2r-789/13 — Recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a hotărârii judecătoreşti străine

prima instanţă: M. Guzun 2r-789/13 DECIZIE 23 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de către Ion Boşcaneanu în pricina civilă la cererea Inei Gulimova şi Judecătoriei raionale Zavodsc, oraşul Nicolaev, Ucraina cu privire la recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a hotărârii judecătoreşti străine împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 11 august 2009 prin care s-a dispus recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite în Republica Moldova a hotărârii Judecătoriei raionale Zavodscoraşul Nicolaev, Ucraina din 16 iulie 2008 constată: La 01 iunie 2009, Ina Gulimova şi Judecătoria raională Zavodscor or.

Nicolaev au depus cerere în instanţa de judecată cu privire la recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a hotărârii judecătoreşti străine. În motivarea cererii creditorul Ina Gulimova a indicat că Ion Boşcaneanu nu acordă ajutor material la întreţinerea fiului minor Vadim, născut la 11 octombrie 2001. Prin hotărârea Judecătoriei raionale Zavodscor or. Nicolaev, Ucraina din 16 iulie 2008, care se cere să fie recunoscută şi executată în Republica Moldova, a fost încasată de la Ion Boşcaneanu în beneficiul Inei Gulimova, pensia pentru întreţinerea fiului minor Vadim, născut la 11 octombrie 2001 în mărime de 1/4 din salariu şi alte venituri dar nu mai puţin de 30% din necesităţile corespunzătoare vârstei copilului, începând de la 10 iunie 2008 până la atingerea de către copil a majoratului precum şi taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 7,50 grivne.

Solicită recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite pe teritoriul RM a hotărârii Judecătoriei raionale Zavodsc or. Nicolaev, Ucraina din 16 iulie 2008. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinăudin 11 august 2009 s-a dispus recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite în RM a hotărârii judecătoriei raionale Zavodscor or.

Nicolaev, Ucraina din 16 iulie 2008, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Inei Gulimova împotriva lui Ion Boşcaneanu cu privire la încasarea pensiei de întreţinere, prin care s-a încasat de la Ion Boşcaneanu în beneficiul Inei Gulimova pensia pentru întreţinerea fiului minor, Vadim Boşcaneanu, 1 născut la 11 octombrie 2001 în mărime de ¼ din salariu şi alte venituri dar nu mai puţin de 30 % din necesităţile corespunzătoare vârstei copilului, începând de la 10 iunie 2008, până la atingerea de către copil a majoratului, precum şi taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 7,50 grivne sau echivalentul acestei sume băneşti în lei moldoveneşti la momentul executării încheierii.

La 11 septembrie 2013, Ion Boşcaneanu a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 11 august 2009, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate şi restituirea pricinii spre rejudecare în alt complet de judecată. În motivarea recursului a invocat că la 30 august 2013, a recepţionat înştiinţarea executorului judecătoresc Liliana Bogdan, cu adresa juridică or. Străşeni, str. Mihai Eminescu 5A în care menţionează că deţine procedura executorie nr. 1277-3-09 intentată în baza documentului executoriu nr.2-180/09 din 11 august 2009 emis de Curtea de Apel Chișinău privind încasarea pensiei alimentare în mărime de ¼ din salariu şi toate veniturile până la atingerea majoratului copilului, în beneficiul creditorului Ina Gulimova.

Recurentul îşi exprimă nedumerirea de ce nu a primit încheierea în cauză prin poştă sau aviz recomandat ci numai prin intermediul executorului judecătoresc, ținând cont de faptul că în acest răstimp s-a aflat în ţară. Susţine cu toată responsabilitatea în faţa legii că a făcut cunoştinţă cu copia încheierii recurate la 30 august 2013. Consideră că prin încheierea respectivă i s-a încălcat dreptul la apărare prevăzut de Codul de procedură civilă şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 1298 din 24 iulie 1997. Menţionează că şedinţa judecătoriei raionale Zavodscor or. Nicolaev s-a petrecut în limba ucraineană, pe care nu o înţelege, iar cu traducător din partea instanţei Ucrainene nu a fost asigurat.

Susţine că hotărârea motivată a judecătoriei raionale Zavodscor or. Nicolaev, Ucraina din 16 iulie 2008 nu a primit-o şi respectiv nu a avut posibilitatea de a o contesta ca să-şi expună dezacordul asupra ei. Afirmă că instanţa nu a ţinut cont de declaraţiile sale unde a menţionat că la momentul când s-a căsătorit cu Ina Gulimova, ea deja avea copil, ceea ce se confirmă prin faptul că Vadim este născut la11 octombrie 2001, iar căsătoria a avut loc la 08 noiembrie 2002. Relatează că Ina l-a născut pe Vadim în Spania şi deoarece ea nu avea actele în regulă l-a momentul naşterii copilului a fost internată în baza poliţei sale de asigurare. Mai indică că Ina Gulimova având actele recurentului cu ea, a dat numele acestuia de familie copilului fără acordul său.

Totodată indică că atunci când a dorit să înfieze copilul şi să-l înregistreze în buletin Ina Gulimova i-a refuzat şi menţiona că special a modificat familia copilului în Boşchenean, ca ultimul să nu aibă nici un drept asupra copilului. Consideră că dacă instanţa a dispus încasarea pensiei de întreţinere pentru un copil aflat în altă ţară, ar trebui ca acesta să poată să-l viziteze, să poarte numele de familie corect Boşcaneanu şi nu Boşchenean. 2 De asemenea indică la faptul că şi lui i s-a schimonosit numele, iar toate aceste neclarităţi urmează a fi examinate într-un proces de judecată. Afirmă că instanţa nu i-a înmânat copia cererii de recunoaştere a hotărârii judecătoriei raionale Zavodscor or.

Nicolaev din 16 iulie 2008, nici actul oficial care confirmă rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti străine, nici copia hotărârii care urmează a fi pusă în executare şi nici actul care confirmă că hotărârea străină i-a fost expediată pentru a face cunoştinţă. Consideră că instanţa nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au avut importanţă pentru punerea în executare a unei hotărârii străine, ceea ce a dus la încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material şi normelor de drept procedural. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul ca fiind depus cu omiterea termenului de declarare a acestuia din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. După cum denotă actele cauzei, încheierea Curţii de Apel Chişinău prin care a fost dispusă recunoaşterea şi încuviințarea executării silite a hotărârii judecătoriei raionale Zavodscor or. Nicolaev, Ucraina din 16 iulie 2008, a fost emisă la 11 august 2009. Tot materialul probator atestă că copia încheierii nominalizate a fost expediată în adresa recurentului Ion Boşcaneanu la 28 noiembrie 2009, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 24). Cu toate acestea, recursul a fost declarat de către Ion Boşcaneanu numai la 11 septembrie 2013, adică peste patru ani şi o lună, respectiv, în afara termenului legal de 15 zile, prevăzut de art. 425 CPC.

Nu poate fi reţinut argumentul recurentului Ion Boşcaneanu cu referire la faptul că de încheierea Curţii de Apel Chişinău recurată a luat cunoştinţă doar la 30 august 2013, prin intermediul executorului judecătoresc, deoarece materialele cauzei atestă că recurentul a fost prezent la şedinţa de judecată din 11 august 2009, dată la care de altfel a fost pronunţată şi încheierea recurată (f. d. 17). Mai mult ca atât, din conţinutul procesului verbal al şedinţei de judecată din 11 august 2009 rezultă că participanţilor la proces le-a fost explicată încheierea, procedura şi termenul de atac împotriva ei (f. d. 18). În acest context, instanţa de recurs consideră necesar de menţionat şi faptul că având la cunoştinţă despre existenţa prezentei cauze şi examinarea ei, Ion Boşcanean trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează şi jurisprudenţa CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanţă fapt, însă, ignorat de aceasta, ce a generat omiterea termenului prescris la depunerea apelului.

3 Având în vedere că prin operarea modificărilor şi completărilor la Codul de procedură civilă prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare de la 30 noiembrie 2012, art. 409 CPC, care prevedea restituirea recursului în asemenea cazuri, a fost exclus, recursul declarat de către Ion Boşcaneanu, în sensul art. II alin. (6) al legii menţionate, urmează a fi respins ca tardiv cu menţinerea încheierii contestate. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de către Ion Boşcaneanu. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 august 2009 în pricina civilă la cererea Inei Gulimova şi Judecătoriei raionale Zavodsc, oraşul Nicolaev, Ucraina cu privire la recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a hotărârii judecătoreşti străine.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan 4