2ra-2064/13 — Încasarea în mod solidar a datoriei soldate din contractul de împrumut.

Dosarul nr.2ra-2064/13 Prima instanţă: JudecătoriaCahul Judecător: V. Movilă Instanţa de Apel: Curtea de Apel Cahul Judecători: G. Eni N. Bondarenco I. Dănăilă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 16 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov,Vera Macinskaia examinând recursul declarat deSRL „Microinvest” SC în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Microinvest” SC împotriva lui Bîrlea Andrei şi Barabarov Ivan cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei soldate din contractul de împrumut, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 20 noiembrie 2012 şi a hotărîrii Judecătoriei Cahul din 01 decembrie 2011, prin care acţiunea înaintată a fost admisă parţial, ACONSTATAT : La 08 iunie 2012, reclamantul SRL „Microinvest” SCa depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bîrlea Andrei şi Barabarov Ivan cu privire la încasarea sumei în mărime de 7712, 20 lei soldate din contractul de împrumut şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea pretenţiilor sale reclamantul a indicat că la 07 decembrie 2006, reclamantul a încheiat cu pîrîtul Bîrlea Andrei contractul de împrumut cu dobîndă nr. CHAM-79.06. În urma acestui contract, pîrîtul a primit un împrumut sub formă de mijloace băneşti în sumă de 25000 lei moldoveneşti, cu dobîndă de 2,5% anual. Scadenţa finală de rambursare a împrumutului fiind calculată pînă la 19 decembrie 2008. În scopul garantării restituirii împrumutului, plăţilor dobînzilor şi altor sume aferente împrumutului SRL „Microinvest” SC a încheiat cu pîrîtul Barabarovov Ivan 1 la 17.12.2006 contract de fidejusiune nr. CHAM-79.06. În perioada de pînă la înaintarea cererii de chemare în judecată, pîrîtul nu a respectat graficul de rambursare înregistrînd în repetate rînduri datorii acumulate la tranşele împrumutului şi a dobînzilor aferente.

Privitor acestui fapt, atît pîrîtul Bîrlea Andrei cît şi fidejusorul Barbarov Ivan au fost înştiinţaţi atît prin telefon cît şi prin scrisorile de avertizare, însă fără rezultat. Angajamentele de plată asumate de către pîrîrt au fost încălcate de fiecare dată. În scopul soluţionării litigiului pe cale extrajudiciară, pîrîţilor la data de 24 februarie 2011 şi 28 februarie 2011 li s-a expediat notificarea despre existenţa datoriilor şi obligaţia de a restitui suma împrumutului, dobînzilor şi a penalităţilor, precum şi intenţia de a acţiona în instanţa de judecată în vederea obligării restituirii sumelor scadente. Însă nici pînă la data înaintării acţiunii în instanţa de judecată, atît pîrîtul cît şi fidejusorul nu au achitat datoria faţă de reclamant.

Solicită reclamantul încasarea din contul lui Bîrlea Andrei şi Barabarov Ivan a sumei în mărime de 7712, 20 lei soldate din contractul de împrumut şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 01 decembrie 2011, acţiunea depusă de către SRL „Microinvest” SC a fost admisă integral. S-a dispus încasarea din contul lui Bîrlea Andrei şi Barabarov Ivan în mod solidar a sumei în mărime de 7712, 20 lei în contul rambursării împrimutului şi plăţilor aferente conform contractului de împrumut. Tot în mod solidar s-a dispus încasarea cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat în mărime de 270 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 20 noiembrie 2012, apelul depus de către Barabarov Ivan a fost admis, hotărîrea Judecătoriei Cahul din 01 decembrie 2011 casată în parte şi emisă o nouă hotărîre prin care s-a dispus respingerea ca nefondată a acţiunii în partea dispunerii încasării în mod solidar şi din contul lui Barabarov Ivan a împrumutului în mărime de 7712,20 lei. S-a dispus încasarea doar din contul lui Bîrlea Andrei în beneficiul SRL „Microinvest” SC a sumei cu titlu de datorie din contul împrumutului şi a plăţilor aferente în mărime de 7712,20 lei. Tot din contul lui Bîrlea Andrei s-a dispus încasarea taxei de stat în mărime de 270 lei. Invocînd ilegalitatea acestei deciziei, la 23 aprilie 2013 SRL „Microinvest” SC, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel,cu menţinerea hotărîrii hotărîrii primei instanţe.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a indicat că la emiterea deciziei instanţei de apel nu s-au constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, a fost aplicată o lege ce nu trebuia aplicată, fapt ce a dus la o concluzie eronată şi neîntemeiată. Copia motivată a deciziei instanţei de apel recurentul a primit-o la 05 aprilie 2013, iar recursul a fost declarat la 23 aprilie 2013, astfel, prin prisma art. 434 C.P.C., instanţa de recurs constată că recursul este declarat în termen. 2 Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, casată deciziei instanţei de apel şi cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art.445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, la 07 decembrie 2006 între SRL „Microinvest” SC şi Bîrlea Andrei a fost încheiat contractul de acordare a împrumutului în formă scrisă în mărime de 25000 lei pentru un termen de 12 luni cu rata dobînzii 25 % anual.

Potrivit graficului de rambursare împrumutatul urma să restituie suma în 18 rate lunare cu valori cuprinse între 1223,29 lei şi 1829,48 lei, iar termenul limită de scadenţă fiind fixat 19 decembrie 2008. Tot aici prin punctul 2.4 al contractului, în scopul garantării executării obligaţiilor, împrumutatul Bîrlea Andrei şi Barabarov Ivan prin semnarea contractului de împrumut s-au obligat să execute obligaţiunile contractuale ale împrumutului. Iar prin punctul 2.4.1 al prezentului contract este scrisă următoarea clauză: „restituirea datoriei la împrumut, plata dobînzilor aferente şi după caz, a penalităţilor este garantată de fidejusorul Barabarov Ivan, care este obligat solidar cu împrumutatul în faţa împrumutătorului.

În conformitate cu art. 867 Codul Civil „prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligăsă restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Contractul de împrumut este gratuit dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Iar în conformitate cu art.869 alin.(1), alin. (4) Codul Civil, în baza contractului de împrumut, părţile pot prevedea şi plata unei dobînzi, care trebuiesă se afle într-o relaţie rezonabilă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei. Iar alin. (4) prevedecă în cazul în care împrumutatul nu plăteşte dobînda în termen, împrumutătorul poate cere restituirea imediată a împrumutului şi a dobînzii aferente.

Tot aici este de menţionat şi art. 1146 alin. (1) Cod Civil, care stipulează că prin contract de fidejusiune, o parte (fidejusor) se obligăfaţă de cealaltă parte (creditor) să execute integral sau parţial, gratuit sau oneros obligaţia debitorului, iar art. 1150, alin. (1) Cod Civil fidejusiunea poate să rezulte din acordul părţilor, poate fi impusă prin lege sau poate fi instituită de instanţa de judecată. Astfel, toate fiind menţionate în baza prevederilor legale reglementate de lege, Completul colegiului civil, commercial şi de contencios administrative al Curţii 3 Supreme de Justiţie constată că SRL „Microinvest” SC în calitate de împrumutător şi- a executat corespunzător obligaţiile faţă de împrumutatul Bîrlea Andrei, şi a transmis sumele solicitate corespunzător, iar acesta la rîndul său s-a obligat de a restitui sumele acordate în termenele strict stipulate în contract.

Mai mult ca atît întru garantarea executării obligaţiei Bîrlea Andrei prin punctul 2.4 în caz de imposibilitate a restituirii împrumutului şi a dobînzilor aferente a numit ca fidejusor pe Barabarov Ivan, iar acesta s-a obligat în mod solidar de a restitui sumele susindicate, fapt indicat şi prin semnăturile ambelor părţi. În virtutea celor menţionate, în scopul evitării unui eventual litigiu judiciar, la 24 februarie 2011 şi 28 februarie 2011 SRL „Microinvest” SC le-a remis în adresa acestora reclamaţia scrisă, prin care a solicitat achitarea datoriilor restante în mărime de 7700 lei pînă la data de 06 martie 2011. În baza sumei de 7700 lei ca datorie scadentă era inclus împrumutul scadent în mărime de 3515,29 lei, dobînda în mărime de 1899,12 lei şi penalitatea în mărime de 2285,59 lei.

În confortmitate cu pct. 2.9 a prezentului contract, penalitatea pentru întîrziere a plăţilor împrumutului şi a dobînzii se stabileşte în mărime de 0,3 % pentru fiecare zi de întîrziere. Conform prevederilor art. 1243 alin. (1) Cod Civil, în cazul neexecutării de către debitor la scadenţă a obligaţiei de restituire a creditului, precumşi a obligaţiilor de plată a dobînziişi a altor sume aferente, creditorul poate pretinde plata unor penalităţi de întîrziere în modul şi în mărimea prevăzute de lege sau de contract.

Cu referire la cererile de chemare în judecată şi a calculelor prezentate de reclamant, Bîrlea Andrei şi Barabarov Ivan şi-au executat partial obligaţiunile de restituire a credetului şi a plăţilor aferente a cestuia, iar datoria totală la 01 martie 2011 constituia 7712, 20 lei, dintre care 3515,29 lei împrumutul scadent şi neachitat, 1911,32 lei ca dobîndă şi 2285,59 lei ca penalitate de întîrziere calculate conform art. 1243, alin. (1) Cod Civil şi conform pct. 2.9 a prezentului contract. În conformitate cu art. 624 alin. (1), alin. (4) Cod Civil, clauza penală (penalitatea) este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulînd că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de banisau un alt bun iar alin. (4) al aceluiaşi articol prevede că părţile pot conveni asupra unei clauze penale mai mari decît prejudiciul.

Astfel, instanţa de recurs reţine argumentele aduse de recurent precum şi dovezile aduse în favoarea acestei opinii, care atestă cu certitudine faptul că obligaţia de restituire a împrumutului este de competenţa lui Bîrlea Andrei şi a fidejusorului său Barabarov Ivan. Anume obligaţia acestora este născută prin contractul încheiat în formă scrisă pentru care sau şi semnat. Mai mult de cît atît aceştia în momentul semnării contractului susindicat au căzut ferm de acord şi cu condiţiile de formă cerute de lege, care nu au fost executate în măsura şi în termenele stabilite în contract. 4 Reieşind din circumstanţele expuse, instanţa de recurs consideră că decizia instanţei de apel este una ilegală şi care urmează a fi casată din considerentele că a fost elaborată în baza interpretării eronate a normelor de drept material.

Tot aici este de menţionat art. 513 alin.(1) Cod Civil, care stipulează că creditorul trebuie să se comporte cu bună credinţă la momentul naşterii, exeecutării şi stingerii obligaţiei, iar în conformitate cu art. 572 alin.(1) Cod Civil, obligaţia trebuie executată în mod corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit. Nu poate fi reţinut nici argumentul acestora cu privire la recunoaşterea invalabilităţii contractului de împrumut. La caz Colegiul reţine neîntemeiat acest fapt însăşi prin nedepunerea de către Bîrlea Andrei a acţiunii reconvenţionale în vederea invocării nulităţii contractului şi nici contestarea de către acesta în instanţa de apel, iar prin acceptarea tacită a soluţiilor adoptate, se prezumă încheierea unui contract de împrumut valabil încheiat între părţi.

Mai mult, argumentele înaintate în instanţele ierarhic inferioare în vederea invalabilităţii contractului de împrumut, Completul colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie le consideră pur declarative, la materialele cauzei ne fiind prezente acte sau materiale probate ce ar confirma cele invocate. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ nu poate reţine argumentul fidejusorului Barabarov Ivan precum că nu a fost citat legal în instanţa de judecată, nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei, fapt ce a dus la judecarea cauzei în absenţa sa din simplu motiv că la materialele cauzei este anexat avizul de recepţie semnat de către Barabarov Ivan şi remis instanţei pentru înştiinţare după expedierea citaţiei cu aducerea la cunoştinţa acestuia despre locul şi ora şedinţei de judecată.

Un asemenea aviz de recepţie este remis şi de la Bîrlea Andrei, la fel cu o aceiaşi semnificaţie de înştiinţare.(f.d.20,21). Mai mult de cît atît la (f.d. 32), citarea lui Barabarov Ivan a fost publicată în baza Monitorului Oficial, prin intermediul căreia este arătată înştiinţarea acestuia despre şedinţa din 01.12.2011, ora 16.00. Astfel, în conformitate cu art. 108 alin. (1), alin.(2) şi alin. (3) Cod Civil dacă locul de aflare a pîrîtului nu este cunoscut şi reclamantul dă asigurări că, deşi a făcut tot posibilul, nu a reuşit să afle domiciliul acestuia, preşedintele instanţei dispune citarea acestuia prin publicitate. Publicarea în presă se consideră citare legală, (2) Citaţia se publicăîntr-un ziar republican sau local mai răspîndit în cazul în care instanţa consideră că o astfel de măsură este necesară, (3) Publicarea citaţiei în ziar se face cu cel puţin 15 zile înainte de data şedinţei de judecată.

În cazuri de urgenţă, preşedintele instanţei poate reduce acest termen la 5 zile. În conformitate cu art.206, alin. (3)Cod Civil,dacă pîrîtul, înştiinţat legal despre locul, data şi ora şedinţei de judecată, nu s-a prezentat în judecată şi nu a comunicat instanţei motivul neprezentării sau dacă motivele sînt considerate de instanţă ca fiind 5 neîntemeiate, sau dacă pîrîtul nu a solicitat examinarea pricinii în lipsa sa, instanţa o examinează în lipsa acestuia. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, decizia instanţei de apel este ilegală, iar hotărârea primei instanţe este întemeiată şi legală, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat SRL „Microinvest” SC, de a casa integral decizia instanţei de apel şi de a menţine hotărârea primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 al.(1) lit. f) CPC RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE Se admite recursul declarat de SRL „Microinvest” SC. Se casează decizia Curţii de Apel Cahul din 20 noiembrie 2012, şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Cahul din 01 decembrie 2011 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Microinvest” SC împotriva lui Bîrlea Andrei şi Barabarov Ivan cu privire la încasarea în mod solidar a datoriei soldate din contractul de împrumut. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecător /Semnătura/ Iulia Sîrcu Judecători /Semnătura/ Valentina Clevadî /Semnătura/ Tamara Chişca – Doneva /Semnătura/ Ion Vîlcov /Semnătura/ Vera Macinskaia Copia corespunde originalului Judecător: Vera Macinskaia 6