2ra-3029/13 — Declararea nulităţii contractelor de vînzare cumpărare şi anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren

dosarul nr. 2ra-3029/13 prima instanţă: S.Gîrbu instanţa de apel: M.Ciugureanu, M.Moraru, Gr.Zubati DECIZIE 23 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Galina Stratulat, Iurie Bejenaru Ion Corolevschi, Nicolae Clima examinînd recursul declarat de către Ecaterina Eremia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către procurorul sectorului Buiucani mun.

Chişinău, în interesele Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei oraşului Vatra, Lidia Begu, intervenient principal Ecaterina Eremia, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral teritorial Chişinău şi Agenţia „Apele Moldovei” cu privire la declararea nulităţii contractelor de vînzare – cumpărare şi anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 noiembrie 2012, prin care a fost respins apelul declarat de către Ecaterina Eremia şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani num. Chişinău din 05 aprilie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă La 09 ianuarie 2012, procurorul sectorului Buiucani mun.

Chişinău, în interesele Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei oraşului Vatra, Lidia Begu, intervenient principal Ecaterina Eremia, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral teritorial Chişinău şi Agenţia „Apele Moldovei” cu privire la declararea nulităţii contractelor de vînzare – cumpărare şi anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că Procuratura sectorului Buiucani mun. Chişinău, examinând materialele privind vânzarea-cumpărarea lotului de teren cu numărul cadastral 0122106175 proprietate exclusivă a statului, situat în or. Vatra, mun. Chişinău a stabilit ca în baza deciziei Consiliului or.

Vatra, mun. Chişinău nr. 5/7 din 29.09.1998, Agenţiei „Apele Moldovei”, i-a fost atribuit provizoriu în folosinţă pe teritoriul or. Vatra un lot de teren cu suprafaţa de 1,56 ha, situat în fâşia de protecţie a lacului de acumulare a apei „Ghidighici”. Potrivit Anexei la decizia menţionată, lotul de teren în cauză a fost împărţit lucrătorilor Agenţiei „Apele Moldovei” în număr de 33 persoane, inclusiv şi Lidiei Begu pentru cultivarea legumelor. Prin urmare, între Primăria or. Vatra, mun. Chişinău în persoana primarului- interimar dl Nicolai Dziuba şi Begu Lidia, a fost încheiat un contract de vînzare- cumpărare conform căruia ultimei i-a fost vîndut un lot de teren cu suprafaţa de 0,0589 ha, amplasat în fâşia de protecţie a lacului de acumulare a apei „Ghidighici” or.

Vatra, mun. Chişinău. Astfel, în baza acestui contract, Lidiei Begu de către primăria or. Vatra i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, înregistrat la Oficiul Cadastral teritorial Chişinău la 25 mai 2007 sub numărul cadastral 0122106175. Ulterior, la 06 iulie 2007, între Lidia Begu şi Ecaterina Eremia a fost încheiat contractul de vînzare-cumpărare nr. 3100, conform căruia ultimei i-a fost vândut lotul de teren menţionat, care a fost înregistrat la Oficiul cadastral Chişinău la 10 iulie 2007. Consideră reclamantul că contractele de vînzare – cumpărare contestate sunt ilegale, deoarece lacul de acumulare „Ghidighici” constituie obiectiv acvatic proprietate publică, dat fiind faptul că conform prevederilor art. 24 al Codului apelor, sunt obiective acvatice private doar acelea care au fost construite pe terenurile proprietate privată a persoanei fizice sau juridice.

Potrivit datelor din Cadastrul funciar, aprobat prin Hotărîrea Guvernului R.Moldova nr.596 din 29 mai 2007, lotul de teren cu suprafaţa de 1,56 ha, care ulterior a fost vândut lucrătorilor Agenţiei „Apele Moldovei” inclusiv şi pîrîtului, este proprietate exclusivă a statului. Tot odată, Primăria or. Vatra nu avea dreptul de administrare asupra terenului menţionat, deoarece conform prevederilor art. 12 alin.(1) al Legii cu privire la Guvern nr.64-XII din 31 iunie 1990, numai Guvernul este abilitat să exercite din însărcinarea parlamentului funcţiile de proprietar al patrimoniului statului. Cere reclamantul declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare a lotului de teren cu numărul cadastral 0122106175, situat în fâşia de protecţie a lacului de acumulare „Ghidighici”, or.

Vatra, mun. Chişinău cu suprafaţa totală de 0,0589 ha, încheiat între Primăria or. Vatra şi Begu Lidia, cu anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 0122106175, declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare nr. 3100 a lotului de teren cu numărul cadastral 0122106175, situat în fâşia de protecţie a lacului de acumulare „Ghidighici”, or. Vatra, mun. Chişinău cu suprafaţa totală de 0,0589 ha, încheiat la 06 iulie 2007 între Begu Lidia şi Eremia Ecaterina. Prin hotărîrea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 aprilie 2012 acţiunea a fost admisă, fiind anulat contractul de vînzare-cumpărare a lotului de teren cu numărul cadastral 0122106175, situat în fâşia de protecţie a lacului de acumulare „Ghidighici”, or.

Vatra, mun. Chişinău cu suprafaţa totala de 0,0589 ha, încheiat între Primăria or. Vatra si Lidia Begu, cu anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului teren nr. 0122106175, s-a anulat contractul de vînzare- cumpărare nr. 3100 a lotului de teren cu nur cadastral 0122106175, situat în fâşia de protecţie a lacului de acumulare „Ghidighici”, or. Vatra, mun. Chişinău cu suprafaţa totală de 0,0589 ha, încheiat la 06 iulie 2007 între Lidia Begu şi Ecaterina Eremia. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 noiembrie 2012, apelul declarat de Ecaterina Eremia a fost respins cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. La 06 februarie 2013, Ecaterina Eremia a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă.

În motivarea recursului, recurenta Ecaterina Eremia a invocat instanţele de judecată la examinarea pricinii nu au dat apreciere faptului că Lidia Begu şi Ecaterina Eremia sunt cumpărători de bună credinţă, iar legislaţia naţională şi cea internaţională instituie garanţii speciale pentru dobânditori de bună credinţă. Tot odată, se susţine că conform extrasului din Registrul bunurilor imobile proprietari ai terenului sunt două persoane, Ecaterina Eremia şi Flor Eremia, care la şedinţa de judecată din prima instanţa şi instanţa de apel nu a fost citat legal, lezându-i dreptul de a se apăra. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către Ecaterina Eremia neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Conform art. 21 al Codului apelor, terenuri ale fondului apelor sînt terenurile aflate sub ape (albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, iazurilor, lacurilor de acumulare), mlaştinile, terenurile pe care sînt amplasate construcţii hidrotehnice şi alte amenajări ale serviciului apelor, precum şi terenurile repartizate pentru fîşiile riverane de protecţie a apelor rîurilor, bazinelor de apă, canalelor magistrale intergospodăreşti şi colectoarelor. Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea cu privire la Guvern nr.64-XII din 31.06.1990, numai Guvernul este abilitat să exercite din însărcinarea Parlamentului funcţiile de proprietar al patrimoniului statului.

Bunurile domeniului public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, potrivit art. 296 alin. (4) din Codul civil. Astfel, Primăria nu a avut un drept de administrare asupra terenului menţionat. Conform art. 77 alin.(4) al Legii privind administraţia publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, înstrăinarea bunurilor domeniului privat al satului (comunei), oraşului (municipiului), raionului se face prin decizie a consiliului local sau raional, în temeiul expertizei. Din materialele cauzei rezultă că procurorul sectorului Buiucani mun.

Chişinău, în interesele Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a depus în instanţa de judecată acţiunea către Primăria oraşului Vatra, Lidia Begu, intervenient principal Ecaterina Eremia, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral teritorial Chişinău şi Agenţia „Apele Moldovei” prin care a solicitat declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare a lotului de teren cu numărul cadastral 0122106175, situat în fâşia de protecţie a lacului de acumulare „Ghidighici”, or. Vatra, mun. Chişinău cu suprafaţa totală de 0,0589 ha, încheiat între Primăria or. Vatra şi Begu Lidia, cu anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 0122106175, declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare nr. 3100 a lotului de teren cu numărul cadastral 0122106175, situat în fâşia de protecţie a lacului de acumulare „Ghidighici”, or.

Vatra, mun. Chişinău cu suprafaţa totală de 0,0589 ha, încheiat la 06 iulie 2007 între Begu Lidia şi Eremia Ecaterina. Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie examinînd actele cauzei conchide că instanţele de judecată corect au stabilit circumstanţele raportului juridic litigios, şi anume, că prin decizia nr.5/7 din 29 septembrie 1998 a Consiliului orăşenesc Vatra, mun. Chişinău „Cu privire la alocarea Gospodăriei de ape „Apele – Moldovei” a unui teren de pămînt situat în bieful lacului „Ghidighici”, Agenţiei „Apele Moldovei” i-a fost atribuit provizoriu în folosinţă pe teritoriul or. Vatra un lot de teren cu suprafaţa de 1,56 ha, situat în fâşia de protecţie a lacului de acumulare a apei „Ghidighici”.

Conform Anexei la decizia menţionată, lotul de teren în cauză a fost împărţit lucrătorilor Agenţiei „Apele Moldovei” în număr de 33 persoane, pentru cultivarea legumelor, inclusiv şi Lidiei Begu, înregistrată cu nr. 9. Ulterior, între Primăria or. Vatra, mun. Chişinău în persoana primarului- interimar Nicolae Dziuba şi Lidia Begu, a fost încheiat un contract de vînzare- cumpărare conform căruia ultimei i-a fost vîndut un lot de teren cu suprafaţa de 0,0589 ha, amplasat în fâşia de protecţie a lacului de acumulare a apei „Ghidighici” or. Vatra, mun. Chişinău. Astfel, Lidiei Begu în baza acestui contract de către Primăria or. Vatra i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, înregistrat la Oficiul cadastral Chişinău la 25 mai 2007 cu numărul cadastral 0122106175, fapt confirmat prin sentinţa Judecătoriei Buiucani din 30 aprilie 2009, conform căreia Nicolae Dziuba a fost condamnat în baza art. 328 alin.(1) Cod penal.

Ulterior, la 06 iulie 2007, între Lidia Begu şi Ecaterina Eremia a fost încheiat contractul de vînzare-cumpărare nr. 3100, potrivit căruia Ecaterina Eremia a devenit proprietar al lotului de teren menţionat, care a fost înregistrat la Oficiul Cadastral teritorial Chişinău la 10 iulie 2007. De asemenea instanţele de judecată corect au constatat că conform datelor din Cadastrul funciar, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.596 din 29 mai 2007, lotul de teren cu suprafaţa de 1,56 ha, inclusiv şi terenul cu nr. cadastral 012210675, care a fost vîndut lucrătorilor Agenţiei „Apele Moldovei”, constituie proprietatea publică a Statului.

În asemenea circumstanţe, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată just au ajuns la concluzia de admitere a acţiunii, or după cum sus s-a menţionat, terenul cu suprafaţa de 1,56 ha, situat în fâşia de protecţie a lacului de acumulare a apei „Ghidighici”, este proprietatea exclusivă a statului, iar potrivit art. 9 alin.(6) al Legii privind preţul normative şi medul de vînzare – cumpărare a pămîntului nr.1308-XIII din 25 iulie 1997, nu sunt supuse vînzării-cumpărării terenurile fondului apelor, cele destinate reţelelor inginereşti, precum şi terenurile de uz public. Mai mult ca atît, înstrăinarea terenurilor proprietatea publică a statului, poate fi numai în condiţiile art. 77 alin. (4) al Legii privind administraţia publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, sus menţionat, adică în temeiul deciziei Consiliului orăşenesc Vatra privind înstrăinarea acestuia.

Reieşind din cele menţionate, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că urmează a fi respins argumentul recurentei precum că Lidia Begu şi Ecaterina Eremia sunt cumpărători de bună credinţă, iar legislaţia naţională şi cea internaţională instituie garanţii speciale pentru dobânditori de bună credinţă, deoarece Primăria or. Vatra, mun. Chişinău nedispunând de terenuri din fondul apelor, inclusiv terenuri pentru fâşiile riverane de protecţie, ilegal a înstrăinat terenul cu suprafaţa de 1,56 ha în care intră şi lotul de teren cu suprafaţa de 0,0589 ha, amplasat în fâşia de protecţie a lacului de acumulare a apei „Ghidighici” or. Vatra, mun.

Chişinău. Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în concluzia mai reţine că prin sentinţa Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 30 aprilie 2009 Nicolae Dziuba a fost recunoscut vinovat de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, depăşirea atribuţiilor de serviciu, anume pentru cazurile de înstrăinare a loturilor, inclusiv a pîrîtei, proprietate exclusiv a statului or, potrivit art. 220 alin. (1) CC, actul juridic sau clauza care contravin normelor imperative sînt nule dacă legea nu prevede altfel.

Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că urmează a fi respins şi argumentul recurentei precum că conform extrasului din Registrul bunurilor imobile proprietari ai terenului sunt două persoane, Ecaterina Eremia şi Flor Eremia, care la şedinţa de judecată din prima instanţa şi instanţa de apel nu a fost citat legal, lezându-i dreptul de a se apăra. Potrivit actelor cauzei Flor Eremia, în cazul în care consideră că i-a fost lezat careva dreptul nu a contestat hotărîrile instanţelor de judecată în modul stabilit de Cod de procedură civilă, iar potrivit actelor cauzei obiectul acţiunii de fapt îl constituie declararea nulităţii contractului de vînzare – cumpărare nr.3100 a lotului de teren cu numărul cadastral 0122106175, situat în fâşia de protecţie a lacului de acumulare „Ghidighici”, or.

Vatra, mun. Chişinău cu suprafaţa totală de 0,0589 ha, încheiat la 06 iulie 2007 între Begu Lidia şi Ecaterina Eremia. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie nu poate reţine ca întemeiat argumentul recurentului precum că instanţa de apel la examinarea pricinii eronat a aplicat legea materială, deoarece instanţa de apel corect a apreciat toate probele administrate în cauză, corect a stabilit circumstanţele faptice ale raportului juridic litigios şi a făcut concluzii în corespundere cu prevederile normelor de drept material. Acestea şi alte motive şi argumente, preluate integral de instanţa de recurs, au stat la baza adoptării deciziei instanţei de apel, care nu pot fi anulate sau modificate în temeiul recursului declarat.

Mai mult ca atît, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 17 iunie 2009 a fost soluţionat un caz analogic în privinţa unui lot de teren din aceeaşi suprafaţă, situat în acelaşi loc, proprietate exclusivă a statului, în privinţa unei alte persoane şi a dat o soluţie analogică prin anularea hotărîrii primei instanţe şi a deciziei instanţei de apel. În acest sens, Colegiul menţionează că darea unei alte soluţii va fi incorectă deoarece Curtea Supremă de Justiţie este obligată prin lege să desfăşoare o jurisprudenţă unitară şi nu poate să facă o jurisprudenţă contrară pe cazuri de aplicare analogică a legislaţiei. În acest sens Colegiul reiterează cazul Beian vs România examinată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, potrivi cărui desfăşurarea unei jurisprudenţe contrare pe cazuri analogice constituie de la sine încălcarea principiului siguranţei publice şi încălcarea art. 6 din Convenţie, privind dreptul la un proces echitabil.

Potrivit hotărîrii enunţate rolul unei instanţa supreme este de a reglementa contradicţiile din jurisprudenţa naţională şi de a elimina divergenţele de jurisprudenţă pentru evitarea consecinţelor inerente ale practicii judiciare. De altfel adoptarea unei alte hotărîri ar duce la incertitudine jurisprudenţială avînd drept efect privarea reclamantului de posibilitatea de a obţine beneficiul drepturilor sale în condiţiile în care altor persoane li s-a recunoscut dreptul de a benefica de dispoziţiile aceleiaşi legi. În consecinţă, se constată că instanţa de apel şi prima instanţa au determinat definitiv circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii, apreciind probele prezentate de părţi în corespundere cu prevederile art.130 CPC, totodată în cadrul judecării pricinii au fost create condiţii egale şi obiective participanţilor la proces întru realizarea drepturilor sale procedurale.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt întemeiate şi legale, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Ecaterina Eremia şi de a menţine hotărîrile judecătoreşti. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Ecaterina Eremia. Se menţine deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 noiembrie 2012 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 05 aprilie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către procurorul sectorului Buiucani mun. Chişinău, în interesele Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei oraşului Vatra, Lidia Begu, intervenient principal Ecaterina Eremia, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral teritorial Chişinău şi Agenţia „Apele Moldovei” cu privire la declararea nulităţii contractelor de vînzare – cumpărare şi anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Svetlana Novac Judecătorul Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Ion Corolevschi Nicolae Clima