2ra-2530/13 — Anularea mărcii

prima instanţă: N. Budăi dosarul nr. 2ra-2530/2013 DECIZIE 16 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Ion Corolevschi, Galina Stratulat examinînd recursul declarat de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală şi Ştefan Odagiu, intervenientul accesoriu ÎM „Colusvin” SRL cu privire la anularea mărcii verbale naţionale înregistrată pe numele lui Ştefan Odagiu, şi a certificatului de înregistrare, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 04 septembrie 2012 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală şi Ştefan Odagiu, intervenientul accesoriu ÎM „Colusvin” SRL cu privire la anularea mărcii verbale naţionale nr.R 8014 „BARZA LEGENDARĂ / ЛЕГЕНДАРНЫЙ АИСТ”, înregistrată pe numele lui Ştefan Odagiu, certificat de înregistrare nr.8014 din 04 mai 2001. În motivarea acţiunii a indicat,

că Ştefan Odagiu la 10 mai 2000 a solicitat la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală înregistrarea mărcii „BARZA LEGENDARĂ / ЛЕГЕНДАРНЫЙ АИСТ” nr. depozit 009457 pentru clasele de produse 33 conform Clasificatorului internaţional a produselor şi serviciilor (CIPS). Certificatul de înregistrare a fost eliberat de către Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală la 04 mai 2001 cu nr. 8014. La 10 august 2010, marca „BARZA LEGENDARĂ / ЛЕГЕНДАРНЫЙ АИСТ” fiind reînnoită de către AGEPI. Menţionează, că marca respectivă este o imitaţie similară a mărcii notorii nr. 7813 „БЕЛЫЙ АИСТ”, pentru clasa de produse 33 (CIPS), înregistrată la 02 februarie 2001, cu depozitul nr. 009274 din 07 aprilie 2000, pe numele Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Iar notorietatea mărcii „БЕЛЫЙ АИСТ” este recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova, începînd cu 01 ianuarie 1991, în conformitate cu Hotărîrea Comisiei de contestaţii a Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) din 26 decembrie 2006. Reiterează reclamantul, că marca „БЕЛЫЙ АИСТ” este inclusă în Lista mărcilor care constituie proprietatea statului, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1080 din 08 octombrie 2001, astfel prevederile art. 6 bis din Convenţia de la Paris pentru proprietatea industrială, acordă reclamantului dreptul de a solicita instanţei de judecată anularea mărcii înregistrate de către Ştefan Odagiu şi interzicerea folosirii acesteia.

La 11 februarie 2013, prin cererea suplimentară reclamantul a completat temeiurile acţiunii, indicînd că conform art. 21 alin. (1) lit. (b) al Legii privind protecţia mărcilor nr. 38 din 29.02.2008, marca este declarata nulă în urma unei cereri de anulare, depuse la Curtea de Apel Chişinău, sau a unei cereri reconvenţionale într-o acţiune de apărare a drepturilor, depuse la aceeaşi instanţă, dacă [...] solicitanlul a acţionat cu rea-credinţă în momentul depunerii cererii de înregistrare a mărci în conformitate cu art. 1 din Lege Conform dispoziţiilor Legii privind protecţia mărcilor nr. 38 din 29.02.2008 dar şi Codului civil sancţionează deplin actele de rea-credinţă, asta deoarece solicitantul persoană fizică, Ştefan Odagiu, la momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii sale a acţionat în scopul obţinerii unui profit nejustificat pe seama exploatării unui semn similar mărcii arhicunoscute „БЕЛЫЙ АИСТ”, în acest fel, creînd premize suficiente pentru existenţa riscului de confuzie între aceste semne.

Rămîne suficientă existenţa riscului de confuzie pentru a declara nulă înregistrarea mărcii „BARZA LEGENDARĂ / ЛЕГЕНДАРНЫЙ АИСТ”. Pentru demonstrarea poziţiei sale, la comanda reclamantului a fost realizat un sondaj de opinie în rîndul consumatorilor de către centrul de studii sociologice „CBS AXA”, care a avut ca obiect - interogarea respondenţilor despre asimilarea termenului „Аист”, similitudinea dintre semnele БЕЛЫЙ АИСТ şi „BARZA LEGENDARĂ / ЛЕГЕНДАРНЫЙ АИСТ” şi rezultatele acestui sondaj demonstrează faptul, că utilizarea acestora creează un risc foarte mare de confuzie în rîndul consumatorilor.

Mai menţionează reclamantul, că marca „БЕЛЫЙ АИСТ” este proprietate de stat, aprobată conform Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Listei mărcilor - proprietate a statului nr. 1080 din 08 octombrie 2001. Consideră, că anume pe seama reputaţiei semnului БЕЛЫЙ АИСТ s-a depus şi înregistrat marca „BARZA LEGENDARĂ / ЛЕГЕНДАРНЫЙ АИСТ”, ceea ce de fapt determină rea-credinţă, atitudine contrară uzanţelor şi practicilor loiale. Solicită reclamantul anularea mărcii verbale naţionale nr.R 8014 „BARZA LEGENDARĂ / ЛЕГЕНДАРНЫЙ АИСТ”, înregistrată pe numele lui Ştefan Odagiu, certificat de înregistrare nr.8014 din 04 mai 2001. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 27 mai 2013 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea recursului, casarea acesteia şi pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. Recurentul în motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu hotărîrea emisă, pe care o consideră neîntemeiată şi ilegală din motiv că la pronunţarea acesteia nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi procedural. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs; Materialele cauzei denotă faptul că de către Ştefan Odagiu a fost depusă spre înregistrare cererea de înregistrare a mărcii verbale „BARZA LEGENDARĂ/ ЛЕГЕНДАРНЫЙ АИСТ” nr. depozit 009457 din 10.05.2000, pentru produsele clasei 33 - băuturi alcoolice (cu excepţia berii) conform Clasificării internaţionale a produselor şi serviciilor în scopul înregistrării mărcilor. La 04 mai 2001 AGEPI a emis decizia de înregistrare a mărcii şi eliberat certificatul de înregistrare a mărcii „BARZA LEGENDARĂ/ ЛЕГЕНДАРНЫЙ АИСТ” cu nr. 8014 pe numele lui Ştefan Odagiu, str. Uzinelor nr. 7, ap. 3, MD-6811, Bardar, Chişinău, Republica Moldova.

La 10 august 2010, înregistrarea mărcii nr. 8014 a fost reînnoită, termenul de valabilitate a acesteia, fiind pînă la 10 mai 2020. La 03 august 2010 a fost înregistrat contractul de licenţă neexclusivă cu nr. 1532, conform căruia Ştefan Odagiu a transmis către I.M.”Colusvin” SRL dreptul de folosinţă a mărcii nr. R 8014, pentru perioada 26 iulie 2010 – 26 iulie 2015, datele referitoare la contract fiind publicate în BOPI nr. 3/2010.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova, este titularul mărcii verbale, proprietate a statului „БЕЛЫЙ АИСТ”, cererea de înregistrare a mărcii „БЕЛЫЙ АИСТ” nr. depozit 009274 fiind depusă spre înregistrare la 07 aprilie 2000 de către Combinatul de vinuri şi coniacuri din Bălţi, pentru produsele din clasa 33 şi serviciile clasei 35. Cerere ce a fost publicată în BOPI nr. 10/2000, iar la 02 februarie 2001 a fost emisă decizia de înregistrare a mărcii cu nr.7813 pe numele Combinatului de vinuri şi coniacuri din Bălţi, pentru produsele clasei 33 şi serviciile clasei 35. La 16 martie 2001 a fost eliberat certificatul de înregistrare a mărcii cu nr.7813. Prin Hotărîrea Guvernului nr.1080 din 08 octombrie 2001 cu privire la aprobarea Listei mărcilor - proprietate a statului, marca „БЕЛЫЙ АИСТ”, inclusiv logotipul şi derivatele ei, a fost declarată marcă proprietate a statului.

Reclamantul a solicitat anularea mărcii verbale naţionale nr.R 8014 „BARZA LEGENDARĂ / ЛЕГЕНДАРНЫЙ АИСТ”, înregistrată pe numele lui Ştefan Odagiu, certificat de înregistrare nr.8014 din 04 mai 2001, invocînd temeiurile de anulare conţinute în art.7 alin.(4) al Legii nr.588/1995, care prevede că în calitate de mărci nu se înregistrează semnele identice ori similare care pot fi confundate cu mărcile protejate ale altor persoane. Conform art.86 alin.(2) al Legii menţionate la data intrării în vigoare a Legii 38/2008 se abrogă Legea nr.588 din 22 septembrie 1995 privind mărcile şi denumirile de origine a produselor, în partea ce se referă la mărci. Conform alin.(3) lit. c) litigiile, care la data intrării în vigoare a prezentei legi, se afla în proces de examinare se vor soluţiona în conformitate cu normele legii în vigoare la data apariţiei litigiului.

Cererea de chemare în judecată fiind depusă la 04 septembrie 2012, corespunzător, urmează a fi aplicate prevederile Legii nr.38/2008. Respectiv, argumentele invocate de către reclamant ca motiv al admiterii acţiunii sunt guvernate de prevederile art. 8 alin.(1)lit. a), b) al Legii nr.38/2008, care instituie că se refuză înregistrarea în cazul cînd marca : este identică cu o marcă anterioară înregistrată pentru produse şi/sau servicii identice; este identică ori similară cu o marcă anterioară şi, din cauza identităţii ori similitudinii produselor şi/sau serviciilor pe care le desemnează cele două mărci, există riscul de confuzie pentru consumator, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioară.

Pe cînd, marca „BARZA LEGENDARĂ / ЛЕГЕНДАРНЫЙ АИСТ” este o marcă combinată, executată într-o formă originală şi nu este constituită exclusiv din careva semne, ci într-o combinaţie anumită. Iar referitor la inducerea în eroare a consumatorului, Colegiul reţine că în urma sondajului efectuat de către „CBS AXA”, s-a constatat că subiecţii acestuia nu fac parte din consumatorul vizat, deoarece nu au consumat un produs cu marca „BARZA LEGENDARĂ/ ЛЕГЕНДАРНЫЙ АИСТ” şi nici nu au văzut cum arată un asemenea produs, produsul marcat cu marca „BARZA LEGENDARĂ” nefiind comercializat pe teritoriul R.Moldova pe motiv că licenţiatul I.M. „Colus Vin” SRL este rezident al Zonei Economice Libere Chişinău şi conform art. 10 al Legii nr.440 cu privire la ZEL este obligată să exporte 100 % de divin produs.

În urma efectuării expertizei de către AGEPI, s-a constatat că mărcile „БЕЛЫЙ АИСТ” şi „BARZA LEGENDARĂ/ ЛЕГЕНДАРНЫЙ АИСТ”, nu sunt identice, avînd în comun doar elementul verbal „АИСТ”, ce se întîlneşte în mai multe mărci, iar pentru a fi constatată similitudinea acestora urma să fie prezentate argumente de către titularul mărcii anterioare (reclamant) privind probabilitatea inducerii în eroare a consumatorului. Referitor la argumentul recurentului cu privire la faptul că intimatul a acţionat cu rea-credinţă, se reţine că conform art.9 Cod Civil de a acţiona cu bună credinţă este o obligaţie. Respectiv, înregistrarea mărcii se efectuează reieşind din buna credinţă a solicitantului.

Conform art.21 alin.(1) lit.b) al Legii nr.38/2008, marca este declarată nulă dacă solicitantul a acţionat cu rea credinţă în momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii, ştia sau putea şti despre existenţa, inclusiv în străinătate, a unei astfel de mărci ce se bucură de renume în ţara de origine şi este promovată în Republica Moldova sau se negociază o astfel de promovare.,,La anularea mărcii pe motivul înregistrării ei cu rea credinţă se va ţine cont în special de faptul dacă marca înregistrată este utilizată pentru produse care generează conflict cu o altă marcă sau dacă titularul mărcii înregistrate utilizează marca doar în scop de blocaj”. Astfel pentru a anula marca pe acest temei, instanţa urma să stabilească acţiunile de rea credinţă a solicitantului la data depunerii cererii de înregistrare a mărcii.

Însă probe în acest sens instanţa nu a administrat. Conform art. 4 pct. (3) din Recomandările OMPI se menţionează că titularul mărcii notorii este în drept să ceară în termen de 5 ani din data la care marca a fost constatată notorie încetarea utilizării unei mărci care intră în conflict cu marca notorie sau anularea înregistrării în cazul în care o astfel de marcă a fost înregistrată. Aceeaşi prevedere o regăsim şi în art. 6 bis al Convenţiei de la Paris. Astfel, reclamantul în procesul examinării cauzei nu a prezentat careva probe, ce confirmă faptul dacă confuzia s-a produs de fapt, dacă consumatorul a fost înşelat atît în privinţa produsului, cît şi în privinţa producătorului, sau probe care ar demonstra încălcarea titularului mărcii „БЕЛЫЙ АИСТ” a dreptului exclusiv.

Colegiul consideră justă trimiterea primei instanţă la faptul că, marca „BARZA LEGENDARĂ / ЛЕГЕНДАРНЫЙ АИСТ”, începînd cu anul 2001 şi pînă în prezent, a existat pe piaţa din RM, cît şi pe piaţa internaţională, circumstanţă ce denotă caracterul distinctiv şi independent al mărcii şi care demonstrează, că consumatorul nu a fost dus în eroare asupra originii geografice, calităţii ori natura produsului. Totodată urmează de menţionat faptul că, ambele cereri de înregistrare a mărcilor menţionate au fost depuse la o lună diferenţă, examinate în paralel, fiind înregistrate ambele în anul 2001, au coexistat paşnic şi coexistă o perioadă îndelungată de 12 ani, pe cînd conform art. 4 pct. (3) din Recomandările OMPI titularul mărcii notorii este în drept să ceară în termen de 5 ani din data la care marca a fost constatată notorie încetarea utilizării unei mărci care intră în conflict cu marca notorie.

Prin urmare, probabilitatea confuziei nu a existat la momentul înregistrării mărcilor cît nu există nici în prezent, fiind aceeaşi situaţie şi care nu generează risc de confuzie. Mai mult ca atît produsele marcate cu marca „BARZA LEGENDARA/ ЛЕГЕНДАРНЫЙ АИСТ” sunt destinate doar exportului şi nu se regăsesc pe piaţa autohtonă. În asemenea împrejurări, criticele formulate în recurs nu pot constitui temei de admitere a acestuia, deoarece se combat cu cele invocate mai sus şi se axează asupra circumstanţelor, care au fost constatate şi elucidate pe deplin de către prima instanţă, avînd la bază cumulul de probe, apreciate cu respectarea normelor de drept procedural. Afirmaţiile invocate de către recurent în cererea de recurs au fost obiect de examinare în instanţa de fond, fiind cercetate şi examinate pe deplin.

Examinînd actele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că prima instanţă a examinat pricina în conformitate cu normele de drept procedural în vigoare, respectînd principiul disponibilităţii şi egalităţii părţilor în proces. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere că hotărîrea primei instanţe este legală şi întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul, de a menţine hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. art. 444, art. 445 alin.(1) lit.a), 445 alin.(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM.

Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală şi Ştefan Odagiu, intervenientul accesoriu ÎM „Colusvin” SRL cu privire la anularea mărcii verbale naţionale înregistrată pe numele lui Ştefan Odagiu, şi a certificatului de înregistrare. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Galina Stratulat