2ra-2861/13 — Încasarea compensaţiei pentru prejudiciul material cauzat în urma accidentului rutier

prima instanţă: S. Popovici dosarul nr. 2ra-2861/13 instanţa de apel: A. Curdov, E. Dimina, D. Talai DECIZIE 16 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Tatiana Vieru, Ion Corolevschi Galina Stratulat, Svetlana Novac examinînd recursul declarat de către Sîrtmaci Vadim, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Buzadji Gheorghi împotriva lui Sîrtmaci Vadim, societăţii pe acţiuni „Asito” şi societăţii pe acţiuni „Donaris Group” cu privire la încasarea compensaţiei pentru prejudiciul material cauzat în urma accidentului rutier, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 12 februarie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Sîrtmaci Vadim, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Comrat din 01 iunie 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La data de 25 februarie 2011, reclamantul Buzadji Gheorghi s-a adresat în judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Sîrtmaci Vadim, SA „Asito” şi SA „Donaris Group” cu privire la încasarea compensaţiei pentru prejudiciul material cauzat în urma accidentului rutier.

În motivarea acţiunii, reclamantul Buzadji Gheorghi a menţionat că, la data de 31 iulie 2007, de către colaboratorul secţiei poliţie rutieră din cadrul Comisariatului de Poliţie Vulcăneşti a fost întocmit un proces-verbal în privinţa fiului său Buzadji Dumitru cu privire la contravenţia administrativă prevăzută de art. 124 alin. (3) Cod cu privire la contravenţiile administrative. Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 04 mai 2010 a fost casat procesul- verbal din 31 iulie 2007 de învinuire a lui Buzadji Dumitru în săvîrşirea contravenţiei administrative, prevăzută de art. 124 alin. (3) Cod cu privire la contravenţiile administrative şi a încetat cauza administrativă în conformitate cu art. 441 alin. (1) lit. a) Cod contravenţional, adică nu există faptul contravenţiei.

1 Al doilea participant al accidentului rutier a fost pîrîtul Sîrtmaci Vadim, vinovat de accidentul rutier, în urma căruia automobilul său a fost deteriorat. Din materialele cauzei se vede că, pîrîtul Sîrtmaci Vadim a încălcat Regulamentul Circulaţiei Rutiere. Potrivit actului de expertiză din 14 aprilie 2008, prejudiciul cauzat automobilului său de model “M-Benz 2008” constituie 44696 lei. La fel, reclamantul Buzadji Gheorghi a achitat costul expertizei de 1520 lei. Pentru apărarea intereselor fiului său în cadrul materialului administrative, el a încheiat contract cu un avocat, căruia i-a achitat suma de 4000 lei în baza bonului de plată nr. 37719 din 27 septembrie 2008. În astfel de circumstanţe, reclamantul Buzadji Gheorghi consideră că, prejudiciul trebuie să fie restituit în întregime de către pîrîtul Sîrtmaci Vadim.

Reclamantul Buzadji Gheorghi a solicitat încasarea din contul pîrîţilor a compensaţiei pentru prejudicuil cauzat în mărime de 44696 lei, precum şi toate cheltuielile de judecată suportate. Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 01 iunie 2012 acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat de la de la Sîrtmaci Vadim în beneficiul lui Buzadji Gheorghi prejudiciul material cauzat în mărime de 44696 lei, cheltuielile de judecată în mărime de 6167 lei, precum şi cheltuielile pentru serviciile juridice acordate în cadrul examinarii cauzei contravenţionale, în mărime de 4000 lei. În rest, acţiunea a fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 12 februarie 2013 a fost respins apelul declarat de Sîrtmaci Vadim, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Comrat din 01 iunie 2012. Invocînd netemeinicia şi ilegalitatea deciziei enunţate, recurentul Sîrtmaci Vadim, la data de 08 mai 2013 a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii ca neîntemeiată. În motivarea amplă a recursului, recurentul Sîrtmaci Vadim a invocat în esenţă că, la emiterea deciziei şi a hotărîrii, instanţele de judecată ierarhic inferioare a aplicat eronat normele de drept material şi procedural. În acest context, a invocat că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sînt bazate pe circumstanţe nedovedite, expuse în hotărîrea Judecătoriei Comrat din 04 mai 2010, adoptată în cadrul dosarului contravenţional în privinţa intimatului Buzadji Gheorghi.

Astfel că, instanţele de judecată ierarhic inferioare în mod eronat au concluzionat în favoarea stabilirii vinovăţiei recurentului Sîrtmaci Vadim în comiterea accidentului rutier, încălcîndu-se, în aşa fel, principiul prezumţiei nevinovăţiei. De asemenea, recurentul Sîrtmaci Vadim a mai indicat că, atît instanţa de apel cît şi instanţa de fond nu au dat aprecierea corespunzătoare concluziei raportului de expertiză nr. 2375 din 05 noiembrie 2009, ordonată de către instanţa de judecată. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîii sau a deciziei integrale. 2 Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen, deoarece materialele pricinii atestă recepţionarea de către recurentul Sîrtmaci Vadim a copiei deciziei motivate a instanţei de apel la data de 11 martie 2013, (f.d.175).

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Iar, conform dispoziţiei art. 432 alin. (3) lit. a) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei. Potrivit prevederilor art. 46 alin. (1) CPC, pricinile civile se judecă în primă instanţă de un singur judecător sau de un complet din 3 judecători. Art. 49 alin. (1) CPC stipulează precum că, judecătorul care a luat parte la judecarea pricinii în primă instanţă nu mai poate participa la judecarea acesteia în instanţă de apel, de recurs şi nici la rejudecarea ei în primă instanţă, după casare.

După cum s-a constatat în şedinţa de judecată, la data pronunţării deciziei Curţii de Apel Comrat din 13 martie 2008, adoptată în cadrul dosarului contravenţional în privinţa comiterii de către Buzadji Gheorghi a contravenţiei administrative prevăzute de art. 124 alin. (3) Cod cu privire la contravenţiile administrative, prin care s-a examinat recursul declarat de Buzadji Gheorghi împotriva hotărîrii Judecătoriei Vulcăneşti din 11 ianuarie 2008, a participat inclusiv şi judecătorul Alexandru Curdov, (f.d.43). Ulterior, la pronunţarea deciziei Curţii de Apel Comrat din 12 februarie 2013, adoptată în respectiva pricină civilă la acţiunea lui Buzadji Gheorghi împotriva lui Sîrtmaci Vadim, SA „Asito” şi SA „Donaris Group” cu privire la încasarea compensaţiei pentru prejudiciul material cauzat în urma accidentului rutier, în mod repetat a luat parte judecătorul Alexandru Curdov, ceea ce vine în contradicţie cu normele procedurale enunţate.

În acest context, instanţa de recurs remarcă, pricinile civile sus-enunţate, care au fost examinate la data de 13 martie 2008 şi la data de 12 februarie 2013 prezintă particularităţi comune, ce vizează stabilirea vinovăţiei în producerea 3 accidentului rutier din 23 iulie 2007, cu punerea în sarcina persoanei responsabile a obligaţiei de reparare a prejudiciului cauzat.

Or, prin decizia Curţii de Apel Comrat din 13 martie 2008 a fost examinat fondul contestaţiei formulate de către Buzadji Gheorghi împotriva procesului- verbal cu privire la contravenţia administrativă din 31 iulie 2007, prin care ultimul a fost sancţionat în temeiul art. 124 alin. (3) Cod cu privire la contravenţiile administrative, în legătură cu comiterea accidentului rutier din 23 iulie 2007. Iar, decizia Curţii de Apel Comrat din 12 februarie 2013 conţine concluzii cu privire la stabilirea vinovăţiei recurentului Sîrtmaci Vadim în comiterea accidentului rutier din 23 iulie 2007, cu punerea în sarcina acestuia din urmă a obligaţiei de compensare a prejudiciului material cauzat. Conform art. 52 alin. (1) CPC, dacă există temeiurile specificate la art. 50 şi 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligaţi să se abţină de la judecată.

Prin urmare, instanţa de recurs ajunge la concluzia că, judecătorul Alexandru Curdov urma să-şi declare abţinere de la examinarea respectivei pricini civile deduse judecăţii. Or, judecătorul vizat deja şi-a expus opinia pe marginea fondului contestaţiei formulate de către Buzadji Gheorghi împotriva procesului-verbal cu privire la contravenţia administrativă din 31 iulie 2007, prin care ultimul a fost sancţionat în temeiul art. 124 alin. (3) Cod cu privire la contravenţiile administrative, examinată la data de 13 martie 2008, fiind în legătură directă cu obiectul prezentei pricini civile.

În această ordine de idei, faptele relatate generează casarea deciziei recurate, or menţinerea acesteia, în condiţiile enunţate, ar constitui o încălcare a dreptului recurentului Sîrtmaci Vadim de a dispune de drepturile sale procedurale în condiţiile normelor în vigoare, care sînt garantate şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi îngrădirea accesului la justiţe. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural de instanţa de apel, Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.

Avînd în vedere faptul că, în cadrul Curţii de Apel Comrat nu se poate constitui complet de judecată, precum şi ţinînd cont de prevederile art. 53 alin. (3) şi art. 54 alin. (2) CPC, instanţa de recurs dispune de a trimite respectiva pricină civilă la o instanţă de acelaşi grad şi anume la Curtea de Apel Cahul. În conformitate cu art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Sîrtmaci Vadim.

4 Se casează decizia Curţii de Apel Comrat din 12 februarie 2013, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Buzadji Gheorghi împotriva lui Sîrtmaci Vadim, societăţii pe acţiuni „Asito” şi societăţii pe acţiuni „Donaris Group” cu privire la încasarea compensaţiei pentru prejudiciul material cauzat în urma accidentului rutier, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Cahul. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Tatiana Vieru Ion Corolevschi Galina Stratulat Svetlana Novac 5