2rac-525-13 — Înacsarea datoriei.

Dosar nr. 2rac-525/13 Instanţa de fond: Judecătoria Ceadîr-Lunga Judecător: Caraianu L.I. Instanţa de apel: Curtea de Apel Comrat Judecători: Curdov A.I. Talai D.V. Dimina E.I. Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie

Î NC HEIERE

23 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Ion Vîlcov şi Vera Macinskaia examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de S.R.L. “Geamgi”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Sociaetatea cu Răspundere Limitată “Panaiut-P” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată “Geamgi” privind înacsarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 04 decembrie 2012, prin care apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată “Geamgi”, a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 17 mai 2012, ACONSTATAT : La 08 februaie 2012 S.R.L.

„Panaiut-P” a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva S.R.L. „Geamgi” cu privire la înacsarea datoriei. În motivarea acţiunii a indicat că, în conformitate cu contractul de vînzare- cumpărare nr. 3 din 01 aprilie 2010 şi în baza facturii fiscale AW 0143261 din 18 augudt 2010, S.R.L. „Panaiut-P” i-a transmis în proprietate S.R.L. „Geamgi”: Benzină AI-92 în cantitate de 1120 litri, la preţ de 12 lei pentru 1 litru, în suma totală de 14000 lei; Motorină în cantitate de 3250 litri, la preş de 11 lei pentru 1 litru, în sumă totală de 38025 lei. 1 A menţionat reclamantul că, în total S.R.L. „Panaiut-P” i-a transmis în proprietate S.R.L. „Geamgi” şi în baza facturii fiscale menţionate, o partidă de benzină şi motorină în suma totală de 52025 lei.

Totodată, reclamantul S.R.L. „Panaiut-P” a mai invocat că, potrivit pct. 4.1. din contractul susmenţionat, S.R.L. „Geamgi” şi-a asumat obligaţia să-i achite preţul stabilit al mărfii după livrarea acesteia în termen de 5 zile. Reclamantul S.R.L. „Panaiut-P” a mai invocat că, S.R.L. „Geamgi” din momentul livrării mărfii sus menţionate pînă în prezent nu i-a achitat S.R.L. „Panaiut-P” preţul mărfii primite, prin ce a încălcat obligaţiile, apărute în baza contractului. S.R.L. „Panaiut-P” a mai menţionat că, potrivit pct. 7.2. din contractul nr. 3 din 01 aprilie 2010, în caz de întîrziere a onorării obligaţiilor, Cumpărătorul achită penalitatea în mărime de 0,1 % din suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere.

A menţionat S.R.L. „Panaiut-P” că, suma penalităţii de întîrziere a onorării obligaţiilor, reieşind din condiţiile contractului şi suma de întîrziere, a fost calculată în limitele termenului de prescripţie extinctivă pentru perioada din 25 februarie 2011, ce constituie 9364,50 lei (calculul penalităţii de întîrziere: 52025 lei x 0,1% x 180 zile). Solicită reclamantul S.R.L. „Panaiut-P” încasarea din contul S.R.L. „Geamgi” în beneficiul său a sumei datoriei în baza contractului nr. 3 din 01 aprilie 2010 şi facturii fiscale AW 0143261 din 18 august 2010 ce constituie 61389,05 lei, inclusiv suma datoriei de bază - 52025 lei şi penalitatea de întîrziere - 9364,05 lei şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 07 mai 2012, acţiunea înaintată de către S.R.L. „Panaiut-P” împotriva S.R.L. „Geamgi” au fost admise integral. S-a dispus încasrea din contul S.R.L. „Geamgi” în beneficiul S.R.L. „Panaiut-P” a sumei de 52025 lei – cu titlu de datorie, suma de 9364 lei 50 bani – cu titlu de penalitate de întîrziere şi suma de 1841 lei 70 bani – cu titlu de cheltuieli de judecată. La 16 mai 2012 reclamantul S.R.L. “Panaiut-P” a înaintat în instanţa de judecată o acţiunea privind asigurarea executării hotărîrii judecătoriei din 07 mai 2012. Prin încheierea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 17 mai 2012, acţiunea înaintată de S.R.L. „Panaiut-P” cu privire la asigurarea executării hotărîrii Judecătoriei Ceadîr- Lunga din 07 mai 2012, a fost admisă, iar prin decizia Curţii de Apel Comrat din 04 decembrie 2012, a fost admis apelul declarat de S.R.L.

„Geamgi”, fiind casată încheierea judecătoriei Ceadîr-Lunga din 17 mai 2012 prin care a fost admisă cererea S.R.L. „Panaiut-P” privind asigurarea executării hotărîrii primei instanţe. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 04 decembrie 2012, a fost respins apelul declarat de S.R.L. „Geamgi”, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 07 mai 2012. 2 Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 24 aprilie 2013, S.R.L. „Geamgi”, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de către S.R.L. „Panaiut-P” să fie respinsă ca nefonadată. În motivarea recursului a indicat că, atît decizia instanţei de apel, cît şi hotărîrea primei instanţe au fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi au fost încălcate normele de drept procedural.

Totodată, mai invocă recurentul că, instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului. Din actele pricinii se constată cu certitudine că, decizia recurată a fost recepţionată de către recurent la 28 februarie 3013, iar recursul a fost declarat la 24 aprilie 2013. Astfel, instaţa de recurs prin prisma art. 434 C.P.C.,constată că recursul a fost declarat termen. Examinînd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de S.R.L. „Geamgi”, este inadmisibil. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) C.P.C., părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) C.P.C., cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, recursul fiind vădit neîntemeiat.

Din actele pricinii se constată cu certitudine că, la 08 februaie 2012 S.R.L. „Panaiut-P” a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva S.R.L. „Geamgi” prin care a solicitat încasarea de la S.R.L. „Geamgi” a datoriei în mărime de 52025 lei, penalităţii de întîziere a îndeplinirii obligaţiei în mărime de 9364,5 lei şi cheltuielilor de judecată în mărime de 1841,7 lei. Totodată, s-a mai constatat că, în baza contractului de vînzare – cumpărare din 01 aprilie 2010 încheiat între S.R.L. „Panaiut-P” şi S.R.L. „Geamgi” au fost transmise de către S.R.L. „Panaiut-P” în calitate de vînzător 1120 litri – benzină cu preţul de 12/litru şi 3250 litri – motorină cu preţul de 11 lei/litru, S.R.L. „Geamgi” în calitate de cumpărător.

3 Instanţa de recurs menţionează că, din actele pricinii se cunstată că S.R.L. „Geamgi” nu şi-a onorat obligaţiile contractuale faţă de S.R.L. „Panaiut-P”, în sensul achitării de către S.R.L. „Geamgi” a sinecostului mărfii livrate. Colegiul, Civil Comercial şi de Contencios Administartiv al Curţii Supreme de Justiţie analizînt situaţia de fapt din prezenta speţă, în raport cu materialele dosarului consideră oportun de a reitera prevederile art. 514 C.C., care statuiază expres că, obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii. În conformitate cu art. 572 C.C., temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii.

Obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit. Valorile mobiliare nu pot fi transmise direct în contul achitării datoriei dintre două părţi. Totodată, instanţa de recurs, reiterează şi prevederile art. 668 C.C., potrivit căruia, contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar şi la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea, cu uzanţele sau cu principiile echităţii. Contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel. Contractul produce efecte şi pentru succesorii universali sau cu titlu universal dacă din lege, din contract sau din natura obligaţiei nu rezultă altfel.

Contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel. Colegiul judiciar al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, în urma analizei, sub toate aspectele, a legalităţii hotărîrilor instanţerlor inferioare, concluzionează că, concluzia primei instanţe menţinută prin decizia instanţei de apel în sensul admiterii integrale a acţiunii înaintate de S.R.L. „Panaiut-P”, este întemeiată şi legală. Instanţa de recurs mai menţionează că, instanţele de judecată, au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele administrate în sensul soluţionării corecte a pricinii date, iar argumentele invocate în recursul declarat de S.R.L.

„Geamgi”, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel, cărora instanţa judecătorească le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare şi apreciate conform cerinţelor art. 130 C.P.C.. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 C.P.C. şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. În acelaşi timp, completul relevă că, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

4 În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, atît prima instaţa, cît instanţa de apel, a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de S.R.L.

„Geamgi”, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) C.P.C., completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de S.R.L. „Geamgi”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul /Semnătura/ Iulia Sîrcu Judecătorii /Semnătura/ Ion Vîlcov /Semnătura/ Vera Macinskaia Copia corespunde originalului Judecător: Vera Macinskaia 5