2ra-3411/13 — Înlăturarea obstacolelor în folosirea spaţiului locativ

Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-3411/13 Judecător: Silvia Gîrbu Curtea de Apel Chişinău Judecători: V. Pruteanu, M. Guzun, I. Cimpoi Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 23 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Ion Corolevschi, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Andronic Iurie şi Andronic Eleonora în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Andronic Olga şi Andronic Tatiana către Andronic Iurii cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea spaţiului locativ şi cererea reconvenţională a lui Andronic Iurii către Andronic Olga şi Andronic Tatiana şi intervenienţii Andronic Eleonora şi Andronic Elena, cu privire la recunoaşterea dreptului pierdut la spaţiul locativ şi retragerea vizei de reşedinţă, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013, CONSTATĂ : La 22.02.2012, Andronic Olga s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Andronic Iurii, cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea spaţiului locativ.

În motivarea pretenţiilor reclamantul a indicat, că este fiica pîrîtului, domiciliată şi născută pe data de 28.11.1987, pe adresa str. Floreşti, 34, mun. Chişinău. Relaţia cu pîrîtul – care este tatăl ei, o perioadă lungă de timp a fost bună, însă din momentul în care a aflat, că acesta concubinează cu o altă femeie, relaţiile între ei s-au înrăutăţit. Menţionează, că din anul 2007, părinţii săi au divorţat la iniţiativa pîrîtului. Ulterior a adus-o pe Eleonora Guţu (acum Andronic) în casă. Dat fiind faptul că părinţii săi se află în litigiu de partajare a averii, pîrîtul Andronic Iurii a scos toate bunurile mamei sale din casă. Odată cu angajarea sa la serviciu, pîrîtul Andronic Iurii a închis poarta la intrare în curte şi la uşa din casă, pe lîngă toate acestea a mai pus o lăcată la uşa de la odaia unde locuia ea şi unde sunt bunurile sale personale, motivîndu-şi acţiunile sale, precum că ea nu achită serviciile comunale.

Afirmă reclamanta că în repetate rînduri a solicitat ca să se determine în fiecare lună ce sumă de bani urmează să achite pentru serviciile comunale. Din cauza certurilor permanente efectuate de pîrît şi a restricţiilor impuse, are acces la spaţiul locativ doar 3-7 zile pe lună, iar în celelalte zile este obligată de a locui la bunica, care are viza de reşedinţă în sectorul Botanica, mun. Chişinău. 1 Din 02.12.2011 atît sora sa, cît şi ea nu au acces la odaie şi curte, deoarece pîrîtul a decis că nu au dreptul de a locui în imobilul situat pe str. Floreşti, 34, unde îşi are atît viza de reşedinţă, cît şi domiciliul său. Din acest motiv s-a adresat în instanţă cu prezenta acţiune. Pe parcursul examinării cauzei, la cererea dată s-a alăturat şi sora reclamantei – Andronic Tatiana, care în fapt a invocat aceleaşi motive.

Solicită reclamantele de a fi înlăturate obstacolele în folosirea spaţiului locativ propriu situat pe str. Floreşti, 34, mun. Chişinău. Pe parcusrul examinării cauzei reclamantele au concretizat cerinţele, solicitînd de a obliga pîrîtul să nu le creeze obstacole în folosirea şi posesia odăii nr. 3, unde se află bunurile lor personale, de a obliga pîrîtul de a le transmite cheile de la poarta casei nr. 34, situată pe str. Floreşti, mun. Chişinău, precum şi cheile de la intrarea în casă pentru a avea acces liber la odaia nr. 3 (după planul casei) cu suprafaţa de 17,0 m.p. şi de a permite reclamantelor de a avea acces liber la ograda casei nr. 34, situată pe adresa str. Floreşti, mun. Chişinău din partea străzii Alba Iulia.

La rîndul său Andronic Iurii a înaintat o acţiune recovenţională căre Andronic Olga şi Andronic Tatiana, intervenienţi Andronic Eleonora şi Andronic Elena, prin care a solicitat să fie respinsă acţiunea depusă de Andronic Olga şi Andronic Tatiana, a recunoaşte dreptul pierdut la spaţiul locativ situat pe str. Floreşţi , 34, mun. Chişinău şi a interzice pîrîtelor de a nu intra în locuinţa dată şi de a le retrage viza de reşedinţă. În motivarea cerinţelor sale, Andronic Iurii a indicat că Andronic Olga de mult a pierdut dreptul de folosire a spaţiului de locuit, şi că din anul 2011 aceasta a plecat de acasă, luîndu-şi toate bunurile ce îi aprţineau, mutîndu-se cu traiul la bunica sa, care locuieşte în mun.

Chişinău, str. Dacia, 38/6, ap. 42. Iar fiica Andronic Tatiana a plecat din 2010 după ce şi-a întemeiat familie, s-a mutat cu traiul la soţul său. Menţionează că de atunci nu a mai locuit în casă, nu a achitat serviciile comunale şi refuză să participe la achitarea cheltuielilor pentru întreţinerea casei, deoarece consideră că nu trebuie să suporte cheltuielile odată ce nu locuieşte în casă. Afirmă că nu a schimbat lăcata de la uşă şi nu le-a interzis accesul în casă, dînsele binevol au plecat de acasă şi niciodată nu au pretins să locuiască în casa ce îi aparţine în baza dreptului de proprietate. Reclamantul Andronic Iurii, în cererea reconvenţională a mai invocat faptul că fiind invalid de gr.

II, are o pensie mică şi nu poate achita serviciile comunale, în legătură cu ce a propus fiicelor sale Olga şi Tatiana să participe la achitarea serviciilor comunale, deoarece dînsele ambele lucrează, acestea însă au refuzat pe motiv că nu locuiesc în casă şi nu au pentru ce achita aceste servicii. Consideră că iniţierea litigiilor în judecată ţine nu doar de a locui în casă, ci susţinerea mamei sale la partajul averii, care de fapt i-a fost respinsă. Solicită respingerea cererii înaintate de fiicele sale Andronic Olga şi Andronic Tatiana şi de a recunoaşte dreptul pierdut la spaţiul locativ în casa nr. 34 din str. Floreşti, mun. Chişinău, şi de a interzice pîrîtelor să intre în locuinţa sa pînă la intrarea hotărîrii în vigoare şi de a le retrage viza de reşedinţă de pe adresa sus-indicată Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 12 martie 2013 acţiunea iniţială depusă de Andronic Olga şi Andronic Tatiana a fost admisă pe deplin. 2 Cererea reconvenţională înaintată de Andronic Iurii cu privire la recunoaşterea dreptului pierdut la spaţiul locativ şi retragerea vizei de reşedinţă a fost respinsă ca neîntemeiată. La 11 aprilie 2013, Andronic Iurii, a contestat cu apel hotărîrea instanţei de fond, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond, cu pronunţarea unei hotărîri noi prin care să fie respinsă acţiunea înaintată de Andronic Olga şi Andronic Tatiana şi admisă acţiunea reconvenţională. În motivarea cererii, apelantul a indicat, că la examinarea cauzei instanţa nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond şi incorect a aplicat legea.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013, a fost respins apelul declarat de Andronic Iurii şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 12 martie 2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. În motivarea deciziei sale, instanţa de apel a luat în considerare şi reglementările art. 130 din Codul cu privre la locuinţe, care indică că, membrii familiei proprietarului casei de locuit (articolul 56 din prezentul Cod), instalaţi de el în casa ce-i aparţine, sînt în drept de a se folosi, la fel ca şi dînsul, de încăperile din casă, dacă în timpul instalării lor nu s-a prevăzut altceva.

Ei sînt în drept să-i instaleze pe copiii lor minori în încăperea, ce le-a fost acordată de către proprietar; instalarea altor membri ai familiei se admite numai cu consimţămîntul proprietarului. Dreptul de folosire a încăperii se menţine pentru aceste persoane şi în cazul încetării raporturilor familiale cu proprietarul casei de locuit. Potrivit art. 56 din Codul cu privre la locuinţe, Membrii familiei chiriaşului, care locuiesc împreună cu dînsul, se bucură la fel ca şi chiriaşul de toate drepturile şi le revin toate obligaţiile, ce decurg din contractul de închiriere a încăperii de locuit. Membrii majori ai familiei poartă răspundere materială solidară cu chiriaşul potrivit obligaţiilor, ce decurg din contractul de închiriere.

Dacă cetăţenii, indicaţi în articolul 55 din prezentul Cod, nu mai sînt membri ai familiei chiriaşului, dar continuă să domicilieze în încăperea de locuit, ocupată de dînsul, ei au aceleaşi drepturi şi obligaţii, ca şi chiriaşul şi membrii familie lui. Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. La 09 august 2013 Andronic Iurii şi Andronic Eleonora au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013, cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie satisfăcute cerinţele acestora şi să fie respinse ca neîntemiate cerinţele din acţiunile depuse de Andronic Olga şi Andronic Tatiana.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse atît în acţiunea reconvenţională, cît şi în cererea de apel. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. 3 Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurenţii indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Andronic Iurii şi Andronic Eleonora, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Andronic Iurii şi Andronic Eleonora ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 4 DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Andronic Iurii şi Andronic Eleonora, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Andronic Olga şi Andronic Tatiana către Andronic Iurii cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea spaţiului locativ şi cererea reconvenţională a lui Andronic Iurii către Andronic Olga şi Andronic Tatiana şi intervenienţii Andronic Eleonora şi Andronic Elena, cu privire la recunoaşterea dreptului pierdut la spaţiul locativ şi retragerea vizei de reşedinţă.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 5