2ra-1746/13 — Repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiuni ilicite ale organului de urmărire penală.

Instanţa de fond: Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău Dosarul nr.2ra-1746/13 Judecător: I. Mânăscurtă Instanţa de Apel: Curtea de Apel Chişinău Judecătorii: M. Ciugureanu, M. Moraru, G. Zubati Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 19.06.2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei , judecătorul – Nicolae Clima Judecătorii – Ion Vîlcov şi Vera Macinskaia Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor depuse de Ministerul Finanţelor şi Pilici Igor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Pilici Igor către Ministerul Finanţelor al RM, Primăria mun.

Chişinău, intervenienţi accesorii Ministerul Afacerilor Interne şi Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiuni ilicite ale organului de urmărire penală, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13.12.2012 prin care apelul a fost admis şi modificată hotărîrea primei instanţe, CONSTATĂ: La 15.01.2010 Pilici Igor s-a adresat cu cerere în instanţa de judecată către Ministerul Finanţelor, Primăria mun. Chişinău, intervenienţi accesorii Ministerul Afacerilor Interne şi Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei. În motivarea acţiunii reclamantul indică că la 15.05.2006 CPS Botanica, mun. Chişinău a pornit urmărirea penală în privinţa sa în baza prevederilor art.187 (alin.2) CP RM.

Astfel, la 25.05.2006 reclamantul a fost reţinut de către colaboratorii CPS Botanica pe termen de 72 ore, în baza art. 166 CP RM, ulterior în baza mandatului de arest nr.151 emis de judecătorul de instrucţie al Judecătoriei 1 Botanica, mun. Chişinău a fost arestat preventiv pe termen de 5 zile. La 21.04.2008 Procuratura sect. Botanica a emis ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală pe motiv că fapta incriminată nu a fost comisă de el. Indică reclamantul că organul de urmărire penală a acţionat ilicit faţă de dînsul, deoarece învinuirea a fost bazată doar pe presupuneri şi nu pe probe, fapt ce i-a cauzat suferinţe morale. Mai menţionează reclamantul că ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală a fost emisă numai peste doi ani, nefiind adusă la cunoştinţă persoanelor enumerate pentru dezminţirea informaţiei.

Susţine reclamantul că în timp de doi ani cît s-a aflat sub urmărire penală, a suferit prejudiciu moral, deoarece la momentul reţinerii şi arestării acesta era minor, şi contrar prevederilor legale a fost plasat în celule cu persoane mature, suportînd frică, umilinţă, insulte şi ameninţări. Totodată după eliberarea din arest, a suferit mult, deoarece trebuia să înfrunte neîncrederea părinţilor, pedagogilor şi a colegilor de şcoală. Deoarece informaţia respectivă a fost răspîndită şi la Liceul „Traian” unde î-şi făcea studiile, la susţinerea examenelor de absolvire, pentru el special a fost creată o comisie de examinare. Reieşind din circumstanţele descrise, reclamantul solicită în instanţa de judecată încasarea din bugetul de stat a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana din 23.06.2011, acţiunea a fost admisă parţial, s-a dispus încasarea din bugetul statului prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Pilici Igor, suma de 43 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest acţiunea fiind respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13.12.2012 cererea de apel depusă de Ministerul Finanţelor a fost admisă, s-a dispus modificarea hotărîrii Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 23.06.2011, potrivit căreia cererea de chemare în judecată înaintată de către Pilici Igor a fost admisă în sumă de 43 000 lei şi s-a dispus încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Pilici Igor suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest acţiunea fiind respinsă ca nefondată.

Invocînd ilegalitatea acestei decizii la 28.03.2013 Ministerul Finanţelor a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, precum şi diminuarea sumei despăgubirii băneşti pentru prejudiciul moral în limite rezonabile. Menţionează recurentul că instanţele au interpretat eronat dispoziţiile legii materiale şi procedurale. 2 La 05.04.2013 a declarat recurs şi Pilici Igor, solicitînd casarea deciziei contesate şi emiterea unei noi decizii prin care acţiunea înaintată către Ministerul Finanţelor al RM să fie admisă integral. Consideră recurentul că instanţa de apel a dat o apreciere arbitrară a probelor administrate, fapt ce a determinat micşorarea nejustificată a cuantumului stabilit de instanţa de fond.

Din actele cauzei se confirmă că copia motivată a deciziei recurate a fost remisă părţilor la 28.12.2012. Invocă recurentul Ministerul Finanţelor că a primit copia deciziei la 06.02.2013, iar recurentul Pilici Igor susţine că a făcut cunoştinţă cu decizia contestată la 05.02.2013. Reieşind din prevederile legale referitoare la termenul de depunere a recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că recursurile se încadrează în termenii stabiliţi de lege. Referinţa depusă din numele intervenientului accesoriu – Ministerul Afacerilor Interne al RM, a parvenit în adresa Curţii Supreme de Justiţie la 08.05.2013. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Conform art. 432 CPC (temeiurile declarării recursului): (1) Părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; 3 c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor al RM şi respectiv de către Pilici Igor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Din materialele cauzei s-a constatat cu certitudine faptul că recurentul- reclamant Pilici Igor la 25.05.2006 a fost reţinut de către colaboratorii CPS Botanica pe termen de 72 ore, ulterior fiind şi arestat preventiv pe termen de 5 zile.(f.d.6) Prin Ordonanţa din 21.04.2008, Pilici Igor a fost scos de sub urmărire penală pe motiv că fapta incriminată nu a fost comisă de el.(f.d.3) La 15.01.2010 Pilici Igor s-a adresat cu cerere în instanţa de judecată solicitînd repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală în mărime de 100 000 lei.

Potrivit prevederilor art. 2 al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr.1545 din 25.02.1998, acţiuni ilicite sunt acţiuni sau inacţiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenţiile administrative, ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată, care exclud vinovăţia acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere şi nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcţie de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanţa de judecată, manifestate prin încălcarea intenţionată a normelor procedurale şi materiale în timpul procedurii penale sau administrative (infracţiuni).

În acest sens Colegiul judiciar constată că Pilici Igor a fost deţinut în arest preventiv în termen de 5 zile, iar ulterior a fost scos de sub urmărire penală. 4 Totodată instanţa de recurs menţionează că prin decizia Curţii de Apel cuantumul prejudiciului moral a fost diminuat, fiind dispusă încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în folosul lui Pilici Igor a sumei de 10 000 lei. De asemenea Completul i-a act de faptul că recurentul - pîrît Ministerul Finanţelor, susţine aceleaşi argumente în recurs ca şi în instanţa de apel, şi anume diminuarea sumei prejudiciului moral încasat în limitele rezonabile. În conformitate cu prevederile art.3 al Legii nr.1545 din 25.02.1998, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală.

Iar potrivit art.6 al aceleiaşi Legi, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilit apare în cazul scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare. Legea enunţată stabileşte la art.11 că mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luîndu-se în considerare: a) gravitatea infracţiunii de a cărei săvîrşire a fost învinuită persoana respectivă; b) caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; c) rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; d) durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; e) natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; f) suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice; g) măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate; h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

În toate cazurile, instanţa de judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile şi echitabile a prejudiciului moral. Astfel, reieşind din prevederile Legii nr.1545 din 25.02.1998 şi apreciind concluziile date de către instanţele inferioare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că faptul deţinerii în stare de arest şi ulterior a scotarii de sub urmărire penală a reclamantului a fost demonstrat cu certitudine în instanţa de judecată. Totodată, reieşind din argumentele expuse în cadrul dezbaterilor judiciare, instanţa de apel a diminuat mărimea prejudiciului moral ţinînd cont de principiul reparării rezonabile a daunei morale.

5 Reieşind din circumstanţele elucidate, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Ministerul Finanţelor şi recursul declarat de Pilici Igor, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel, cărora instanţele judecătoreşti le-au dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC RM. În acelaşi timp, completul relevă că, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Ministerul Finanţelor şi Pilici Igor ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin.1 CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor şi Pilici Igor se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii IonVîlcov Vera Macinskaia 6