2ra-2108/13 — Încasarea venitului ratat

prima instanţă: Garri Bivol dosarul nr.2ra-2108/13 instanţa de apel: N.Vascan, E.Clim, I.Cotruţă DECIZIE 16 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia, Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Caraghiaur Eugen împotriva Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova privind încasarea venitului ratat, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2013 prin care a fost admis apelul declarat de Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova şi s-a modificat hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 28 ianuarie 2013, c o n s t a t ă La 01 august 2012 Caraghiaur Eugen s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiune către Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova privind încasarea venitului ratat. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în luna iunie 1941, împreună cu membrii familiei sale, a fost supus represiunilor politice de regimul totalitar sovietic prin deportarea în regiunea Morozovsc, satul Novopavlovca. Conform hotărîrii Sovietului Miniştrilor al MSSR nr.58 din 26 decembrie 1951 a fost naţionalizată casa de locuit din str. Ismail, 44, mun. Chişinău, în care era amplasat apartamentul şi subsolul ce îi aparţineau cu drept de proprietate.

Menţionează că, prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 august 2007 membrii familiei Caraghiaur au fost reabilitaţi, fiindu-le eliberată adeverinţa de reabilitare nr.8/4-c-136 din 14 septembrie 2007. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 26 mai 2011, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 iunie 2011 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 octombrie 2011, i s-a restituit în proprietate lui Caraghiaur Eugen, în calitate de 1 succesor şi executor testamentar, imobilul naţionalizat şi anume o parte din încăperile situate pe str. Ismail, 44, mun.

Chişinău, cu număr cadastral 0100207181.01, care potrivit planului actual este constituit din încăperile primului etaj din clădirea lit. „A”: lit.2 cu suprafaţa de 24,6 m.p., lit.3 cu suprafaţa 21,1 m.p., lit.4a cu suprafaţa 12,4 m.p., lit.5 cu suprafaţa de 13,1 m.p., lit.6-8 cu suprafaţa de 12,7 m.p., lit.9-9a cu suprafaţa de 11, 6 m.p., iar în total 95,5 m.p., şi încăperile subsolului lit.1 cu suprafaţa de 6,5 m.p., lit.2 cu suprafaţa de 27,7 m.p. Indică reclamantul că, hotărîrile judecătoreşti menţionate au fost executate de către Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău prin individualizarea cadastrală a imobilului, întocmirea planului cadastral şi geometric, operarea modificărilor respective în registrul bunurilor imobile, iar la 11 mai 2012 i-a fost restituit imobilul în natură.

Consideră că, în cazul în care imobilul indicat a fost exploatat sau urma să fie exploatat de Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova prin transmiterea acestuia în chirie în scopul obţinerii profitului, pîrîtul urmează să-i compenseze venitul ratat pentru imposibilitatea posesiei, folosirii şi dispoziţiei imobilului, cu suprafaţa de 95,5 m.p., prejudiciu care se echivalează plăţii chiriei pentru locaţiunea imobilului dat sau a unui imobil analogic în perioada 14 iulie 2011 pînă la 11 mai 2012. Solicită reclamantul încasarea de la Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova în beneficiul lui a sumei de 944 590 lei (f.d.

2-3). Prin cererea de concretizare a cerinţelor reclamantul a solicitat încasarea prejudiciului material în mărime de 102 423,75 lei, indicînd că potrivit informaţiei eliberată de Bursa imobiliară „Lara” nr. 361/02 din 26 decembrie 2012 rezultă că valoarea medie de chirie lunară a 1 m.p. încăpere nelocativă cu suprafaţa de 95,5 m.p., dotate cu toate sistemele inginereşti, situate pe str. Ismail,44, mun. Chişinău, pentru perioada iulie 2011 – mai 2012, a constituit 75 – 120 lei, respectiv pentru perioada dată mărimea prejudiciului constituie suma de 102 423,75 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 28 ianuarie 2012 acţiunea a fost admisă şi s-a încasat de la Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova în beneficiul lui Caraghiaur Eugen suma de 102 423,75 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2013 a fost admis apelul declarat de Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova, s-a modificat hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 28 ianuarie 2012, prin micşorarea sumei încasate din contul Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova în beneficiul lui Caraghiaur Eugen pînă la 71 625 lei. La 19 aprilie 2013, în termenul prevăzut de lege, Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a pretenţiilor integral.

2 În susţinerea recursului s-a indicat că, concluziile instanţelor judecătoreşti, expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, sau încălcat şi aplicat eronat normele de drept material. Astfel, indică că, nu s-a luat în consideraţie că Direcţia a posedat cu bună-credinţă încăperile în litigiu, în temeiul hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.472 din 24 mai 1999 şi a actului de primire-predare din 02 decembrie 1999. Judecînd recursul declarat de către Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova împotriva deciziei date în apel, în limitele invocate în recurs şi în referinţa depusă de Caraghiaur Eugen, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea instanţei de fond cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, verificînd legalitatea temeiurilor invocate în cererea de recurs prin prisma legislaţiei în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios şi a circumstanţelor stabilite, consideră concluzia instanţei de apel greşită, rezultată din aplicarea eronată a normele de drept material, ceea ce în conformitate cu prevederile art.432 alin.(2), lit. c) CPC constituie temei de casare a hotărîrii judecătoreşti.

Instanţa de judecată a stabilit, că prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 26 mai 2011 a fost obligată Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova să restituie în proprietate lui Caraghiaur Eugen o parte din încăperile situate pe str. Ismail, 44, mun. Chişinău, cu număr cadastral 0100207181.01, şi anume încăperile primului etaj din clădirea lit. „A”: lit.2 cu suprafaţa de 24,6 m.p., lit.3 cu suprafaţa 21,1 m.p., lit.4a cu suprafaţa 12,4 m.p., lit.5 cu suprafaţa de 13,1 m.p., lit.6-8 cu suprafaţa de 12,7 m.p., lit.9-9a cu suprafaţa de 11, 6 m.p., iar în total 95,5 m.p., şi încăperile subsolului lit.1 cu suprafaţa de 6,5 m.p., lit.2 cu suprafaţa de 27,7 m.p.

(f.d. 4-6). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 iunie 2011 a fost respins recursul declarat de către Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 26 mai 2011(f.d. 7-9). La 14 iulie 2011 Caraghiaur Eugen a înregistrat în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra încăperilor nelocative, cu suprafaţa 95,5 m.p., număr cadastral 0100207.181.01.005 din str. Ismail, 44, mun. Chişinău (f.d.17). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 octombrie 2011 recursul declarat de către Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova a fost declarat inadmisibil (f.d.10-15).

Totodată instanţa de recurs reţine că, imobilul restituit în proprietate lui Caraghiaur Eugen, în temeiul Legii nr.1225 din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, anterior a fost înregistrat pe numele Republicii Moldova, în temeiul Legii cadastrului bunurilor imobile şi s-a aflat în gestiunea economică a Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii 3 Moldova, în baza hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.472 din 24 mai 1999 şi a actului de primire-predare a fondurilor fixe din 02 decembrie 1999. Prin acţiunea înaintată în prezenta pricină, intimatul Caraghiaur Eugen pretinde la repararea prejudiciului material prin compensarea venitului ratat pentru imposibilitatea posesiei, folosirii şi dispoziţiei imobilului, în temeiul art. 1395 din Codul civil, care prevede că persoana care a dobîndit un patrimoniu fără justă cauză este obligată să transmită sau să compenseze persoanei îndreptăţite toate fructele pe care le-a obţinut sau trebuia să le obţină din momentul în care a aflat sau trebuia să afle despre lipsa temeiului prestaţiei acceptate.

În acest context, instanţa de recurs conchide că instanţa de fond şi instanţa de apel greşit au ajuns la concluzia că intimatul este în drept de a pretinde venitul ratat pentru imposibilitatea posesiei, folosirii şi dispoziţiei imobilului proprietate privată pentru perioada de la 14 iulie 2011, data înregistrării dreptului de proprietate a intimatului în Registrul bunurilor imobile, pînă la 11 mai 2012, data transmiterii încăperilor adjudecate în natură. Or, în cazul în speţă nu sunt aplicabile normele de drept material la care intimatul a făcut referire în acţiune. La fel, Colegiul consideră că instanţa de apel incorect a aplicat speţei prevederile art.602 alin. (1)-(3) şi art.610 alin. (1)-(3) Cod civil, care conţin reglementări la capitolul reparare a prejudiciului cauzat de către debitor creditorului ca urmare a neexecutării obligaţiilor asumate.

Potrivit art. 14 alin. (1)-(3) Cod Civil, persoana lezata într-un drept al său poate cere repararea integrală a prejudiciului. Se consideră prejudiciu inclusiv beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). Dacă cel care a lezat o persoană într- un drept al ei obţine ca urmare venituri, persoana lezata este în drept să ceară, pe lângă repararea prejudiciilor şi partea din venit rămasă după reparaţie. Instanţa de recurs relevă, că norma de drept indicată conţine reglementări la capitolul reparare a prejudiciului rezultat al lezării drepturilor persoanei. Constituie metodă de apărare a drepturilor civile în baza principiului reparării integrale a prejudiciului şi constă în despăgubirea titularului dreptului încălcat pentru prejudiciul efectiv, precum şi pentru venitul ratat.

Venitul ratat este venitul, care ar fi fost posibil în condiţiile unui comportament normal din partea autorului prejudiciului în împrejurări normale de executare a obligaţiilor sale contractuale, fiind demonstrată obligator legătura cauzală între încălcarea exprimată prin neexecutarea obligaţiei şi paguba cauzată. Pentru recunoaşterea ratării venitului este necesar ca persoana prejudiciată să presupună că va obţine acest venit în condiţii normale ale circuitului civil, adică în condiţii tipice de funcţionare a pieţii asupra cărora nu influenţează circumstanţele imprevizibile sau împrejurările de forţă majoră.

Din cele expuse, Colegiul consideră că circumstanţele de fapt invocate de Caraghiaur Eugen în prezenta pricină, că Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova a exploatat sau urma să exploateze imobilul indicat prin transmiterea acestuia în chirie în scopul obţinerii profitului, nu condiţionează prezenţa criteriilor unui oarecare comportament al recurentului care în împrejurări normale de executare a anumitor obligaţii contractuale legal asumate ar fi 4 în cauzalitate cu ratarea unui oarecare venit, inclusiv cel recunoscut prin decizia instanţei de apel dată în prezenta pricină. În circumstanţele relatate, Colegiul conchide că concluziile expuse în hotărârea primei instanţe şi în decizia instanţei de apel întru aprecierea admisibilităţii acţiunii sunt bazate pe interpretare şi aplicare eronată a normelor dreptului material, expuse în hotărâre ca temei pentru admiterea acţiunii.

Prin urmare, lipseşte temei legal pentru încasarea venitului ratat la care se pretinde în baza normelor de drept invocate. Astfel, reieşind din cele indicate mai sus şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost constatate de prima instanţă şi instanţa de apel, însă normele de drept material şi procedural au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova ca întemeiat, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărîre de respingere a acţiunii.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 28 ianuarie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Caraghiaur Eugen împotriva Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova privind încasarea venitului ratat, cu emiterea unei hotărîri noi prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Caraghiaur Eugen împotriva Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova privind încasarea venitului ratat.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov Valentina Clevadî 5