2ra-3361/13 — Încasarea sumei

Instanţa de fond – N. Ocerednîi 2ra-3361/13 instanţa de apel – Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 17 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Căpriţă Gheorghe, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Căpriţă Vasile împotriva lui Căpriţa Gheorghe cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06 iunie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Căpriţă Gheorghe, modificată hotărârea Judecătoriei Bălţi din 15 martie 2013 prin micşorarea sumei încasate, constată: La 29 octombrie 2012 Căpriţa Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Căpriţa Gheorghe cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acţiunii a indicat că prin decizia Consiliului raional Rîşcani nr.01/18 din 11 februarie 2009 în vederea restituirii valorii bunurilor confiscate, familiei Căpriţa i-a fost alocată suma de 372450 lei. Susţine că din toţi membrii familiei au rămas în viaţă doar dânsul, pîrîtul Căpriţa Gheorghe şi sora Gherman (Căpriţa) Ana, ultima fiind separată din lista membrilor familiei, fiindu-i alocată o indemnizaţie separată. Menţionează că beneficiari a sumei de 372450 lei sunt numai dânsul şi pârâtul, iar contul deschis la filiala Rîşcani „Banca de Economii” SA a fost deschis pe numele ultimului, acesta având dreptul de a ridica sumele băneşti, cu condiţia de a-i achita o jumătate din suma alocată.

Mai invocă că achitarea sumelor a fost dispusă în 5 rate a câte 74490 lei pentru fiecare an, începând cu anul 2009 până în 2013, însă pârâtul nu i-a restituit jumătate din suma ce i se cuvenea, motiv pentru care s-a adresat cu prezenta acţiune. Solicită încasarea din contul lui Căpriţă Gheorghe în beneficiul său a sumei de 148980 lei, compensarea cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 7600 lei şi celorlalte cheltuieli de judecată. Prin hotărârea judecătoriei Bălţi din 15 martie 2013 acţiunea a fost admisă, fiind încasat din contul lui Căpriţă Gheorghe în beneficiul lui Căpriţă Vasile suma de 148980 lei şi cheltuieli de judecată în mărime de 8129 lei. Tot prin aceeaşi hotărâre a fost încasat din contul lui Căpriţă Gheorghe taxa de stat în mărime de 4469 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 06 iunie 2013 a fost admis apelul declarat de către Căpriţă Gheorghe, modificată hotărârea primei instanţe, prin micşorarea sumei încasate din contul lui Căpriţă Gheorghe în beneficiul lui Căpriţă Vasile de la 148980 lei la 99320 lei, cheltuielilor de judecată de la 8829 lei la 2533 lei, taxei de stat încasată din contul lui Căpriţă Gheorghe în folosul statului de la 4469,40 lei la 2980 lei. Tot prin aceeaşi decizie a fost încasat din contul lui Căpriţă Gheorghe în beneficiul lui Căpriţă Vasile suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică suportate în ordine de apel. În susţinerea concluziilor sale instanţa de apel cu referire la art. art. 514, 572, 1500, 1560 şi 1571 Cod civil, au reţinut că conform deciziei Consiliului raional Rîşcani nr. 01/18 din 11 februarie 2009 în vederea restituirii valorii bunurilor confiscate, familiei Căpriţa i-a fost alocată suma de 372450 lei.

La data alocării sumei moştenitori legali erau Căpriţă Ana, Căpriţă Vasile şi Căpriţă Gheorghe, iar contul bancar fiind deschis pe numele ultimului la care a fost transferată suma de 297960 lei, echivalentul a patru rate. La fel instanţa de apel a reţinut că compensaţia bănească alocată de Consiliul raional în vederea restituirii valorii bunurilor confiscate are statut de avere succesorală rămasă după decesul lui Căpriţă Maria şi urmează a fi partajată în cote părţi egale succesorilor legali: Căpiţă Ana, Căpriţă Vasile şi Căpriţă Ghoerghe, concluzionînd, astfel, că cererea lui Căpriţă Vasile este întemeiată parţial, şi anume în proporţie de 1/3 din averea succesorală ceea ce constituie 99320 lei.

La 02 august 2013 Căpriţă Gheorghe a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu transmiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă. Indică că nu poate fi reţinută concluzia instanţei de apel, precum că beneficiarii ai sumei de 372450 lei, alocată prin decizia Consiliului raional Rîşcani nr. 01/18 din 11 februarie 2009, sunt dânsul şi Căpriţă Vasile, ceilalţi membri ai familiei fiind decedaţi. Susţine că prin decizia Consiliului raional Rîşcani din 11 februarie 2009 a fost aprobată lista victimelor represiunilor politice privind alocarea mijloacelor financiare pentru achitarea compensaţiilor din contul bugetului de stat, în lista dată sub poziţia 40 dânsul figurând ca victimă, faptul dat fiind probat şi prin anexa nr. 2 a deciziei, în care la fel dânsul este recunoscut ca victimă.

Apreciază decizia instanţei de apel ilegală şi neîntemeiată, prin decizia emisă fiind soluţionată problema drepturilor unor persoane care nu a fost implicate în proces. Afirmă că instanţa de apel s-a expus asupra drepturilor de moştenitor a surorii sale Gherman (Căpriţă) Ana, fără ca aceasta să fie atrasă în proces. Mai indică că prin decizia Consiliului raional Rîşcani din 11 februarie 2009 Ana Gherman (Căpriţă), la fel, a fost recunoscută beneficiară a compensaţiei, separat de compensaţia alocată lui, acest fapt fiind menţionat în poziţia 35 în anexa deciziei, ceea ce pe cale de consecinţă impune că instanţa de apel, în mod arbitrar i-a recunoscut Anei Căpriţă dreptul de a încasa din contul său a 1/3 din suma alocată suplimentar.

Insistă că la caz urmează a fi aplicate prevederile Legii nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice şi prevederile Hotărârii Guvernului nr. 627 din 05 iunie 2007 privind aprobarea Regulamentului privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice, precum şi achitarea compensaţiei în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice. La fel, invocă că în temeiul actelor normative invocate, fratele său era în drept să ceară achitarea compensaţiei în termen de 3 ani, termen, care în opinia sa a fost prescris prin neadresare. De asemenea susţine că fratele său Căpriţă Vasile nu a contestat nici decizia Consiliului raional Rîşcani din 11 februarie 2009, prin care a fost aprobată lista victimelor represiunilor politice şi în care dânsul nu a fost inclus.

Insistă că în cadrul examinării pricinii în instanţa de fond şi la examinarea pricinii în ordine apel, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, prevăzut la art. 6 CEDO. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Căpriţă Gheorghe nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Căpriţă Gheorghe asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Căpriţă Gheorghe ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul lui Căpriţă Gheorghe se consideră inadmisibil. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Tamara Chişca-Doneva