2ra-3000/13 — Încasarea datoriei

Prima instanţă: M. Diaconu 2ra - 3000/13 Instanţa de apel: B. Bîrca, M. Moraru, M. Ciugureanu DECIZIE 23 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii – Svetlana Novac, Ion Corolevschi Galina Stratulat şi Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de către Bratu Dan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dunas Andrei împotriva lui Bratu Dan cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere şi a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 30 mai 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Bratu Dan şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 04 mai 2012 prin care acţiunea a fost admisă, a constatat: La 03.02.2012, Dunas Andrei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Bratu Dan cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere şi a cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul Dunas Andrei a indicat că, la data de 01 octombrie 2008, avînd calitatea de „împrumutător” şi pîrîtul Bratu Dan, avînd calitatea de „împrumutat”, au încheiat un contract de împrumut pecuniar, avînd ca obiect transmiterea către ultimul a sumei de 20 000 (două zeci mii) euro, fapt confirmat prin recipisa din data de 01.10.2008, cu termenul de scadenţă pînă la 04.04.2009. Odată cu ajungerea obligaţiei la scadenţă, pîrîtul, Bratu Dan, nu a executat obligaţia asumată.

Multiplele solicitări invocate pîrîtului de a restitui în mod extrajudiciar suma menţionată, nu s-au soldat cu succes, invocîndu-se diverse pretexte în scopul eschivării de la onorarea obligaţiei asumate. Indică reclamantul că, la 15.11.2011 a remis în adresa lui Bratu Dan o notificare scrisă prin care i-a cerut pe cale amiabilă să restituie împrumutul, însă nu a primit nici un răspuns. Solicită reclamantul Dunas Andrei să fie încasat de la Bratu Dan în beneficiul său suma de 20 000 euro, acordată pîrîtului cu titlu de împrumut, şi cheltuielile de judecată. Ulterior, la 20.03.2012, Dunas Andrei a depus cerere suplimentară prin care a solicitat să fie încasat de la Bratu Dan şi dobînda de întârziere în mărime de 172 501 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 04 mai 2012, acţiunea înaintată de Dunas Andrei a fost admisă. S-a încasat forţat de la Bratu Dan în beneficiul lui Dunas Andrei - suma datorată pe contractul de împrumut din 01.10.2008 în mărime de 20 000 euro, echivalent în valută naţională, conform cursului oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data executării hotărârii, dobînda de întîrziere în mărime de 172,501 lei şi cheltuielile de judecată, constituite din taxa de stat, în mărime de 4800 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 mai 2013 a fost respins apelul declarat de Bratu Dan şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 04 mai 2012. La 08.07.2013, Bratu Dan a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 mai 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii.

În motivarea cererii de recurs recurentul Bratu Dan a indicat că, concluzia instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe vin în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Instanţele de judecată nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată. Instanţele de judecată n-au examinat şi nu s-au expus asupra faptului că, recipisa din 01.10. 2008 pe suma de 20 000 euro este fictivă şi face parte dintr-o schemă, din care rezultă că, Dunas Andrei deţine din numele lui Bratu Dan 3 recipise de împrumut pentru 10 000 euro, 20 000 euro şi 38 000 euro.

Recipisele veneau să acopere înţelegerea dintre Dunas Andrei şi Bratu Dan, conform căreia Dunas Andrei, ca reprezentat în bază de procură al Universităţii Real Umanistice din Cahul, în procesul civil la cererea Universităţii Real Umanistice către Banca de Economii, SRL „Eurocivitas Desarollo Local” (conducătorul căruia era Bratu Dan) cu privire la nulitatea contractului de vînzare- cumpărare a unui imobil, urma să întreprindă acţiuni în detrimentul Universităţii, dar în folosul SRL „Eurocivitas Desarollo Local”, pentru o recompensă în sumă de 68 000 euro, cu condiţia că procesul se va finisa în anul 2008.Dunas Andrei a acţionat cu rea-credinţă contra persoanei juridice pe care o reprezenta în judecată şi SRL”Eurocivitas Desarollo Local” a avut cîştig de cauză.

Însă ulterior fondatorii Universităţii au refuzat de serviciile lui Dunas Andrei şi au contestat hotărîrea în instanţa ierarhic superioară. Litigiul s-a finisat în anul 2011, iar între Dunas Andrei şi Bratu Dan au apărut divergenţe pe marginea remunerării. Indică recurentul că, instanţele de judecată nu au ţinut cont nici de declaraţia din 01.10.2008 întocmită în formă scrisă de către Dunas Andrei , prin care îşi asumă obligaţia de a restitui cele trei recipise în sumă de 68 000 euro în caz dacă procesul de judecată nu se va soluţiona în folosul SRL „Eurocivitas Desarollo Local”. La 06.08.2013, Dunas Andrei a depus referinţă la recursul declarat de Bratu Dan, solicitînd respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

Verificînd temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu decizia contestată şi prevederile Legii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul întemeiat care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel, restituind pricina spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Potrivit art. 239 CPC coroborat cu art. 130 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată şi urmează să conţină, în special, circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe şi legile de care s-a călăuzit instanţă. Totodată, instanţa de judecată este obligată să reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe, precum şi argumentarea preferinţei unor probe faţă de altele.

Din interpretarea art. 6 al CEDO, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărîri motivate constituie una dintre garanţile dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligaţiunea instanţei judecătoreşti de a se expune în hotărîrile contestate asupra tuturor cerinţelor acţiunii, precum şi argumentelor invocate de către părţi întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz, 26). În speţa supusă analizei s-a stabilit cu certitudine că, Dunas Andrei şi-a întemeiat cerinţele sale faţă de Bratu Dan cu privire la încasarea sumei de 20 000 şi a dobînzii de întîrziere în mărime de 172 501 lei, pe recipisa din 01 octombrie 2008. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 04 mai 2012, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 mai 2013, acţiunea înaintată de Dunas Andrei a fost admisă. S-a încasat forţat de la Bratu Dan în beneficiul lui Dunas Andrei - suma datorată pe contractul de împrumut din 01.10.2008 în mărime de 20 000 euro şi dobînda de întîrziere în mărime de 172 501 lei, precum şi cheltuielile de judecată. Cu relevanţă la această concluzie, instanţa de recurs reţine că, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Bratu Dan, instanţa de apel a ajuns la concluzia legalităţii hotărârii primei instanţe motivînd prin faptul că, prima instanţă corect a constat circumstanţele cauzei şi corect a aplicat legea.

Instanţa de recurs constată, însă, că contrar prevederilor art. 373 alin. (1) CPC, instanţa de apel nu a verificat, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în prima instanţă, dar a copiat mot-a- mot hotărîrea primei instanţe, decizia instanţei de apel este nemotivată. Or, judecînd în echitate, instanţa de apel, urma să se expună asupra tuturor motivelor invocate în apel, în privinţa circumstanţelor şi raporturilor juridice stabilite în hotărîrea primei instanţe, precum şi asupra probelor examinate în prima instanţă. Din materialele dosarului rezultă că, la 01 octombrie 2008, Bratu Dan a împrumutat de la Dunas Andrei suma de 20 000 euro, cu termenul de scadenţă pînă la data de 04.04.2009, în acest sens fiind întocmită recipisa din 01.10.2008.

Tot, la 01 octombrie 2008, Dunas Andrei a întocmit şi a eliberat lui Bratu Dan o recipisă (declaraţie) prin care îşi asumă responsabilitatea să întoarcă în original trei recipise la suma de 68 000 euro (10 000 euro, 20 000 euro şi 38 000 euro), în cazul în care instanţa de judecată se va pronunţa în defavoarea SRL „Eurocivitas Desarollo Local”, şi că ele îşi pierd valoarea. Conform extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice Bratu Dan este administratorul ÎCS „Eurocivitas Desarollo Local” SRL (f.d.36). Din explicaţiile date de către Dunas Andrei în cadrul şedinţei de judecată în prima instanţă (f.d.46), rezultă că, Bratu Dan ar fi împrumutat de la dînsul trei sume de bani şi anume: 10 000 euro, 20 000 euro şi 38 000 euro, întocmindu-se în acest sens trei recipise.

Tot, din aceleaşi explicaţii rezultă că, Dunas Andrei l-a reprezentat pe Bratu Dan, în instanţele de judecată şi deoarece nu era avocat şi nu putea încheia un contract, a încheiat cu Bratu Dan o confirmare, pentru ca ultimul să-l poată remunera. La baza deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe a stat recipisa din 01.10.2008, potrivit căreia Bratu Dan ar fi împrumutat de la Donos Andrei suma de 20 000 euro. În opinia instanţei de recurs, atît prima instanţă cît şi instanţa de apel, s-au expus unilateral, doar în privinţa recipisei din 01.10.2008 pe suma de 20 000 euro, însă fără a se expune şi în privinţa recipisei (declaraţiei) din 01.10.2008 prin care Dunas Andrei şi-a asumat responsabilitatea să întoarcă în original trei recipise la suma de 68 000 euro (10 000 euro, 20 000 euro şi 38 000 euro), inclusiv şi recipisa de 20 000 euro care constituie obiectul litigiului din speţă.

În această ordine de idei, instanţa de recurs consideră că, instanţele de judecată, inclusiv instanţa de apel, urmau să se expună şi în privinţa recipisei (declaraţiei) din 01.10.2008 (10 000 euro, 20 000 euro şi 38 000 euro), legăturii ei cu recipisa din 01.10.2008 pe suma de 20 000 euro, fiindcă intimatul /reclamant se pierde prin însă-şi declaraţiile sale, „ba că a dat cu împrumut, ba ca garanţie că Bratu Dan să-l poată ulterior remunera pentru anumite rezultate, servicii” . La fel, instanţa de apel urma să verifice dacă suma de 20 000 euro a fost dată şi primită cu titlu de împrumut, dacă recipisa din 01.10.

2008 pe suma de 20 000 euro nu este una fictivă care ar face parte dintr-o schemă, din care rezultă că, Dunas Andrei deţine din numele lui Bratu Dan 3 recipise de împrumut pentru 10 000 euro, 20 000 euro şi 38 000 euro, care prin recipisa (declaraţia) din 01.10.2008 îşi pierd valoarea în cazul în care instanţa de judecată se va pronunţa în defavoarea SRL „Eurocivitas Desarollo Local”.

Prin urmare, instanţa de apel, urmează să verifice soarta dosarului în care este implicată SRL „Eurocivitas Desarollo Local”, administratorul căruia este Bratu Dan, în care a participat şi Dunas Andrei ca reprezentant al Universităţii Real Umanistice din Cahul, în procesul civil la cererea Universităţii Real Umanistice către Banca de Economii, SRL „Eurocivitas Desarollo Local” cu privire la nulitatea contractului, prin prisma recipisei (declaraţiei) din 01.10.2008 din care rezultă că, recipisele de 10 000 euro, 20 000 euro şi 38 000 euro, inclusiv şi recipisa de 20 000 euro care constituie obiectul litigiului din speţă, îşi pierd valoarea în circumstanţele descrise în recipisă şi să se expună asupra temeinicii acţiunii deduse judecăţii.

Astfel, se constată că, instanţa de apel contrar prevederilor art. 373 CPC, a dat prioritate recipisei din 01.10.2008 fără a analiza prin prisma art. 117, art. 130 CPC cumulul de probe anexate la dosar, inclusiv declaraţia din 01.10.2008 şi explicaţiile părţilor. La fel, instanţa de recurs reţine că, instanţele de judecată s-au expus în privinţa încasării dobînzii de întîrziere reieşind din calculul prezentat de intimat/reclamant, însă fără a ţine cont de normele Codului civil precum şi de Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la unele chestiuni referitoare la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei la soluţionarea litigiilor legate de contractele de împrumut, şi anume: cînd părţile contractante sunt persoane fizice şi perioada de calcul.

Toate aceste circumstanţele n-au fost examinate de instanţa de apel, deşi prezintă interes în soluţionarea justă a cauzei, iar aceasta constituie temei de rejudecare. Or, fiind atacată cu apel hotărîrea primei instanţe, instanţa de apel prin prisma prevederilor art. 373 alin. (2) CPC urma să se expună asupra circumstanţelor pricinii şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanţe, apreciind probele din dosar şi conţinutului lor. Astfel, prin neexaminarea tuturor circumstanţelor cauzei, a probelor administrate, părţile sunt lipsite de dreptul la un proces echitabil prevăzut în art. 6 pct.1 Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, care asigură respectarea principiilor fundamentale ale oricărui proces.

Reieşind din cele constatate, instanţa de recurs reţine că, instanţa de apel la examinarea litigiului n-a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, n-a cercetat şi apreciat probele din dosar, n-a determinat circumstanţele şi caracterul raportului juridic dintre păţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii. Din considerentele menţionate şi având în vedere că eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de Bratu Dan. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 mai 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dunas Andrei împotriva lui Bratu Dan cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere şi a cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici căi de atac. Preşedintele completului, Judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Svetlana Novac Galina Stratulat Ion Corolevschi Iurie Bejenaru