2r-734/13 — Încasarea prejudiciilor

Curtea de Apel Bender Dosarul nr. 2r-734/13 Judecători: I. Guzun, S. Leu, A. Parpalac Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 23 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Ion Corolevschi, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Slog Maria, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Slog Maria către Cernica Raisa şi Cernica Boris cu privire la compensarea cheltuielilor necesare pentru remedierea viciilor, împotriva încheierii Curţii de Apel Bender din 25 iulie 2013, prin care s-a respins cererea de revizuire, CONSTATĂ : La 23 februarie 2012, Slog Maria a depus cerere de chemare în judecată către Cernica Raisa şi Cernica Boris cu privire la compensarea cheltuielilor necesare pentru remedierea viciilor.

În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că, cu pîrîţii a încheiat un contract de antrepriză, conform căruia ei s-au obligat să efectueze lucrări de reparaţie a apartamentului. Ei au efectuat lucrări cu mari defecte vizibile, pentru înlăturarea cărora este necesar de a efectua lucrări de reparaţie. Conform raportului de expertiză nr. 770 din 01 aprilie 2010, efectuat de Centrul Naţional de Expertize Judiciare, valoarea lucrărilor efectuate de pîrîţi la repararea apartamentului constituie 28 744 lei, iar costul lucrărilor pentru înlăturarea defectelor constituie 15176 lei, care solicită să fie încasat de la pîrîţi.

Reprezentantul pîrîţilor în şedinţa de judecată a înaintat un demers de încetare a procesului, pe motiv că Cernica Raisa şi Cernica Boris, la 15 decembrie 2008, s- au adresat cu cerere de chemare în judecată în Judecătoria Anenii Noi, către Slog Maria, cu privire la încasarea sumei de 22 500 lei, sumă datorată pentru lucrările de reparaţie efectuate în apartamentul celei din urmă. În cadrul aceluiaşi proces, la 27 iulie 2009, pîrîta Slog Maria a înaintat o cerere reconvenţională către Cernica Raisa şi Cernica Boris cu privire la încasarea prejudiciului material în sumă de 3302 lei, motivîndu-şi acţiunea prin faptul că în rezulatul expertizei în domeniul construcţiilor ordonate la cererea părţilor, s-a constatat că volumul de lucrări efectuate la reparaţia apartamentului său constituie 25 331 lei, şi expertiza a depistat unele defecte vizibile, pentru remedierea cărora este necesară suma de 10416 lei.

Instanţa de judecată a respins ca neîntemeiate atît cererea de chemare în judecată a reclamanţilor Cernica Raisa şi Cernica Boris, cît şi cererea reconvenţională a pîrîtei Slog Maria Haralampii. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 05 mai 2011, a fost casată parţial hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 20 decembrie 2010, în partea ce ţine de respingerea acţiunii lui Cernica Raisa şi 1 Cernica Boris, decizie menţinută şi prin decizia din 11 ianuarie 2011 a Colegiului Civil şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie. Curtea de Apel Bender a mai constatat în urma expertizei judiciare că, viciile lucrărilor de reparaţie fac parte din viciile vizibile şi nu din categoria celor ascunse, iar pîrîta Slog Maria, a acceptat lucrarea fără a solicita remedierea viciilor şi vreo rezervă, chiar dacă ele erau vizibile.

Prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 19 martie 2012 s-a dispus încetarea procesului în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Slog Maria către Cernica Raisa şi Cernica Boris cu privire la compensarea cheltuielilor necesare pentru remedierea viciilor. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 22 noiembrie 2012 a fost menţinută încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 19 martie 2012 La 23.05.2013, Slog Maria a depus cerere de revizuire şi a solicitat casarea deciziei Curţii de Apel Bender din 22 noiembrie 2012 cu remiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă. În motivarea revizuirii a invocat temeiul prevăzut la lit. b) art. 449 CPC, menţionînd în acest sens Actul de verificare privind îndeplinirea lucrărilor în apartamentul lui Slog Maria.

Prin încheierea Curţii de Apel Bender din 25 iulie 2013, a fost respinsă cererea de revizuire declarată de Slog Maria împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 22 noiembrie 2012 ca fiind neîntemeiată. În motivarea soluţiei instanţa a indicat că argumentele invocate de revizuent nu se încadrează în temeiul de revizuire indicat la art. 449 lit. b) CPC, deoarece faptele invocate în actul de verificare a lucrărilor de reparaţie efectuate în apartamentul nr. 8 din str. Tineretului, 17, situat în satul Ciobanovca, r-nul Anenii Noi, din 26 martie 2013, erau cunoscute la momentul examinării cauzei şi au fost obiect de studiu în instanţa de fond. Considerînd ilegală încheierea instanţei de apel, la 09 august 2013, Slog Maria a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Bender din 25 iulie 2013, cu remiterea cauzei la rejudecare în fond.

În susţinerea recursului, recurenta a reiterat argumentele expuse în cererea de revizuire, menţionînd suplimentar că nu a cunoscut şi nu putea să cunoască circumstanţele invocate în revizuire. Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră recursul neîntemeiat şi pasibil de a fi respins cu menţinerea încheierii recurate din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea. Încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural şi cu aprecierea completă a tuturor probelor şi a circumstanţelor cauzei – motiv pentru care de către Colegiu este considerată legală şi întemeiată.

Din materialele cauzei rezultă că recurentul îşi exprimă dezacordul cu soluţia instanţei prin care a fost respinsă cererea sa de revizuire, considerînd că încheierea este neîntemeiată şi ilegală, deoarece instanţa nu a elucidat şi nu a constatat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, precum şi că concluziile primei instanţe, expuse în hotărîre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. 2 În acest sens, Colegiul menţionează că revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care ţin de fondul cauzei şi sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influenţeze soluţia care va fi adoptată.

Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat.

Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. Astfel, în cererea de revizuire revizuentul a invocat temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, iar Curtea de Apel Bender, care a fost sesizată cu judecarea acestei cereri, a respins-o pe motiv că argumentele invocate de revizuent nu se încadrează în temeiul invocat şi această concluzie este susţinută de Colegiul ca legală.

În acest sens, instanţa de recurs menţionează că instanţa de revizuire corect a apreciat că înscrisurile prezentate de revizuent nu pot constitui temei de revizuire în baza lit. b) art. 449 CPC – au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care să fi existat obiectiv, dar nu au fost şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior dării hotărîrii, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe acest temei, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuientul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire. Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi 3 circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

În context, instanţa de recurs conchide că Curtea de Apel Bender corect a constatat că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezenţa acestui temei de revizuire. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie, la examinarea cererii de revizuire, instanţa se limitează doar la aprecierea admisibilităţii temeiurilor de revizuire invocate. În acelaşi timp, Colegiul constată că în cererea de recurs, recurentul nu invocă careva temei de casare a încheierii recurate, ci mai degrabă reproduce conţinutul cererii de revizuire. Or, simpla repetare a motivelor revizuirii, fără a indica expres şi motivele de desfiinţare a încheierii contestate, nu pot servi ca temei de recurs. Totodată, instanţa de recurs menţionează că alte motive de casare a încheierii recurate de către recurent nu au fost invocate.

În acest context, Colegiul conchide că argumentele invocate de recurent nu se încadrează în temeiurile de casare a încheierii recurate, motiv pentru care recursul urmează a fi respins ca neîntemeiat cu menţinerea încheierii Curţii de Apel Bender din 25 iulie 2013. Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Slog Maria. Se menţine încheierea Curţii de Apel Bender din 25 iulie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Slog Maria către Cernica Raisa şi Cernica Boris cu privire la compensarea cheltuielilor necesare pentru remedierea viciilor.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 4