2ra-3116/13 — Repararea prejudiciului material

prima instanţă: Gh.Burdujan dosarul nr.2ra-3116/13 instanţa de apel: Iu.Cimpoi, M. Guzun, L.Popova ÎNCHEIERE 23 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Demerji Petru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bocilin Izea împotriva lui Demerji Petru şi Demerji Ion cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Demerji Petru, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Basarabeasca din 17 februarie 2011, c o n s t a t ă La 08 februarie 2010 Berezovscki Vladimir, acţionînd în bază de procură, s-a adresat în instanţa de judecată în interesele lui Bocilin Izea cu cerere de chemare în judecată către Demerji Petru şi Demerji Ion, cu privire la încasarea prejudiciului material în sumă de 24 500 lei, prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 5000 lei.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, Bocilin Izea este fondatorul Gospodăriei Ţărăneşti „Bocilin Izea Samuil” şi deţine în proprietate privată în extravilanul or. Basarabeasca un lot de teren cu suprafaţa de 9 ha, care în toamna anului 2009 a fost semănat cu cultură de primăvară de rapiţă. La 09.11.2009 Demerji Ion, păscînd turma de oi ce aparţine lui Demerji Petru a provocat daune semănăturii de rapiţă pe o suprafaţă de 3,5 ha. Faptul dat a fost stabilit de către o comisie a Consiliului raional Basarabeasca la 10.11.2009, fiind estimat prejudiciul în sumă de 24 500 lei. De asemenea, pe fapta dată a fost intentată procedura contravenţională conform art. 183 Cod contravenţional. În cadrul examinării cauzei, reprezentantul reclamantului a concretizat cerinţele acţiunii, solicitînd încasarea în mod solidar de la pîrîţii Demerji Petru şi Demerji Ion a prejudiciului material în sumă de 22 575 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 5000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Basarabeasca din 17 februarie 2011 acţiunea a fost admisă. S-a dispus încasarea în mod solidar de la Demerji Petru şi Demerji Ion a prejudiciului material în sumă de 22 575 lei, cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 5000 lei şi taxa de stat în sumă de 667 lei. Nefiind de acord, Demerji Petru a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd casarea hotărîrii, cu remiterea cauzei la rejudecare, invocînd faptul, că cauza a fost examinată în absenţa lui.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 aprilie 2013, s-a respins apelul declarat de Demerji Petru, cu menţinerea fără modificări a hotărîrii Judecătoriei Basarabeasca din 17 februarie 2011. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a ajuns la concluzia că prima instanţă a respectat normele materiale şi procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele în mod obiectiv circumstanţele cauzei şi a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenţei, concludentei, utilităţii şi veridicităţii lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia de admitere a acţiunii ca întemeiate. Din materialele dosarului rezultă, că prin acţiunea depusă Bocilin Izea a solicitat încasarea în mod solidar de la Demerji Petru şi Demerji Ion a prejudiciului material în sumă de 22 575 lei, cauzat de animale prin distrugerea semănăturilor şi a cheltuielilor de judecată.

Potrivit art. 1398 alin. (1) CC al RM, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Iar potrivit art. 1411 CC al RM, proprietarul unui animal sau persoana care se serveşte de animal în timpul serviciului răspunde de prejudiciul cauzat de acesta, fie că se afla în paza sa, fie că a scăpat de sub pază. Obligaţia reparaţiei nu apare dacă prejudiciul a fost cauzat de un animal domestic predestinat activităţii profesionale, de întreprinzător sau obţinerii de mijloace pentru întreţinerea proprietarului, iar proprietarul animalului a asigurat grija cuvenită pentru supravegherea animalului, sau dacă dauna s-a produs chiar şi în cazul manifestării unei asemenea griji.

Persoana care, în baza contractului încheiat cu posesorul animalului, şi-a asumat obligaţia de a supraveghea animalul răspunde pentru prejudiciul cauzat de acesta dacă nu demonstrează nevinovăţia sa. Mai mult ca atît, instanţa de apel menţionează că, a fost intentată procedura contravenţională conform art.183 Cod contravenţional şi prin hotărîrea Judecătoriei Basarabeasca din 09.02.2010 Demerji Petru a fost recunoscut vinovat, menţionîndu- se că atît el cît şi Demerji Ion, persoana care păştea oile nu au avut suficientă grijă de ele. Potrivit art. 123 alin.(2) CPC al RM, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.

La 19 iulie 2013 Demerji Petru a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu remiterea cauzei la rejudecare în primă instanţă. În motivarea recursului recurentul a indicat că instanţele judecătoreşti au emis soluţii cu încălcarea normelor de drept material şi procesual, nu a elucidat toate circumstanţele cauzei. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Demerji Petru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Demerji Petru, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Demerji Petru ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Demerji Petru, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru