- Dosarul nr.
- 2ra-2325/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 16 octombrie 2013
- Părțile
- Muşinschi Valeriu vs ULIM
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2325/13 — Repararea prejudiciului cauzat prin diminuarea salariului
Judecătoria Centru Dosarul nr. 2ra-2325/13 Judecător: Şt.Niţă Curtea de Apel Chişinău Judecători: S.Caitaz, A.Doga, A.Nogai Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 16 octombrie 2013 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Ion Corolevschi, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Muşinschi Valeriu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Muşinschi împotriva Universităţii Libere Internaţionale din Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral şi obligarea eliberării carnetului de muncă, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 aprilie 2013, CONSTATĂ : La 03 august 2011, Valeriu Muşinschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Galben, rectorul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral.
În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că el a fost ales prin concurs şi încadrat în postul de profesor al Catedrei Tehnologii Informaţionale şi Calculatoare pe un termen de 5 ani prin Ordinul nr. 102 din 29 iunie 2006. Menţionează că pe parcursul anilor de studii 2009-2010 şi 2010-2011 rectorul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, academicianul Andrei Galben nu a respectat Legile de salarizare nr. 355-IV din 23 decembrie 2005, nr. 807 (pct. 7,9) din 07 decembrie 2009, nr 381 din 13 aprilie 2006, art. 131 alin. (4), art. 134 alin. (1), alin. (2) lit. b), art. 136 alin. (1), (3), (4), art. 142 alin. (3) Codul muncii, Convenţia Colectivă (nivel naţional) nr. 9,Codul cu privire la ştiinţă şi inovare nr. 259-XV din 15 iulie 2004, iar împreună cu specialistul principal al Secţiei Resurse Umane ULIM A. Botnaru se fac vinovaţi de încălcarea prevederilor art. art. 1, 3, 4, 9, 10, 45-46, 48, 49 alin. (1) lit. i), alin. (3), art. 56 alin. (3), art. 65 alin. (1), (2), (3), art. 66 alin. (2), art. 129 Cod civil, art. 24 al Regulamentului cu privire la ocuparea posturilor didactice în instituţiile de învăţământ superior, cu privire la angajarea în post şi eliberarea documentelor care atestă aceasta, stabilirea salariului tarifar incorect, neglijenţa vechimii în muncă 30% (stagiul de muncă este de 57 ani şi sporul de grad ştiinţific (dr.
hab.), şi refuzul acordării sporului de 5 % pentru îndrumarea grupei academice . Invocă că nerespectarea normelor prevăzute de aceste acte legislative s-au soldat cu daună materială a salariului lui de dr. hab. prof. pe parcursul numai a 2 1 ani de studii 2009-2011 în sumă de 34944 lei, prejudiciul impozitului pe venit de 7 %, prejudiciul Asigurării Fondului Social de 6 % şi prejudiciul Asigurării Asistenţei medicale de 3,5 %. La fel, susţine că i-a fost cauzată daună morală. În acest sens indică refuzul pe parcursul a unui an de studii de a elibera al doilea exemplar al Contractului individual de muncă şi Ordinului de angajare în post, astfel, nepermiţându-i posibilitatea de a se familiariza cu mărimea salariului, transferul fără acordul şi informaţia lui din postul de profesor în postul de asistent care contravine legislaţiei şi i-a afectat imaginea lui de profesor cu stagiu de 57 ani.
Menţionează că Secţia Resurse Umane refuză să-i prezinte Ordinele de transfer şi Ordinele de angajare în post pe anii de studii 2009-2010 şi 2010-2011. Mai indică că lipsa de acces la informaţia cu privire la transferul lui din postul de profesor în postul de asistent se referă nu doar la el, dar şi a Decanatului facultăţii şi colegilor de facultate (a catedrelor). La adresarea lui în decanatul facultăţii (24 iunie 2001), decanul conf. dr. Iu. Dubcoveţchi a declarat prompt şi imediat că a aflat despre acest fapt acum câteva zile luând cunoştinţă în Secţia Resurse Umane cu procesul-verbal insinuat de către rectorul A. Galben în mod de urgenţă. Susţine că cereri de explicare a datei şi circumstanţelor de transfer din postul de profesor în postul de asistent au fost expediate imediat, la 24 iunie 2011 rectorului Universităţii Libere Internaţionale din Moldova A. Galben, Prim vice- rectorului A. Guţu şi decanului facultăţii conf.
dr. Iu. Dubcoveţchi, dar răspuns a primit numai de la Iu. Dubcoveţchi. Invocă obrăznicia şi cruzimea cu care a procedat A. Galben la diminuarea ilegală a salariului profesorului universitar pînă la 1 285 lei/lună, care nici măcar nu admite achitarea facturilor de întreţinere. Afirmă că interzicerea de participare la dezbaterea subiectului din ordinea de zi în cadrul şedinţei Senatului din 29 iunie 2011 i-a provocat daună morală prin faptul că intervenţia rectorului a avut loc public, în prezenţa membrilor Senatului- colegilor de lucru în universitate. Astfel, rectorul A. Galben este învinuit de fals în activitate, abuz de putere şi uz de fals, activităţi care sunt condamnabile prin lege. Susţine că încercarea din partea lui de a soluţiona în mod prealabil litigiul, prin prezentarea personală de către el a demersului din 31 mai 2011, rectorului acad.
A. Galben (demers care nu s-a dorit să fie înregistrat în mod oficial) s-a soldat cu crearea ad-hoc a unei Comisii din 5 persoane, obligaţia cărora a fost adunarea urgentă a materialelor compromiţătoare la adresa lui. Indică că activitatea Comisiei s-a soldat cu compunerea unui proces-verbal prin utilizarea materialelor prezentate de două persoane: şeful Departamentului Control al al procesului de educaţie S. Parmacli (care iniţial nu a fost inclusă în componenţa Comisiei şi care şi-a adus aportul principal prin prezentarea materialelor dubioase şi contabilul O. Popova, care a confirmat doar că salariul a fost calculat şi achitat corect, deşi anterior la 12 aprilie 2011, cînd el personal s-a adresat contabilului-principal L. Bodean, care a confirmat cifra de 1 539 lei/lună) cifră cu totul alta decît cea din procesul-verbal.
Menţionează că făcînd cunoştinţă la 28 iunie 2011 cu conţinutul procesului- verbal al Comisiei nominalizat şi-a exprimat în scris dezacordul pe foile acestuia, fapt ce s-a soldat cu „uitarea imediată a procesului-verbal” din partea rectorului. 2 Însă el a aflat că 2 ani în urmă a fost transferat ilegal în postul de asistent, şi angajat în acest post cu un salariu total de 1 700 lei/lună, care nu corespunde cu salariul total de 1 539 lei/lună, care i-a fost comunicat lui de către contabilul-şef la 12 aprilie 2011 şi care corespunde salariului lui brut de 1 285 lei primit pe parcursul a 2 ani.
Consideră că încercarea rectorului de a soluţiona prejudiciul cauzat prin invitaţia personală a lui din 04 iunie 2011 la dialog a demonstrat că dînsul nu intenţionează să repare dauna materială expusă în cererea (Demers) din 31 mai 2011. Solicită repararea daunei salariale pe anii de studii 2009-2010 şi 2010-2011 în sumă de 18 600 lei (anul de studii 2009-2010)+2876 (inflaţia)+13368 (anul de studii 2010-2011)=34944 lei (rata inflaţiei anilor 2009-2011 este 8 %), achitarea de către Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (acad. A. Galben ) cu titlu de daună către Bugetul de Stat (7 %), Asigurarea Fondului Social (6 %), Asigurarea Asistenţei medicale (3,5 % ), obligarea rectorului Universităţii Libere Internaţionale din Moldova acad.
A. Galben să achite dauna morală cauzată profesorului universitar dr. hab. V. Muşinschi, cauzată pe parcursul anilor de studii 2009-2011 în suma de 80000 lei, dispunerea rectorului Universităţii Libere Internaţionale din Moldova de a demisiona din funcţie Specialistul principal al Secţiei Resurse Umane A. Botnaru pentru nerespectarea intenţionată a legislaţiei şi comportament inadmisibil cu profesorii la locul de muncă-instituţie de învăţământ superior, eliberarea imediată a carnetului de muncă a lui conform cererii depusă de el, obligarea rectorului Universităţii Libere Internaţionale din Moldova acad. A. Galben să achite daunele sus-menţionate concomitent cu eliberarea lui din funcţia de profesor titular.
La 17 noiembrie 2011 Valeriu Muşinschi a depus cerere de chemare în judecată modificată împotriva Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, prin care a solicitat dispunerea executării de către Universitatea Liberă Internaţională din Moldova a achitării imediate a daunei materiale, provocate pe parcursul anilor de studii 2009-2011 în suma de: 36750 lei (salariul neachitat)+3389 (inflaţia pe anii 2009-2011)=40139 lei şi obligarea Universităţii Libere Internaţionale din Moldova să achite daună de imagine şi morală profesorului universitar V. Muşinschi în sumă de 80000 lei.
În susţinerea cererii reclamantul a menţionat că analiza materialelor prezentate în instanţă de către reprezentantul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova i-a permis stabilirea următoarelor fraude materiale, prejudiciu de imagine şi moral, provocate de către pârât pe parcursul anilor de studii 2009-2010 şi 2010- 2011, fapt ce a condus la modificarea volumului daunei materiale şi a cererii de recuperare.
Indică că în septembrie 2009, fără acordul lui (cel puţin fără a-l informa), el a fost transferat din postul (în care a fost ales prin concurs în anul 2006) de profesor în postul de lector-asistent (ce contravine prevederilor Regulamentului cu privire la ocuparea posturilor didactice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1265 din 16 noiembrie 2004 şi diminuat salariul tarifar de la 2400 lei la 1700 lei (01 septembrie 2009-31 decembrie 2010) şi de la 2700 lei la 1360 lei (01 ianuarie 2011-31 august 2011), încălcându-se flagrant prevederile legilor de salarizare: Legea nr. 355-IV din 2005, Legea nr. 381 din 2006, Legea nr. 807 din 2009. 3 La calculul salariului lunar nu au fost respectate prevederile legilor existente ale RM cu privire la obligativitatea angajatorului de a ţine cont de existenţa următoarelor 3 sporuri: spor vechime în muncă 30 % (are stagiu de muncă 57 ani), spor de grad ştiinţific 700 lei/lună (dispune de grad ştiinţific Dr.
hab.), spor de conducător al grupei studenţeşti 5 % (a îndeplinit funcţia de conducător al gr. CR- 12 (anul 2009-2010) şi conducător al gr. TI-11 (anul 2010-2011).
Afirmă că sumele specificate în Certificatul pentru salariul lui V. Muşinschi, prezentat instanţei de către pârât în ultima şedinţă din 07 noiembrie 2011, sunt diminuate şi nu corespund datelor Extraselor bancare (eliberate de „Eximbank” şi BC „Moldinconbank” SA), ultimele fiind sumele achitate de către pârât (anexa 16). Susţine că comportamentul obraznic şi fraudulos al unor angajaţi ai Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (A. Botnaru, S. Parmacli, O. Halabudenco) în frunte cu rectorul A. Galben, exprimat prin transferul ilicit şi ruşinos al lui din postul de profesor în postul de lector-asistent, batjocura la care a fost supus prin refuzul de a-i elibera pe parcursul a unui an întreg (după 15 adresări în Secţia Resurse Umane şi anticamera universităţii şi adresarea prin poştă) copiile Contractului individual de muncă şi al Ordinului de angajare în post pe anul de studii 2010-2011, fapt ce contravine prevederilor art. art. 48, 49 alin. (1) lit. i), alin. (3), art. 56 alin. (3), art. 65 alin. (1), (2), art. 67 Codul muncii, precum şi a informaţiei, în baza căreia el a fost transferat dintr-un post în altul, i-au provocat prejudiciu de imagine şi daună morală de 80000 lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 03 aprilie 2012 a fost respinsă acţiunea. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a invocat prevederile art. 1 al Legii nr. 355 din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar şi art. 56 alin. (1) Codul muncii, menţionînd că invocarea Legii 355 nu este relevantă, deoarece reclamantul a activat într-o instituţie de învăţămînt privată în baza contractelor individuale de muncă, care au reglementat relaţiile de muncă între angajator şi angajat. Instanţa a mai statuat că argumentele privind transferarea ilegală în funcţia de lector asistent nu pot fi reţinute, deoarece, după transferare, reclamantul a continuat să activeze în cadrul ULIM şi chiar a semnat un nou contract de muncă.
Totodată, a menţionat că reclamantul nu a solicitat anularea ordinului de transfer. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 iunie 2012 a fost respins apelul declarat de Valeriu Muşinschi şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 noiembrie 2012 a fost admis recursul declarat de Valeriu Muşinschi, casată decizia instanţei de apel şi restituită pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de Valeriu Muşinschi şi menţinută hotărârea primei instanţe. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.
Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.
La 07 mai 2013, Valeriu Muşinschi a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, anularea deciziei contestate, 4 obligarea pîrîtului să achite reclamantului prejudiciul salarial pentru anii de studii 2009-2011, cauzat de transferul ilegal şi nerespectarea legislaţiei de salarizare (Hotărârii Guvernului nr. 381 din 13 aprilie 2006), care constituie 43671 lei=36850 lei (diferenţa salarii)+8 % (inflaţia 2 ani), în legătură cu reţinerea termenului de recuperare a prejudiciului salarial de 59 %, cauzat de fraudele pârâtului pe parcursul anilor 2010-2013 conform prevederilor art. 330 alin. (3) Codul muncii solicită obligarea ultimului de a achita lui plata suplimentară de 0,1 % din suma prejudiciată de 36850 lei pe perioada de 3 ani (2010-2013), total 36850 x 0,1 % x 365 x 3=40296 lei, repararea prejudiciului moral în sumă de 80000 lei şi restabilirea lui în funcţia de profesor universitar prin cumul conform ordinului de transfer nr. 95-c din 05 iulie 2011 şi cererii (Anexa 13, anexată la dosar) şi dispunerea achitării salariului (în valoarea salariului mediu a unui profesor universitar cu norma didactică medie de 0,87 pentru anul de studii 2011-2013, conform prevederilor art. 10 lit. p), art. art. 329 şi 330 alin. (1) lit. a) Codul muncii şi art.13 al Legii cu privire la veteran, indicând că suma salariului este 2745 x 36 = 98820 lei.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărîrile judecătoreşti, considerându-le ilegale şi că acestea pot fi caracterizate ca încălcarea principiului de imparţialitate a judecătorilor. În speţă, recurentul a reiterat argumentele expuse atît în cererea de chemare în judecată, cît şi în cererea de apel. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei.
Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.
Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială 5 sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Muşinschi Valeriu, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Muşinschi Valeriu ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Muşinschi Valeriu, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 aprilie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Muşinschi împotriva Universităţii Libere Internaţionale din Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral şi obligarea eliberării carnetului de muncă. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 6