2ra-2215/13 — Privind contestarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti

Instanţa de fond: Judecătoria Rîşcani – I. Timofei Dosarul nr. 2ra-2215/13 Instanţa de apel: CA Chişinău – L. Popova, S. Caitaz, A. Doga DECIZIE 23 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu, Judecătorii Vera Macinskaia, Valentina Clevadî, Tamara Chişca-Doneva, Ion Vîlcov, examinînd recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al RM şi Partidul Popular Republican, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a Partidului Popular Republican împotriva Ministerului Finanţelor al RM, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Roman Talmaci privind contestarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 februarie 2013, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Partidul Popular Republican, s-a modificat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 18 decembrie 2012 în partea cuantumului prejudiciului moral de la 300.000 lei pînă la 5.000 lei, în rest hotărîrea primei instanţe s-a menţinut, CONSTATĂ: La 21 mai 2012 Partidul Popular Republican a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al RM, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Roman Talmaci privind contestarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti.

În motivarea acţiunii Partidul Popular Republican a invocat că, la 01 februarie 1999 în baza deciziei Primăriei mun. Chişinău nr. 1/8-1 a fost încheiat contractul de arendă nr. 2/99/003 cu privire la darea în arendă a încăperilor cu suprafaţa de 105,7 m.p. amplasate pe str. Teatrală nr. 1, Partidul Ţărănesc Creştin Democrat din Moldova (în continuare PŢCDM) pe un termen de 5 ani. La 02 august 2001 Primăria mun. Chişinău, fără înştiinţarea PŢCDM a emis decizia nr. 16/18-25, prin care a transmis în arendă, Grupului industrial – financiar SA „Ascom”, lotul de pămînt cu suprafaţa de 0,22 ha cu dreptul de a demola construcţiile de pe acest teren, inclusiv şi imobilul amplasat sub nr. 1 de pe str. Teatrală, care a fost transmis în arendă PŢCDM şi unde se află sediul acestui partid.

La 05 februarie 2002 între Primăria mun. Chişinău şi Grupul industrial – financiar SA „Ascom” în baza deciziei nr. 16/18-25 a fost încheiat contractul de arendă funciară nr. 2771. De asemenea, Partidul Popular Republican a menţionat că, în anul 2004 Consiliul mun. Chişinău a acţionat în judecată PŢCDM, solicitînd încasarea datoriei la plata de arendă în mărime de 22.833,89 lei şi rezilierea contractului de arendă nr. 2/99/003 din 01 februarie 1999. Partidul Popular Republican a invocat că, prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 22 iulie 2004, acţiunea a fost admisă. Prin decizia Curţii de Apel Economice din 09 decembrie 2004 a fost admis apelul declarat de către PŢCDM cu confirmarea tranzacţiei de împăcare încheiată între părţi, potrivit cărei PŢCDM s-a obligat să achite în contul Primăriei mun.

Chişinău plata de arendă restantă în sumă de 2.380 lei şi să nu creeze obstacole firmei „Ascom” în executarea lucrărilor de construcţie, iar Primăria s-a obligat să-i acorde PŢCDM în condiţii de arendă un nou local. Argumentează Partidul Popular Republican că, Primăria mun. Chişinău după emiterea deciziei din 09 decembrie 2004 nu a executat obligaţia asumată şi nu a acordat PŢCDM în condiţii de arendă un nou local în care urma să fie amplasat sediul partidului. La 28 mai 2005 congresul PŢCDM s-a decis schimbarea denumirii partidului în Partidul Popular Republican, fapt înregistrat şi confirmat de către Ministerul Justiţiei al RM prin decizia nr. 63 din 06 iulie 2005. La 19 iunie 2006 Partidul Popular Republican a depus spre executare silită titlu executoriu nr. 2ae-680/04 la Oficiul Teritorial Centru al Departamentului de executare a deciziilor judiciare.

Ulterior, la 16 ianuarie 2007 executorul judecătoresc Bănărescu Anatol a emis încheierea nr. 5-9/07 privind intentarea procedurii de executare. La 01 februarie 2007, Partidul Popular Republican a fost informat că întru executarea deciziei se propune acordarea în condiţii de arendă localuri amplasate pe adresa: str. M. Dosoftei, 100 şi str. I. Neculce, 7. Ieşind la faţa locului, a constatat că localurile propuse sînt nu altceva decît nişte subsoluri fără iluminare şi ferestre, prin care trec reţelele inginereşti (apa şi canalizare) şi de fapt aceste localuri nici de cum nu pot fi utilizare în calitate de sediu al unei formaţiuni politice, întrucît nu întrunesc nici cele mai elementare norme sanitare şi de igienă, fapt despre care a fost informat executorul judecătoresc.

Prin scrisoarea din 16 august 2007 Primarul general al mun. Chişinău au fost propuse alte localuri amplasate pe adresa: str. Armenească, 43 (în incinta SA „Speranţa-unic”) şi str. Cucorilor, 39 (în incinta SA „Edilitate”), care după cum s-a constatat ulterior nu se află la balanţa Primăriei şi nu pot fi folosite pentru amplasarea sediului central al Partidului Popular Republican. Prin scrisoare din 01 octombrie 2007 Primarul general al mun. Chişinău a informat că la dispoziţia Primăriei se află doar subsoluri situate în blocurile de locuit, în care evident nu poate fi amplasat sediul unui partid. 2 Partidul Popular Republican a indicat că, avînd în vedere că atît Primăria mun.

Chişinău, cît şi Oficiul teritorial Centru a Departamentului de executare nu execută hotărîrea judecătorească, în anul 2009 s-a adresat cu o cerere către Curtea Europeană pentru drepturile omului, prin care a solicitat să fie recunoscut că Republica Moldova i-a violat Partidului Popular Republican drepturile prevăzute de art. 6 paragr. 1 din Convenţia Europeană şi art. 13 în coraborare cu art. 6 paragr. 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

La 13 mai 2011 prin scrisoare Curţii Europene pentru Drepturile Omului, Partidul Popular Republican a fost informat că cererea prin care a fost sesizată Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a fost comunicată Guvernului RM la 06 mai 2011. La 29 noiembrie 2011 prin scrisoarea Curţii Europene pentru Drepturile Omului, Partidul Popular Republican a fost informat despre intrarea în vigoare a Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi ca urmare s-a propus de a utiliza acest remediu naţional efectiv pentru restabilirea drepturilor lezate prin neexecutarea hotărîrii judecătoreşti în termen rezonabil.

Solicită Partidul Popular Republican constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, încasarea prejudiciului moral din contul bugetului de stat în mărime de 500.000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 18 decembrie 2012, acţiunea a fost admisă parţial. S-a constatat încălcarea dreptului Partidului Popular Republican la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi s-a încasat din contul Ministerului Finanţelor al RM în folosul Partidului Popular Republican 300.000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest pretenţiile au fost respinse. Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 21 februarie 2013, a respins ca neîntemeiat apelul declarat de către Partidul Popular Republican.

A admis apelul declarat de către Ministerul Finanţelor. A modificat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 18 decembrie 2012 în partea cuantumului prejudiciului moral încasat în folosul Partidului Popular Republican, micşorînd acesta de la 300.000 lei pînă la 5.000 lei. La 17 aprilie 2013 Ministerul Finanţelor al RM, a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel din 21 februarie 2013 şi hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 18 decembrie 2012, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă. Drept temei al recursului înaintat, Ministerul Finanţelor al RM a invocat că, hotărîrile instanţelor ierahic inferioare sînt neîntemeiate şi ilegale.

La 18 aprilie 2013, Partidul Popular Republican, solicitînd modificarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 18 decembrie 2012 şi deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 februarie 2012, prin care să fie încasată în beneficiul Partidului Popular Republican cu titlu de prejudiciu moral suma de pînă la 500.000 lei. În motivarea recursului, Partidul Popular Republican a indicat că, la pronunţarea hotărîrii au fost încălcate normele de drept material la stabilirea mărimei prejudiciului moral. Examinînd argumentele invocate în recurs în raport cu actele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat de către Ministerul Finanţelor urmează a fi respins, iar, recursul 3 înaintat de către Partidului Popular Republican urmează a fi admis din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC instanţa de recurs după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC instanţa de recurs după ce judecă recursul este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Recurentul Ministerul Finanţelor al RM a indicat în cererea de recurs că, hotărîrile instanţelor ierahic inferioare sînt neîntemeiate şi ilegale, însă instanţa de recurs constată eronate argumentele invocate de Ministerul Finanţelor.

În conformitate cu art. 2 alin. (1) a Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti nr. 87 din 21.04.2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta Lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Iar, art. 2 alin. (6) al aceleaşi legi, prevede că, mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant. Ca urmare, din contextul normei citate rezultă că orice persoană poate pretinde la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, dacă se constată o atare încălcare.

Convenţia Europeană al Drepturilor Omului garantează, în art. 6 pct. 1, dreptul oricărei persoane la un proces echitabil: „Orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa”. Cerinţa Convenţiei trebuie raportată la fiecare caz în parte, luînd în considerare durata procedurii, natura pretenţiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităţilor competente şi al părţilor, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanţei şi exercitarea căilor de atac.

Instanţa de recurs constată că, instanţele ierarhic inferioare corect au apreciat că, întru constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei cu încasarea corespunzătoare a prejudiciului, instanţa a dat apreciere condiţiilor de examinare a cauzei, ţinînd cont de complexitatea cauzei, de comportamentul părţilor, a 4 instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant. De asemenea, Partidul Popular Republican a înaintat cerere de recurs, invocînd că la pronunţarea hotărîrii au fost încălcate normele de drept material la stabilirea mărimei prejudiciului moral.

Instanţa de recurs consideră că motivele de casare invocate de recurent parţial şi-au găsit confirmare în cadrul examinării recursului, iar circumstanţele pricinii au fost cercetate în volum deplin, în speţă fiind prezentate probe suficiente pentru a da o soluţie de modificare a hotărîrilor în sensul modificării mărimii prejudiciului moral, pornind de la următoarele. Potrivit materialelor cauzei, Partidului Popular Republican s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere către Ministerul Finanţelor, prin care a solicitat încasarea prejudiciului moral în mărime de 500.000 lei, reieşind din faptul că termenul rezonabil de executare a deciziei din 09 decembrie 2004 emisă de Curtea de Apel Economică cu privire la acordarea unui nou local în arendă a fost încălcat, dat fiind faptul că pînă la momentul actual decizia nu a fost executată.

Instanţa de fond a admis acţiunea parţial şi a dispus încasărea de la Ministerul Finanţelor în beneficiul Partidului Popular Republican a prejudiciului moral în mărime de 300.000 lei, ulterior, cuantumul prejudiciului moral fiind micşorat de instanţa de apel pînă la suma de 5.000 lei. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că hotărîrile instanţelor ierarhic inferioare în partea dispunerii încasării prejudiciului moral sînt neîntemeiate, deoarece provin din aprecierea eronată a probelor aduse în sprijinul acestei pretenţii. Ţinînd cont de circumstanţele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că, instanţa de apel, neîntemeiat a hotărît în bază echitabilă, acordarea reclamantului Partidului Popular Republican 5.000 lei cu titlu de prejudiciu moral, fiind o sumă mică.

Articolul 1423 Cod civil prevede că instanţa de judecată apreciază mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral reieşind din circumstanţele concrete ale pricinii. Deoarece răspunderea pentru prejudiciul moral are un caracter compensator, acesta urmează să se determine de către instanţa judecătorească, reieşind din circumstanţele concrete ale cauzei, ţinîndu-se cont de persoana reclamantului şi de măsura în care această compensaţie poate să-i aducă satisfacţie. Totodată, la aprecierea prejudiciului moral, se ia obligatoriu în consideraţie principiul general al echităţii şi suma nu trebuie să fie vădit disproporţionată cu sumele acordate de Curtea Europeană în speţele similare. Sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului şi se apreciază individual pentru fiecare caz, luîndu-se în consideraţie argumentele ambelor părţi în proces.

Totodată, în hotărîrea CEDO din 10.11.2004 în cauza Ernestina Zullo vs Italia, Curtea a menţionat că mărimea daune morale va fi stabilită în funcţie şi de nivelul de viaţă în statul respectiv. 5 Ţinînd cont de circumstanţele menţionate şi hotărînd în bază echitabilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ acordă reclamantului Partidului Popular Republican suma de 50.000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În această ordine de idei, instanţa de recurs conchide că instanţele judecătoreşti corect au aplicat legea materială la soluţionarea litigiului dedus judecării, iar prin actele cauzei a fost demonstrată prezenţa condiţiilor necesare pentru răspunderea civilă şi, în consecinţă, survenirea acesteia.

În acelaşi timp, Colegiul conchide că circumstanţele pricinii au fost cercetate în volum deplin, în speţă fiind prezentate probe suficiente pentru a da o soluţie de modificare a hotărîrilor în sensul modificării mărimii prejudiciului moral pînă la lei. Reieşind din cele expuse, în baza art. 445 CPC RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al RM. Se admite recursul declarat de către Partidul Popular Republican.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 februarie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 18 decembrie 2012, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a Partidului Popular Republican împotriva Ministerului Finanţelor al RM, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Roman Talmaci privind contestarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, cu emiterea unei noi hotărîri prin care: Se constată încălcarea termenului rezonabil la examinarea cauzei date. Se încasează din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul Partidului Popular Republican cu titlu de prejudiciu moral suma de 50.000 lei (cincizeci mii lei).

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte Iulia Sîrcu Judecător Vera Macinskaia Judecător Valentina Clevadî Judecător Tamara Chişca-Doneva Judecător Ion Vîlcov 6