şi serviciile clasei 35. Prin Hotărîrea Guvernului nr.1080 din 08 octombrie 2001 cu privire la aprobarea Listei mărcilor - proprietate a statului, marca „БЕЛЫЙ АИСТ”, inclusiv logotipul şi derivatele ei, a fost declarată marcă proprietate a statului.

Reclamantul a solicitat anularea mărcii verbale „БЕЛЫЙ АГАТ/ BELÎI AGAT” înregistrată pe numele SA „VISMOS” şi certificatul de înregistrare nr. 10404, eliberat la 12.03.2004 de către AGEPI, invocînd temeiurile de anulare conţinute în art.7 alin.(4) al Legii nr.588/1995, care prevede că în calitate de mărci nu se înregistrează semnele identice ori similare care pot fi confundate cu mărcile protejate ale altor persoane. Conform art.86 alin.(2) al Legii menţionate la data intrării în vigoare a Legii 38/2008 se abrogă Legea nr.588 din 22 septembrie 1995 privind mărcile şi denumirile de origine a produselor, în partea ce se referă la mărci. Conform alin.(3) lit. c) litigiile, care la data intrării în vigoare a prezentei legi, se afla în proces de examinare se vor soluţiona în conformitate cu normele legii în vigoare la data apariţiei litigiului.

Corespunzător, urmează a fi aplicate prevederile Legii nr.38/2008. Respectiv, argumentele invocate de către reclamant ca motiv al admiterii acţiunii sunt guvernate de prevederile art. 8 alin.(1)lit. a), b) al Legii nr.38/2008, care instituie că se refuză înregistrarea în cazul cînd marca : este identică cu o marcă anterioară înregistrată pentru produse şi/sau servicii identice; este identică ori similară cu o marcă anterioară şi, din cauza identităţii ori similitudinii produselor şi/sau serviciilor pe care le desemnează cele două mărci, există riscul de confuzie pentru consumator, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioară. Pe cînd, marca „БЕЛЫЙ АГАТ/ BELÎI AGAT” este o marcă combinată, executată într-o formă originală şi nu este constituită exclusiv din careva semne, ci într-o combinaţie anumită.

Iar referitor la inducerea în eroare a consumatorului, Colegiul reţine că în urma sondajului efectuat de către „CBS AXA”, s-a constatat că subiecţii acestuia nu fac parte din consumatorul vizat, deoarece nu au consumat un produs cu marca „БЕЛЫЙ АГАТ/ BELÎI AGAT” şi nici nu au văzut cum arată un asemenea produs, produsul marcat cu marca „БЕЛЫЙ АГАТ/ BELÎI AGAT” nefiind comercializat pe teritoriul R Moldova, producţia fiind destinată exportului în Federaţia Rusă. În urma efectuării expertizei de către AGEPI, s-a constatat că mărcile „БЕЛЫЙ АИСТ” şi „БЕЛЫЙ АГАТ/ BELÎI AGAT”, nu sunt identice, avînd în comun doar elementul verbal „БЕЛЫЙ”, ce se întîlneşte în mai multe mărci, iar pentru a fi constatată similitudinea acestora urma să fie prezentate argumente de către titularul mărcii anterioare (reclamant) privind probabilitatea inducerii în eroare a consumatorului.

Referitor la argumentul recurentului cu privire la faptul că intimatul a acţionat cu rea-credinţă, se reţine că conform art.9 Cod Civil de a acţiona cu bună credinţă este o obligaţie. Respectiv, înregistrarea mărcii se efectuează reieşind din buna credinţă a solicitantului. Conform art.21 alin.(1) lit.b) al Legii nr.38/2008, marca este declarată nulă dacă solicitantul a acţionat cu rea credinţă în momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii, ştia sau putea şti despre existenţa, inclusiv în străinătate, a unei astfel de mărci ce se bucură de renume în ţara de origine şi este promovată în Republica Moldova sau se negociază o astfel de promovare.,,La anularea mărcii pe motivul înregistrării ei cu rea credinţă se va ţine cont în special de faptul dacă marca înregistrată este utilizată pentru produse care generează conflict cu o altă marcă sau dacă titularul mărcii înregistrate utilizează marca doar în scop de blocaj”.

Astfel pentru a anula marca pe acest temei, instanţa urma să stabilească acţiunile de rea credinţă a solicitantului la data depunerii cererii de înregistrare a mărcii. Însă probe în acest sens instanţa nu a administrat. Conform art. 4 pct. (3) din Recomandările OMPI se menţionează că titularul mărcii notorii este în drept să ceară în termen de 5 ani din data la care marca a fost constatată notorie încetarea utilizării unei mărci care intră în conflict cu marca notorie sau anularea înregistrării în cazul în care o astfel de marcă a fost înregistrată. Aceeaşi prevedere o regăsim şi în art. 6 bis al Convenţiei de la Paris. Astfel, reclamantul în procesul examinării cauzei nu a prezentat careva probe, ce confirmă faptul dacă confuzia s-a produs de fapt, dacă consumatorul a fost înşelat atît în privinţa produsului, cît şi în privinţa producătorului, sau probe care ar demonstra încălcarea titularului mărcii „БЕЛЫЙ АИСТ” a dreptului exclusiv.

Colegiul consideră justă trimiterea primei instanţă la faptul că, marca „БЕЛЫЙ АГАТ/ BELÎI AGAT”, începînd cu anul 2003 şi pînă în prezent, a existat pe piaţa din RM, cît şi pe piaţa internaţională, circumstanţă ce denotă caracterul distinctiv şi independent al mărcii şi care demonstrează, că consumatorul nu a fost dus în eroare asupra originii geografice, calităţii ori natura produsului. Totodată urmează de menţionat faptul că, ambele mărci au coexistat paşnic şi coexistă o perioadă îndelungată de timp, pe cînd conform art. 4 pct. (3) din Recomandările OMPI titularul mărcii notorii este în drept să ceară în termen de 5 ani din data la care marca a fost constatată notorie încetarea utilizării unei mărci care intră în conflict cu marca notorie.

Prin urmare, probabilitatea confuziei nu a existat la momentul înregistrării mărcilor cît nu există nici în prezent, fiind aceeaşi situaţie şi care nu generează risc de confuzie. În asemenea împrejurări, criticele formulate în recurs nu pot constitui temei de admitere a acestuia, deoarece se combat cu cele invocate mai sus şi se axează asupra circumstanţelor, care au fost constatate şi elucidate pe deplin de către prima instanţă, avînd la bază cumulul de probe, apreciate cu respectarea normelor de drept procedural. Afirmaţiile invocate de către recurent în cererea de recurs au fost obiect de examinare în instanţa de fond, fiind cercetate şi examinate pe deplin. Examinînd actele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că prima instanţă a examinat pricina în conformitate cu normele de drept procedural în vigoare, respectînd principiul disponibilităţii şi egalităţii părţilor în proces.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere că hotărîrea primei instanţe este legală şi întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul, de a menţine hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. art. 444, art. 445 alin.(1) lit.a), 445 alin.(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 12 aprilie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală şi Societatea pe Acţiuni „VISMOS” cu privire la anularea mărcii şi a certificatului de înregistrare.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac Ion Corolevschi Iurie Bejenaru Galina Stratulat