3ra-1461/13 — Înregistrarea mărcii

prima instanţă – N. Traciuc dosarul nr. 3ra-1461/13 DECIZIE 13 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Amatic” împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 14 februarie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, constată: La 25 octombrie 2012 SRL ,,Amatic” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că la data 12 februarie 2010, a depus la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cererea de înregistrare a mărcii ,,moldoveni” cu numărul de depozit 026747 pentru produsele şi serviciile din clasele 16, 25, 26, 35, 37, 38 conform CIPS. Indică că la data de 06 iulie 2011 Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a emis Avizul provizoriu prin care i s-a adus la cunoştinţă că este refuzată înregistrarea mărcii pe motiv că aceasta este contrară ordinii publice, bunelor moravuri şi prejudiciază imaginea şi interesele statului. Invocînd dezacordul cu avizul dat, la 05 septembrie 2011, a expediat pîrîtului referinţa prin care şi-a expus dezacordul său, iar la data de 23 februarie 2012 o referinţă suplimentară prin care a solicitat limitarea listei produselor şi serviciilor.

Menţionează că prin Decizia nr. 3856 din 23 martie 2012, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a decis respingerea totală a cererii de înregistrare a mărcii cu numărul de depozit 026747 din 12 februarie 2010 pentru toate produsele şi serviciile solicitate, motivând, la fel, că marca solicitată este contrară ordinii publice, bunelor moravuri şi prejudiciază imaginea şi interesele statului. Apreciază drept ilegală Decizia Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală din 23 februarie 2012, motiv pentru care la data 23 mai 2012 a contestat-o la Comisia 1 de Contestaţii. Susţine că la 25 septembrie 2012 Comisia de Contestaţii a emis Hotărârea de respingere a contestaţiei şi de menţinere în vigoare a Deciziei din 23 martie 2012. Suplimentar invocă că Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a respins înregistrarea mărcii ,,moldoveni” în temeiul art. 7 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor.

Consideră că atât colaboratorii departamentului mărci, modele şi desene industriale, cât şi membrii Comisiei de Contestaţii, în mod subiectiv şi în scopul refuzului cu orice preţ, fără temeiuri legale clare, au apelat în mod eronat la prevederile acestui articol. Afirmă că specialiştii Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală apelează la acest articol din Lege în toate cazurile când lipseşte claritatea şi fermitatea de a se expune în cadrul examinării mărcilor solicitate. La fel, indică că în actele administrative contestate lipsesc norme legale aplicabile care au stat la baza emiterii lor şi care să confirme în ce mod marca este contrară ordinii publice, bunelor moravuri şi cum poate fi prejudiciată imaginea şi interesele statului.

Consideră că nu pot fi înregistrate în calitate de mărci acele desemnări şi expresii care contestă şi defăimează statul; îndeamnă şi instigă la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, la modificarea forţată a regimului constituţional, şi în special, care conţin expresii şi lozinci antistatale, aceste desemnări fiind utilizate în aşa mod că pot atenta la onoarea persoanelor, spre exemplu - expresii şi imagini/caricaturi denigratoare ale unor personalităţi binecunoscute în ipostaze licenţioase; propagă fascismul şi neofascismul; denigrează sau ofensează în mod grav naţiuni întregi sau personalităţi propagă atrocităţi şi barbarie, lipsa de respect faţă de lucrurile sfinte religioase, inclusiv, conţin expresii antireligioase sau contra unor elemente de cult care pot ofensa sentimentele credincioşilor; denigrează persoane şi personalităţi, reprezintă o maltratare, batjocură cu referire la viciile fizice (mutilările) şi psihice ale oamenilor, sau a persoanelor în etate; propagă ignoranţa, lipsa de respect faţă de părinţi; propagă narcomania, toxicomania, alcoolismul, fumatul şi alte vicii şi deprinderi nocive; propagă pornografia sau conţin informaţii cu caracter pornografic; propagă cultul violenţei şi cruzimii, in special, conţin scene de violenţă şi cruzime; conţin cuvinte şi expresii licenţioase.

Insistă asupra faptului că aceste elemente lipsesc în marca ,,moldoveni” şi că ea este deja utilizată efectiv în circuitul civil.

Concomitent menţionează că marca a fost solicitată pentru înregistrare în scopul dezvoltării unui proiect cultural-turistic privind promovarea şi popularizarea la nivel naţional şi internaţional a imaginii, culturii, obiceiurilor şi tradiţiilor bogate ale Republicii Moldova şi, în special, al poporului ei, marca ,,moldoveni” fiind concepută cu scopul exclusiv de a promova arta, cultura, obiceiurile, etc. Notează că a iniţiat acest proiect comercial, considerând că arsenalul cultural al ţării merită să fie cunoscut de lumea întreagă şi că poate fi promovat sub un brand (o denumire) care merită să fie promovat, iar cu referire la materialele prezentate, susţine că în Moldova sunt un şir de muzee, aşezăminte de cult, locuri pitoreşti, artişti notorii, promotori ai tradiţiilor culturale, artistice, oameni distinşi care produc şi expun 2 numeroase obiecte de artizanat, haine şi costume naţionale, ceea ce pe cale de consecinţă va permite atragerea turiştilor în Republica Moldova, a unui număr cît mai impunător de persoane din lumea întreagă interesaţi în a cunoaşte locuri şi ţări necunoscute pentru aceştia.

Reţine că în registrul mărcilor înregistrate la Agenţia de Stat pentru Proprietatea intelectuală sunt un şir de mărci care conţin cuvântul ,,Moldova” şi derivatele acestuia - ,,moldovenesc”, ,,moldoveanca”, ,,moldovean”, exemplificând societatea reclamantă următoarele mărci ,,moldoveanca” numărul mărcii 17236, ,,moldoveanca” numărul mărcii 11431, ,,великие молдоване” numărul mărcii 14596, ,,компания молдован” numărul mărcii 13604, ,,три молдована” numărul mărcii 13633. Indică că în condiţiile în care Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a acceptat înregistrarea mărcilor indicate, este ilegal refuzul de a înregistra marca pe care a solicitat-o. Mai susţine că odată ce Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a considerat posibilă şi legală înregistrarea mărcilor analogice după alţi solicitanţi, în circumstanţe când au fost respectate toate formalităţile de procedură - nu pot exista temeiuri de a respinge cererea sa.

De asemenea invocă că principiile de înregistrare şi legislaţia Republicii Moldova în domeniul mărcilor comerciale este formată în baza actelor internaţionale (convenţii, tratate şi alte), actul de bază fiind Convenţia de la Paris pentru Protecţia Proprietăţii Industriale din 1883, care nu permite vreo oarecare discreditare şi obligă organul abilitat a ţării să înregistreze drepturile în cazul când solicitantul a depus cererea şi a respectat formalităţile prevăzute.

Consideră irelevant argumentul invocat în hotărârea comisiei de contestaţii din 25 septembrie 2012 precum că semnul solicitat în calitate de marcă nu poate fi atribuit cu drepturi exclusive pe numele unei persoane fizice sau juridice, în caz contrar asta ar însemna că orice altă persoană nu va avea dreptul să utilizeze acest semn, or, potrivit art. 2 a Legii privind protecţia mărcilor, prin noţiunea de marcă se înţelege orice semn susceptibil de reprezentare grafică, care serveşte la deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice, fiecare marcă înregistrându-se pentru anumite produse Indică că Legea privind protecţia mărcilor şi actele internaţionale din domeniu conţin prevederi şi restricţii asupra drepturilor exclusive ale titularului, fiind remarcabil în acest sens că titularul este în drept să interzică terţilor să utilizeze marca în activitatea lor comercială, fără consimţământul său.

Reţine că în ediţia 10 CIPS se conţin în total 45 de clase, iar semnul solicitat poate fi utilizat de către terţi pentru toate celelalte produse şi servicii. Întru susţinerea poziţiei sale mai invocă că în conformitate cu art. 6 quinquies alineatul B. 3 din Convenţia de la Paris pentru Protecţia Proprietăţii Industriale, o marcă nu va putea fi considerată ca fiind contrară ordinii publice pentru singurul motiv că ea nu este conformă cu o oarecare dispoziţie a legislaţiei cu privire la mărci. Solicită anularea Deciziei Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a RM nr.3856 din 23 martie 2012 şi Hotărârii Comisiei de Contestaţii din 25 septembrie 2012, obligarea Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală de a înregistra marca ,,moldoveni” pentru produsele şi serviciile din clasele 16, 25, 26, 35, 37, 38 conform Clasificării internaţionale a produselor şi serviciilor (CIPS) şi încasarea cheltuielilor de 3 judecată în mărime de 2275,53 lei.

La 17 ianuarie 2013 SRL ,,Amatic” a depus cerere suplimentară, prin care a susţinut pretenţiile formulate în acţiunea iniţială şi a prezentat noi argumente şi fapte. În motivarea cererii a indicat că nu pot fi înregistrate în calitate de mărci acele desemnări şi expresii care contestă şi defăimează statul, îndeamnă şi instigă la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, … etc, propagă fascismul şi neofascismul, denigrează persoane şi personalităţi, reprezintă o maltratare, batjocură cu referire viciile fizice şi psihice ale oamenilor sau a persoanelor în etate, propagă narcomania, toxicomania, alcoolismul, fumatul şi alte vicii şi deprinderi nocive, propagă cultul violenţei şi cruzimii, în special conţin scene de violenţă şi cruzime, etc. Notează că aceste elemente lipsesc cu desăvârşire în marca ,,moldovenii”, cu atât mai mult că ea deja este utilizată în circuitul civil în calitate de nume de domn.

Concluzionează că contrar tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi în pofida faptului că marca ,,moldoveni” se încadrează în toate prevederile legale şi nu este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri şi nici nu prejudiciază imaginea şi interesele statului, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a emis două acte juridice ilegale, fără a avea suport juridic în legislaţia naţională şi internaţională.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 14 februarie 2013 acţiunea a fost admisă şi anulate ca ilegale Decizia Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr. 3856 din 23 martie 2012 privind respingerea cererii de înregistrarea a mărcii ,,moldoveni” nr. de depozit 026747, Hotărârea din 25 septembrie 2012 a Comisiei de contestaţii a Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală privind respingerea Contestaţiei şi menţinerea Deciziei Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr. 3856 din 23 martie 2012 privind respingerea cererii de înregistrarea a mărcii ,,moldoveni” nr. de depozit 026747, obligată Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să înregistreze marca ,,moldovenii” nr. de depozit 026747, conform cererii solicitantului SRL ,,Amatic” din 12 februarie 2010 cu limitarea listei produselor şi serviciilor solicitată la 23 februarie 2012 şi încasat din contul Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în beneficiul SRL ,,Amatic” cheltuieli de judecată în mărime de 2275,53 lei.

La 21 iunie 2013 Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului invocă dezacordul cu hotărârea primei instanţe, considerând-o neîntemeiată, şi emisă cu aplicarea şi interpretarea eronată a normelor de drept material, hotărârea fiind emisă în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Indică că hotărârea Comisiei de Contestaţii Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală din 28 iunie 2012 a fost emisă în strictă corespundere cu prevederile art. 7 alin. (1) lit. f) a Legii privind protecţia mărcilor, potrivit căruia se refuză înregistrarea mărcilor care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri ori prejudiciază imaginea şi interesele statului.

Întru susţinerea poziţiei sale mai invocă şi prevederile art. 6 a Convenţiei de la Paris, care stipulează că mărcile de fabrică sau de comerţ nu pot fi protejate în cazul în care ele sunt contrare moralei sau ordinii publice şi, mai ales, când sunt de natură să înşele publicul, o marcă nu va putea fi considerată ca fiind contrară ordinii publice 4 pentru singurul motiv că ea nu este conformă cu o oarecare dispoziţie a legislaţiei cu privire la mărci, cu excepţia cazului când această dispoziţie se referă ea însăşi la ordinea publică. Susţine că în temeiul art. 9 a Legii privind protecţia mărcilor, prin obţinerea dreptului exclusiv asupra semnului „moldovenii”, intimatul va fi în drept să interzică utilizarea acestuia de către alte persoane, ceea ce poate crea abuz în cadrul relaţiilor comerciale, iar prin monopolizarea acestui semn şi îngrădirea utilizării lui, vor fi prejudiciate interesele statului şi a întregii societăţi în ansamblu.

Afirmă că dreptul exclusiv se caracterizează prin faptul că titularul drepturi obţine dreptul de a interzice folosirea acestui cuvânt de către alţi utilizatori, în special la genurile de activitate pentru care se solicită protecţia, fapt care în opinia recurentului este inadmisibil din considerentul că orice persoană sau grup de persoane de origine moldovenească sunt în drept să promoveze patrimoniul cultural, naţional, utilizând în acest scop diferite forme de identificare unde se vor regăsi cuvintele Moldova, moldoveni, moldovenesc.

Apreciază drept eronată concluzia instanţei de fond, prin care Agenţia a fost obligată să înregistreze marca ,,moldovenii” nr. de depozit 026747 din 12 februarie 2010. Întru susţinerea poziţiei sale mai invocă şi prevederile art. 4 a Legii privind protecţia mărcilor, potrivit căruia Agenţia este oficiul naţional în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale şi unica autoritate care acordă pe teritoriul Republicii Moldova protecţie mărcilor. Insistă că instanţa de fond dispunând anularea hotărârilor Comisiilor de Contestaţii, nu poate şi obliga să înregistreze mărcile, or, în condiţiile în care a fost anulată hotărârea Comisie de Contestaţii, se reia procedura de examinare a mărcii, fără a fi admise încălcări de procedură şi fără a fi îngrădite drepturile terţilor de a contesta înregistrarea mărcii.

Cu referirea la încasarea cheltuielilor de judecată dispusă de către instanţa de fond, indică că intimatul prin înaintarea cererii de chemare în judecată a solicitat compensarea cheltuielilor suportate la depunea contestaţiei, sub formă de taxă de stat, în mărime de 2275,53 lei, ceea în sensul legislaţiei procesual civile nu reprezintă cheltuieli de judecată, pretenţiile urmând a fi respinse în partea dată. Reiterează că examinarea cererii de înregistrare a mărcii verbale ,,moldoveni” nr. de depozit 026747 din 12 februarie 2010 a derulat în strictă conformitate cu prevederile Legii privind protecţia mărcilor şi Regulamentului privind procedura de depunere, examinare şi înregistrare a mărcilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 488 din 13 august 2009. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia hotărârii primei instanţe din 14 februarie 2013 a fost expediată în adresa recurentului la 03 mai 2013, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoţire (f. d. 90). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 21 iunie 2013 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 5 Studiind materialele dosarului în raport cu motivele recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul cu casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. Astfel, la caz se constată că SRL „Amatic” a solicitat protecţie a mărcii verbale „Moldoveni” conform cererii cu nr. depozit 026747 din 12 februarie 2010 pentru produse şi servicii din clasele 16, 25, 26, 35, 37, 38 conform clasificării internaţionale a produselor şi serviciilor (CIPS). În urma examinării cererii respective, departamentul mărci şi desene industriale a Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a emis la data de 23 martie 2012 Decizia de respingere a cererii de înregistrare a mărcii nr. depozit 026747 din 12 februarie 2010, pentru totalitatea produselor şi serviciilor revendicate în cerere (f.d.

12). Tot actele cauzei atestă că la data de 23 mai 2012, SRL „Amatic” a depus contestaţie împotriva Deciziei de respingere a cererii de înregistrare a mărcii „moldoveni”, însă la 25 septembrie 2012, Comisia de contestaţie a emis hotărîrea privind respingerea acesteia (f.d. 14, 45). Este de menţionat că Agenţia de stat pentru Protecţia intelectuală în Decizia din 23 martie 2012, precum şi în hotărîrea Comisiei de contestaţie din 25 septembrie 2012, s-a referit la art. 7 alin.(1) şit.f) al Legii nr. 38/2008 conform protecţia mărcii, indicînd că înregistrarea în calitate de marcă a desemnării solicitate contravine ordinii publice, bunelor moravuri şi poate prejudicia imaginea şi interesele statului.

Înaintând acţiunea în judecată împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, SRL „Amatic”, completînd motivele cerinţele, a solicitat anularea Deciziei Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a RM nr.3856 din 23 martie 2012 şi Hotărârii Comisiei de Contestaţii din 25 septembrie 2012, obligarea Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală de a înregistra marca ,,moldoveni” pentru produsele şi serviciile din clasele 16, 25, 26, 35, 37, 38 conform Clasificării internaţionale a produselor şi serviciilor (CIPS) şi încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 2275,53 lei. Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii acţiunii, considerând că la emiterea actelor administrative contestate Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a acţionat contrar prevederilor legii.

Verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe, în raport cu criticele formulate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că concluzia primei instanţe este greşită, rezultată din aprecierea incorectă a materialului probator propus de părţi în raport cu prevederile legale aplicabile raportului juridic în litigiu. În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs invocă că cuvîntul „moldoveni” reprezintă un substantiv masculin l plural, care provine de la cuvîntul „moldovean” şi are semnificaţia – persoană care face parte din populaţia de bază a Moldovei sau este originară din Moldova, conform informaţiei din sursa www.dexonline.ro.

6 Conform aceleiaşi surse cuvîntul „moldoveni” poate fi folosit în diverse expresii, în orice discuţie, publicitate, etc. În interpretarea corectă a cuvîntului „moldoveni” şi ţinînd cont de faptul că a fost solicitat spre înregistrare în calitate de marcă anume un semn verbal, instanţa de recurs conchide că acesta nu poate fi atribuit cu drepturi exclusive pe numele unei persoane fizice sau juridice, în caz contrar acesta ar însemna că orice altă persoană nu va avea dreptul să utilizeze acest semn. Sub acest aspect, este evident că înregistrarea semnului „moldoveni” în calitate de marcă ar include toţi moldovenii din ţară cu acordul acestora sau nu, fapt care ar contraveni bunelor moravuri sau poate prejudicia imaginea statului, pe cînd, prejudiciul nu poate avea loc doar în cadrul unor acţiuni sociale.

În aceste condiţii, instanţa de recurs consideră că corect i-a fost refuzat SRL „Amati” în înregistrarea semnului „moldoveni” în calitate de marcă cu reţinerea în acest sen a prevederilor art. 7 alin.(1) lit.f) al legii nr. 38/2008 privind protecţia mărcilor, care direct indică că, se refuză înregistrarea mărcilor care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri ori prejudiciază imaginea şi interesele statului.

În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine şi dispoziţiile art. 6 quinquies B.3 a Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietăţii industrial din 20 martie 1883, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1328- XII din 11 martie 1993, care indică că, mărcile de fabrică sau de comerţ nu pot fi proprietate în cazul în care ele sunt contrare moralei sau ordinii publice şi, mai ales, cînd sunt de natură să înşele publicul; o marcă nu va putea fi considerată ca fiind contrară ordinii publice pentru singurul motiv că ea nu este conformă cu o oarecare dispoziţie a legislaţiei cu privire la mărci, cu excepţia cazului cînd această dispoziţie se referă ea însăşi la ordinea publică.

În cazul de faţă, prin obţinerea dreptului exclusiv asupra semnului „moldoveni”, intimatul în temeiul art. 9 al Legii nr. 38/2008 va fi în drept să interzică utilizarea acestuia de către alte persoane, ce poate crea abuz în cadrul relaţiilor comerciale, iar prin monipolizarea acestui semn, şi îngrădirea utilizării lui, vor fi prejudiciate interesele statului şi a întregii societăţi în ansamblu.

Aici se va mai remarca că, dreptul exclusiv conform legii se caracterizează prin faptul că titularul de drepturi obţine dreptul de a interzice folosirea acestui cuvînt de către alţi utilizatori, în special cu referire la genurile de activitate pentru care se solicită protecţia, fapt care este inadmisibil din considerentele că orice persoană sau grup de persoane de origine moldovenească sunt în drept să promoveze patrimoniul cultural naţional, utilizînd în acest scop diferite forme de identificare unde se vor regăsi cuvinte Moldova, moldoveni, moldovenesc, etc. Prin urmare este cert că, în cazul dreptului exclusiv, astfel de utilizări, vor fi considerate ca încălcare de drepturi şi vor fi admise numai cu acordul titularului.

În asemenea împrejurări, se constată a fi lipsită de suport legal constatarea primei instanţe cu referire la faptul că în Decizia Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală din 23 martie 2012 nu se conţine nici o argumentare privind refuzul bazat pe aplicarea prevederilor art. 7 alin.(1) lit.f) a Legii nr. 38/2008 privind protecţia mărcilor, deoarece această concluzie este una declarativă, neavând suport legal. 7 De altfel, se reţine drept greşită şi soluţia prime instanţe cu privire la admiterea pretenţiilor SRL „Amatic” în partea obligării Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.

În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs, reţine prevederile pct.12 al hotărîrii Guvernului nr. 1379 din 13 decembrie 2004 cu privire la aprobarea Statului şi structurii Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală, din care rezultă că Agenţia, recepţionează şi supune expertizei cererile privind eliberarea titlurilor de protecţie pentru obiectele proprietăţii industriale, iar art. 4 al Legii nr. 38/2008 cu privire la protecţia mărcilor, stabileşte că Agenţia de Stat pentru Protecţia Intelectuală, este oficiul naţional în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale şi unica autoritate care acordă pe teritoriul Republicii Moldova protecţie mărcilor, în acest sens Agenţia de Stat pentru Protecţia Intelectuală recepţionează şi examinează cererile de înregistrare a mărcilor, înregistrează şi eliberează în numele statului, certificate de înregistrare.

De altfel, la caz important este de menţionat şi faptul că procedura de examinare şi înregistrare a mărcilor sunt prevăzute de Legea nr. 38/2008 şi de Regulamentul privind procedura de depunere, examinare şi înregistrare a mărcilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 488 din 13 august 2008 din 13 august 2009, respectiv Agenţia de Stat pentru Protecţia Intelectuală nu este în drept să emită decizii contrar procedurilor stabilite conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Prin urmare, odată cu dispunerea anulării Hotărîrii Comisiei de contestaţie, instanţa nu poate obliga Agenţia de Stat pentru Protecţia Intelectuală şi la înregistrarea mărcii, deoarece, anularea Hotărîrii este suficientă pentru reluarea procedurilor legale de examinare a mărcii, fără a fi admise încălcări de procedură şi fără a fi îngrădite dreptul terţilor de a contesta înregistrarea mărcii.

Totodată, instanţa de recurs găseşte drept neîntemeiată şi soluţia primei instanţe cu privire la admiterea pretenţiei a SRL „Amatic” cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată. Or, din conţinutul cererii de chemare în judecată rezultă că SRL „Amatic” a solicitat încasarea din contul Agenţiei de Stat pentru Protecţia Intelectuală a cheltuielilor suportate la depunerea contestaţiei în sumă de 2275,53 lei şi nu a cheltuielilor de judecată, precum a dispus prima instanţă. Pe cînd, în sensul art. 94 alin.(1) CPC, reţinut de prima instanţă la admiterea acestei pretenţii, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată.

În această ordine de idei, fiind cert că suma de 2275,53 lei achitate de SRL “Amatic” nu constituie cheltuieli de judecată, ci taxa stabilită pentru depunerea contestaţiei, fapt ce indică la netemeinicia pretenţiilor intimatului invocate în acest sens. Cele relatate în ansamblu atestă temeinicia recursului declarat de către Agenţia de Stat pentru Protecţia Intelectuală şi indică la ilegalitatea hotărârii primei instanţe, fapt ce impune casarea acesteia şi respingerea acţiunii. Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că circumstaneţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, însă normele de drept material au fost interpretate eronat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie 8 ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre cu privire la respingerea acţiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide : Se admite recursul declarat de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova. Se casează hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 14 februarie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Amatic” împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative şi se emite o nouă hotărâre, prin care: Se respinge acţiunea Societăţii cu Răspundere Limitată ,,Amatic” împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Vîlcov Tamnara Chişca-Doneva 9