Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Admis parțial
Dosarul nr.
3ra-1505/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
16 octombrie 2013
Părțile
Capacinschi Grigore vs Consiliului local Moara de Piatră a Primăriei sat. Moara de Piatră
Pe scurt
Termenul examinării petiţiei

3ra-1505/13 — Obligarea furnizării informaţiei solicitate şi recuperarea prejudiciului moral

prima instanţă: I. Rusu dosarul nr. 3ra-1505/13 instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi DECIZIE 16 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Copacinschi Grigore, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Copacinschi Grigore împotriva Consiliului local Moara de Piatră raionul Drochia, Primăria satului Moara de Piatră raionul Drochia şi Valentina Bejenaru cu privire la obligarea furnizării informaţiei solicitate şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 25 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Copacinschi Grigore şi menţinută hotărârea Judecătoriei Drochia din 04 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 04 septembrie 2012 Copacinschi Grigore a depus cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului local Moara de Piatră, r-nul Drochia, Primăriei satului Moara de Piatră, r-nul Drochia şi Bejenaru Valentina cu privire la obligarea furnizării informaţiei solicitate şi încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii a indicat că la 28 iunie 2012 a adresat pârâţilor demers prin care a solicitat transmiterea în arendă a unui lot de teren aferent construcţiilor, demers care a fost recepţionat, conform avizului de recepţie nr. 43906 la 29 iunie 2012, primind numărul de înregistrare 147. Cu referire la art. 8 a Legii cu privire la petiţionare, potrivit căruia petiţiile se examinează de către organele corespunzătoare în termen de 30 zile, susţine că termenul limită de eliberare a unui răspuns la petiţia înaintată este 30 iulie 2012, însă pînă în prezent nu a primit nici un răspuns la cererea înaintată.

Solicită obligarea Consiliului local Moara de Piatră, r-nul Drochia şi Primăriei satului Moara de Piatră, r-nul Drochia să-i elibereze un răspuns la petiţia din 29 iunie 2012, încasarea solidară din contul Primăriei satului Moara de Piatră şi Valentinei Bejenaru în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei şi din contul Consiliului local Moara de Piatră a prejudiciului moral în mărime de 5000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 04 decembrie 2012 acţiunea a fost respinsă. 1 Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 04 februarie 2013 a fost restituit apelul declarat de către Copacinschi Grigore, ca fiind depus cu omiterea termenului de prescripţie. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 27 martie 2013 a fost admis recursul declarat de către Copacinschi Grigore, casată încheierea Curţii de Apel Bălţi din 04 februarie 2013 şi remisă pricina la rejudecare în ordine de apel în aceeaşi instanţă.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 25 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de către Copacinschi Grigore şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 17 iulie 2013 Copacinschi Grigore a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului invocă dezacordul cu hotărârile judecătoreşti emise pe marginea pricinii în cauză, considerîndu-le ilegale şi neîntemeiate.

Indică că la 28 iunie 2012 a adresat intimaţilor demers prin care a solicitat transmiterea în arendă a unui lot de teren aferent construcţiilor, care a fost recepţionat, conform avizului de recepţie nr. 43906 la 29 iunie 2012, primind numărul de înregistrare 147, iar conform art. 8 a Legii cu privire la petiţionare urma să primească răspunsul la demersul dat până la 29 iulie 2012, însă pînă în prezent nu a primit răspuns la cererea înaintată. Consideră lipsite de suport probatoriu referirile instanţelor inferioare, la faptul că în adresa sa a fost expediat răspuns la 31 iulie 2012 cu nr.74, deoarece pretinsul răspuns nu poate fi considerat drept probă întru argumentarea expedierii şi recepţionării acestuia,mai mult că la materialele cauzei nu au fost administrate probe care ar confirma recepţionarea acestuia.

La fel, indică că şi data de 31 iulie 2012, când a fost expediat răspunsul în adresa sa este o dată depăşită în raport cu prevederile art. 8 a Legii cu privire la petiţionare. De asemenea, menţionează că legalitatea acţiunilor intimaţilor a fost verificată de Agentul constatator al CPR Drochia, care la 07 septembrie 2012 a întocmit procesul verbal nr. 2012120000195MAI 01515997, prin care secretara Consiliului local Moara de Piatră şi Primăriei satului Moara de Piatră, D. Popovici a fost recunoscută vinovată în încălcarea termenului de examinare a demersului nr. 147 din 29 iunie 2012 şi sancţionată cu amendă, care a fost achitată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei instanţei de apel din 25 aprilie 20133 a fost expediată în adresa recurentului la 15 mai 2013 şi recepţionată de ultimul la data de 18 mai 2013, fapt ce se confirmă prin avizul de recepţie (f. d. 54). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 17 iulie 2013 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii parţial din considerentele ce urmează.

2 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. Înaintând acţiunea în judecată împotriva Consiliului local Moara de Piatră, raionul Drochia şi Primăria Satului Moara de Piatră, raionul Drochia, Copacinschi Grigore a solicitat constatarea faptului încălcării dreptului lui la soluţionarea în termenul prevăzut de lege a cererii din 28 iunie 2012, obligarea Consiliului local Moara de Piatră, r-nul Drochia şi Primăriei satului Moara de Piatră, r-nul Drochia să-i elibereze un răspuns la petiţia din 29 iunie 2012 şi încasarea solidară din contul Primăriei satului Moara de Piatră şi Valentinei Bejenaru în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei şi din contul Consiliului local Moara de Piatră a prejudiciului moral în mărime de 5000 lei.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii şi respingerii acesteia, soluţie care a fost menţinută şi de instanţa de apel. Verificând legalitatea şi temeinicia hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, în raport cu criticele formulate în recurs şi materialul probator, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că concluzia instanţelor de judecată este greşită, rezultată din aprecierea incorectă a materialului probator şi aplicarea greşită a prevederilor legale.

Astfel, din actele cauzei rezultă că la 29 iunie 2012 Copacinschi Grigore s-a adresat cu demers către Consiliul local Moara de Piatră, raionul Drochia şi Primarului satului Moara de Piatră Valentina Bejenaru, prin care a solicitat emiterea unei dispoziţii de convocarea a unei şedinţe extraordinare a Consiliului local întru examinarea chestiunii cu privire la transmiterea lui în arendă a lotului cu nr. cadastral 3624000.078 pe un termen de cel puţin 10 ani şi adoptarea Deciziei de Către Consiliul local cu privire la transmiterea în posesia şi folosinţa sa a lotului cu nr. cadastral 3624000.078 cu suprafaţa de 0,1707 ha (f.d. 4). Din motiv că nu a primit răspuns, la 04 septembrie 2012 s-a adresat în instanţă de judecată cu prezenta acţiune.

În sensul art. 4 alin. (1) al Legii cu privire la petiţionare nr. 190 din 19 iulie 1994, prin petiţie, se înţelege orice cerere, reclamaţie, propunere, sesizare, adresată organelor de resort, inclusiv cererea prealabilă prin care se contestă un act administrativ sau nesoluţionarea în termenul stabilit de lege a unei cereri, instanţa de recurs reţine că litigiul în cauză sunt aplicabile prevederile Legii cu privire la petiţionare.

Dreptul lui Copacinschi Grigore la înaintarea acţiunii în instanţa de contencios administrativ rezultă din prevederile art. 3 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ, care stipulează că obiect al acţiunii în contenciosul administrativ poate fi şi nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege, cât şi prin prisma art. 4 alin. (3) al Legii cu privire la petiţionare, dispoziţiile căreia indică că petiţionarul, care nu este satisfăcut de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit un răspuns în termenul stabilit de lege, este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă. Conform art. 8 alin. (1)-(3) al Legii cu privire la petiţionare, petiţiile se examinează de către organele corespunzătoare în termen de 30 de zile, iar cele care nu necesită o studiere şi examinare suplimentară - fără întârziere sau în termen de 15 zile 3 de la data înregistrării.

În cazuri deosebite, termenul de examinare poate fi prelungit de către conducătorul organului corespunzător cu cel mult o lună, fapt despre care este informat petiţionarul. Cererea prealabilă se examinează de către organul emitent sau ierarhic superior în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, decizia urmând a fi comunicată de îndată petiţionarului. Cu referire la prevederile enunţate, în cauză se constată că atît Consiliul local Moara de Piatră, raionul Drochia, cît şi Primăria satului Moara de Piatră nu s-au conformat cerinţelor Legii cu privire la petiţionare şi nu au examinat cererea lui Copacinschi Grigore din 29 iunie 2012, în termenul stabilit de lege şi nici nu i-a acordat răspuns la acesta în termenul stabilit.

În acest sens instanţa de recurs remarcă că demersul înaintat de către Copacinschi Grigore a fost recepţionat de către Consiliul local Moara de Piatră, raionul Drochia la data de 29 iunie 2012, ce se conformă prin avizul de recepţie a acestuia (f.d. 4 verso) şi înregistrat în Registrul Consiliului local la aceiaşi dată sub nr. 147 (f.d. 16). Ulterior, prin Dispoziţia Primăriei Moara de Piatră, raionul Drochia nr. 02/1-7- 15 din 16 iulie 2012, s-a dispus convocarea şedinţei extraordinare a Consiliului sătesc Moara de Piatră la data de 20 iulie 2012 cu includerea în ordinea de zi examinarea şi cererii a lui Copacinschi Grigori din 29 iunie 2012 (f.d.

18). La data de 25 iulie 2012 prin Dispoziţia Primăriei Moara de Piatră, raionul Drochia nr. 02/1-7-16 s-a dispus convocarea la data de 29 iulie 2013 altei şedinţe extraordinare a Consiliului sătesc Moara de Piatră cu includerea în ordinea de zi spre examinare şi demersul înaintat de către Copacinschi Grigore la data de 29 iunie 2013 (f.d. 19). Iar la data de 31 iulie 2012, cu încălcarea termenului legal, Primăria Moara de Piatră a furnizat în adresa lui Copacinschi Grigori răspuns la demersul său din 29 iunie 2013, cu anexarea la acesta şi a deciziei Consiliului local Moara de Piatră, prin care solicitare acestuia cu privire la transmiterea în posesie şi folosinţă a terenului cu suprafaţă de 0,1707 ha a fost respinsă pe motivul că construcţiile amplasate pe el sunt obiectul litigiului de constatare a proprietarului.

Reieşind din cele constatate la caz, instanţa de recurs conchide că, nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri produce efecte juridice, împiedicîndu-l în cazul dat pe Copacinschi Grigore de a-şi realiza un interes al său, interes ce face obiectul cererii la care nu a primit răspunsul solicitat în termen, fapt ce indică la temeinicia pretenţiilor acţiunii în partea constatării faptul încălcării dreptului la petiţie a acestuia. În concluzie, instanţa de recurs conchide că pretenţiile a lui Grigore Copacinschi ce ţin de constatarea încălcării dreptului pretins cum este dreptul la soluţionarea în termenul prevăzut de lege a cererii şi dreptului la informaţie, sunt întemeiate şi urmează a fi admise.

Or, prin neexaminarea în termenii stabiliţi de lege a cererilor lui Copacinschi Grigore, se reliefează încălcarea de către Consiliul local Moara de Piatră, raionul Drochia şi Primăria Moara de Piatră, raionul Drochia a dreptului pretins, cum de altfel se impune şi obligaţia de restabilire a dreptului încălcat. La acest capitol se va reţine şi faptul că acţiunea în partea obligării furnizării informaţiei urmează a fi respinsă, deoarece, după cum atestă actele cauzei, intimatul a 4 expediat în adresa recurentului scrisoarea nr. 74 din 31 iulie 2012, fapt ce implică asupra soluţionării demersului înaintat. Cât priveşte solicitarea recurentului Copacinschi Grigore, invocată atît în cererea de chemare în judecată, cît şi în cererea de recurs, cu privire la repararea prejudiciului moral, instanţa de recurs o găseşte drept neîntemeiată.

În acest sens instanţa de recurs relevă că, deşi legislaţia în vigoare prin prisma prevederilor art. 53 alin. (1) din Constituţia RM, art. 1 alin. (2) art. 25 alin. (1) lit. b), alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, prevăd că orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termen legal a unei cereri, poate solicita instanţei de contencios administrativ repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau neexaminarea în termen legal a cererii prealabile, însă mărimea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de contencios administrativ, independent de prejudicial material, în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate.

Caracterul şi gradul suferinţelor psihice şi fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în consideraţie circumstanţele în care a fost cauzat prejudicial precum şi statutul social al persoanei vătămate. În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) a Legii contenciosului administrativ, la examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii de anulare, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pîrîtului, iar în materie de despăgubire, sarcina probaţiunii revine ambelor părţi. De altfel, obligaţia de a dovedi faptul pricinuirii prejudiciului moral (suferinţelor psihice sau fizice suportate) o exercită partea vătămată, de aceea în cererea despre compensarea prejudiciului moral aceasta trebuie să indice de către cine, în ce circumstanţe şi în baza căror acţiuni (inacţiuni) i-au fost cauzate suferinţe morale (psihice) sau fizice, prin ce se manifestă acestea.

La caz, însă prin solicitarea prejudiciului moral cauzat în sumă de 15000 lei, recurentul şi-a întemeiat cerinţa respectivă în baza art. 25 alin. (1) lit. b) a Legii contenciosului administrative, motivînd dreptul său la prejudicial moral în suma pretinsă reieşind din încălcarea dreptului pretins prin nefurnizarea în termenul stabilit a răspunsului la demersul depus. Astfel, recurentul consideră că suma solicitată este justificată, echitabilă şi nu urmăreşte alt scop decît cel reparatoriu. Analizînd argumentele recurentului Copacinschi Grigore, în sprijinul pretenţiei de încasare a prejudiciului moral în suma pretinsă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră pretenţiile neîntemeiate şi care urmează a fi respinse.

Or, recurentul nu s-a conformat prevederilor enunţate mai sus, în virtutea obligaţiei sale de a proba şi motiva cerinţele în materie de despăgubire morală. Neprezentînd în acest sens probe justificative şi concludente vis-à-vis de confirmarea faptului pricinuirii suferinţelor psihice sau fizice suportate ca rezultat al furnizării răspunsului la demersul său cu încplcarea termenului legal, în care circumstanţe şi în baza căror acţiuni (inacţiuni) i-au fost cauzate aceste suferinţe morale. La acest capitol se va reţine şi faptul că prin jurisprudenţa CEDO s-a stabilit că există situaţii cînd Curtea acordă părţii lezate o satisfacţie echitabilă în sensul art. 41 5 Convenţie, exprimată prin însăşi constatarea pe care ea o face referitor la încălcarea unui asemenea drept, într-o astfel de ipoteză repararea este pur morală, fără a mai dispune plata vreunei despăgubiri băneşti.

De altfel, instanţa de recurs consideră că prin constatarea încălcării dreptului pretins de către Copacinschi Grigore, reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă a drepturilor recurentului. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 20 aprilie 2004 în cauza Amihalachioaie împotriva Republicii Moldova. Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, însă normele de drept material au fost interpretate eronat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre cu privire la admiterea parţială a acţiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Copacinschi Grigore. Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 25 aprilie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Drochia din 04 decembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Copacinschi Grigore împotriva Consiliului local Moara de Piatră raionul Drochia, Primăria satului Moara de Piatră raionul Drochia şi Valentina Bejenaru cu privire la obligarea furnizării informaţiei solicitate şi încasarea prejudiciului moral şi se emite o nouă hotărâre prin care: Se admite parţial acţiunea a lui Copacinschi Grigore împotriva Consiliului local Moara de Piatră raionul Drochia, Primăria satului Moara de Piatră raionul Drochia şi Valentina Bejenaru cu privire la obligarea furnizării informaţiei solicitate şi încasarea prejudiciului moral.

Se constată încălcarea dreptului lui Copacinschi Grigore la soluţionarea în termen a demersului din 29 iunie 2012. În rest pretenţiile acţiunii se resping ca neîntemeiate. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva 6

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.