2rac-536/14 — Repararea prejudiciului material

dosarul nr. 2rac-536/14 prima instanţă - L. Curca instanţa de apel - D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican ÎNCHEIERE 22 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Gospodăria Ţărănească „Păşcăneanu Petru”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gospodăria Ţărănească „Bîrzoi Alexandru” împotriva Gospodăriei Ţărăneşti „Păşcăneanu Petru” cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 iunie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Gospodăria Ţărănească „Păşcăneanu Petru” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 17 aprilie 2014 c o n s t a t ă La 06 februarie 2013 GŢ „Bîrzoi Alexandru” a depus cerere de chemare în judecată împotriva GŢ „Păşcăneanu Petru” cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii, GŢ „Bîrzoi Alexandru” a invocat că la 05 octombrie 2011 a încheiat cu 44 de proprietari de terenuri agricole contracte de arendă a terenurilor, situate în com. Ialpujeni, r-nul Cimişlia. În anul 2012 a recoltat pe aceste terenuri, pe suprafaţa de 60 ha – porumb, iar de pe 22 ha recolta a fost ambalată în 1.000 baloturi, iar de pe 38 ha recolta a fost adunată în grămezi pentru balotare. Menţionează GŢ „Bîrzoi Alexandru” că la 22 octombrie 2012, GŢ „Păşcăneanu Petru” a arat cîmpul pe care se aflau grămezile de ciocleji (pănuşă) adunate pentru balotare. Potrivit procesului – verbal din 23 octombrie 2012 şi a actului de constatare din 23 octombrie 2012, de pe acest teren se putea ambala nu mai puţin de 1.000 baloturi.

GŢ „Bîrzoi Alexandru” indică că prin contractul nr. 1 din 20 septembrie 2012 şi-a asumat obligaţia să realizeze către SRL „Vestlin Agro” baloturi ambalate, la preţul unui 1 balot de 40 lei. Astfel, paguba pricinuită de către GŢ „Păşcăneanu Petru” prin nimicirea recoltei, alcătuieşte suma de 40000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 17 aprilie 2013, s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de către GŢ „Bîrzoi Alexandru”, s-a încasat de la GŢ „Păşcăneanu Petru” în folosul GŢ „Bîrzoi Alexandru” prejudiciul material în sumă de 40.000 lei, cheltuielile de judecată în sumă de 1500 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 iunie 2014, a fost respins apelul declarat de Gospodăria Ţărănească „Păşcăneanu Petru” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 17 aprilie 2014. La 14 august 2014, în termenul prevăzut de lege, GŢ „Păşcăneanu Petru” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie respinsă. Recurentul GŢ „Păşcăneanu Petru”, în motivarea recursului a menţionat că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, precum li a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

A mai menţionat că intimatul, în cererea de chemare în judecată argumentează calculul prin faptul că cineva pe un lan de 20 ha a strîns 1000 baloate de paie de porumb şi prin analogie a considerat că şi de pe trenul posedat anterior puteau fi strînse tot atîtea baloate. Menţionează că instanţa de apel eronat a concluzionat că pe terenurile prelucrate de recurent erau adunate ciocleje gata pentru a fi balotate, terenurile fiind în realitate libere, fapt stipulat şi în actele de predare-primire a terenurilor, anexă la contractele de arendă. Astfel, consideră că faptul însămînţării terenurilor agricole ce aparţin celor 12 proprietari cu porumb nu a fost dovedit, iar la determinarea preţului unui balot nu s-a ţinut cont de preţul acestui produs pe piaţă, ci pe prevederile unui pretins contract încheiat între GŢ „Bîrzoi Alexandru” şi SRL „Vestlen Agro”.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către GŢ „Păşcăneanu Petru”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul 2 nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurenţilor de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către GŢ „Păşcăneanu Petru” ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul declarat de către Gospodăria Ţărănească „Păşcăneanu Petru” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 3