2ra-3280/13 — Încasarea prejudiciului

Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-3280/13 Judecător: Cornelia Vârlan Curtea de Apel Chişinău Judecători: A. Panov, T. Pelin, S. Arnăut Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 16 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Ion Corolevschi, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Finanţelor RM, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Chilari Andrieş către Ministerul Finanţelor RM privind repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2013, CONSTATĂ : La 11.11.2011, Chilari Andrieş s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerul Finanţelor RM privind repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii, Chilari Andrieş a indicat că, la 10.04.2009, pe la orele 00.20, în curtea casei din str. M. Costin, 26/1, mun. Chişinău a fost reţinut de către două persoane care s-au prezentat colaboratori de poliţie şi fără careva explicaţii, cu forţa a fost urcat în automobil şi dus la CPS Ciocana. În incinta CPS Ciocana, în timp de noapte, a fost interogat de către colaboratorii de poliţie referitor la evenimentele din 07.04.2009. Pe parcursul interogatoriului a fost înjosit, dezbrăcat, ameninţat, perchezionat cu ridicarea bunurilor ce-i aparţineau. Dimineaţă, de către colaboratorii de poliţie a fost dus la Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău, unde i s-a comunicat că este pedepsit cu arest preventiv pentru patru zile, deoarece a participat la evenimentele din 07.04.2009 în centrul Chişinăului şi noaptea în incinta CPS Ciocana a ultragiat colaboratorii de poliţie.

Pedeapsa şi-a ispăşit-o pe deplin în CGP mun. Chişinău în condiţii inumane. Prin decizia Curţii de Apel din 29.05.2009 a fost admis recursul său şi casată decizia Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 10.04.2009 ca fiind neîntemeiată şi nemotivată. Cauza a fost trimisă la o nouă examinare, însă în legătura cu intrarea în vigoare a Codului Contravenţional pe 31.05.2009, dosarul a fost preluat de către Procuratura sect. Ciocana, mun. Chişinău. La data de 13.08.2010 a fost emisă ordonanţa procurorului sect. Ciocana prin care a fost încetată cauza contravenţională în privinţa lui Chilari Andrieş pentru contravenţia prevăzută de art. 353 alin. (1) Cod Contravenţional. Conform hotărîrii judecătorului de instrucţie a Judecătoriei Ciocana, mun.

Chişinău din 12.08.2010, s-a admis contestaţia avocatului reclamantului şi anulată Ordonanţa procurorului din 13.08.2010 cu clasarea cauzei administrative în privinţa lui Chilari Andrieş din lipsa faptului contravenţional. Astfel, luînd în consideraţie că reclamantul a fost ilegal reţinut, adus forţat la poliţie, fără a i se permită să facă legătura cu familia sa şi maltratat, a solicitat 1 admiterea acţiunii, încasarea de la pîrît a prejudiciului material în mărime de 1000 lei – ceea ce constituie costul bunurilor ridicate de la el şi prejudiciul moral în mărime de 6 000 euro. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 04 iulie 2012, a fost admisă parţial acţiunea reclamantului Chilari Andrieş şi s-a dispus încasării din bugetul de stat al RM prin intermediul Ministerul Finanţelor al RM în folosul lui Chilari Andrieş 30 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 20 noiembrie 2012, Ministerul Finanţelor RM a contestat cu apel hotărîrea instanţei de fond, solicitînd admiterea apelului, modificarea hotărîrii emisă de prima instanţă în sensul încadrării mărimii prejudiciului moral în limite rezonabile, precum şi respingerea pretenţiilor privind încasarea indexării salariului ratat. În motivarea cererii, apelantul aindicat că, la aprecierea sumei de 30 000 lei acordată cu titlu de prejudiciu moral, instanţa de fond nu a respectat criteriul echităţii, care presupune că desbăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste şi raţionale, încît să asigure efectiv o compensare suficientă şi nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2013, a fost respins apelul declarat de către Ministerul Finanţelor RM şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 04 iulie 2012. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, iar argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate, invocînd în acest sens prevederile art. 1405 alin. (1), 1422 alin. (1)-(3) şi 1423 CC. Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

La 24 iulie 2013, Ministerul Finanţelor RM a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului şi modificarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2013 în sensul încadrării mărimii prejudiciului moral în limite rezonabile. În motivarea cererii de recurs, recurentul au reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat cuantumul prejudiciului moral.

Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

2 Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Ministerul Finanţelor RM, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Finanţelor RM, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Finanţelor RM, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2013, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Chilari Andrieş către Ministerul Finanţelor RM privind repararea prejudiciului material şi moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 3