2ra-3095/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: C.Caşcaval dosarul nr.2ra - 3095/13 instanţa de apel: M.Curdov, D.Talai, E.Dimina DECIZIE 16 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Tatiana Vieru, Galina Stratulat Ion Corolevschi, Svetlana Novac examinînd în şedinţă publică recursul declarat de către Procuratura Generală a RM, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Serdiucova Tatiana către Ministerul de Finanţe al RM, intervenienţi accesorii Procuratura Generală a RM şi Ministerul Justiţiei al RM privind recuperarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 04.12.2012, prin care au fost admise apelurile declarate de Procuratura Generală şi Ministerul Justiţiei şi a fost modificată hotărîrea Judecătoriei Vulcăneşti din 07.02.2012, c o n s t a t ă: La data de 28.03.2011, Serdiucova Tatiana a depus cerere de chemare în judecată către Ministerul de Finanţe al RM, intervenienţi accesorii Procuratura Generală a RM şi Ministerul Justiţiei al RM privind recuperarea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că, la data de 18.07.2006 în baza ordonanţei din 14.07.2006 a procurorului şef al serviciului „Sud" al Procuraturii Anticorupţie Sîrbu V. , Serdiucova Tatiana a fost reţinută pe motivul bănuirii în comiterea infracţiunilor prevăzute de art.195 alin.(l) şi art.336 CP (f.d.8,12). La data de 20.07.2006, Judecătoria Cahul examinînd demersul procurorului a aplicat în calitate de măsură de reprimare arestarea preventivă în privinţa lui Serdiucova T., eliberînd mandat de arest pe 20 de zile (f.d.15). 1 La data de 26.09.2006, Judecătoria Cahul a respins demersul procurorului privind prelungirea termenului arestului preventiv, eliberînd-o pe Serdiucova T. din stare de arest (f.d.16).

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 10.10.2006, a fost anulată încheierea judecătorului de instrucţie şi a fost prelungit termenul de arest cu 30 de zile (f.d.20). La data de 16.11.2006, Judecătoria Vulcăneşti la demersul avocatului a dispus eliberarea de sub arest a lui Serdiucova T. dispunînd o altă măsură de reprimare -obligaţiunea de a nu a părăsi localitatea (f.d.32). Reclamanta indică că s-a aflat în stare de arest 112 zile, dintre care primele 20 de zile a fost deţinută în camera de deţinere preventivă din Comisariatul de Poliţie Cahul unde lipseau careva condiţii. În timp de 20 de zile s-a simţit rău, starea sănătăţii s-a înrăutăţit esenţial pentru ce a şi fost chemată de 6 ori ambulanţa.

În aceste 20 de zile a fost lipsită de posibilitatea de a se spăla, de a primi tratamentul necesar, a stat în mizerie, frig. La adresările ei verbale către organul de urmărire penală de a fi transferată în izolator pentru a putea să se spele, ultimii nu au reacţionat, avînd intenţia de a o face să degradeze total în faţa lor, necătînd la faptul că procurorul era obligat să o transfere în izolator unde mai sunt careva condiţii. Organul de urmărire penală a făcut tot posibilul ca să fie înjosită în faţa societăţii, dînd spre difuzare înregistrarea video prin intermediul televiziunii la ştirile Pro TV Chişinău. Totodată prin intermediul presei, „Moldova Suverană" din 21.09.2006 Nr.136, ziarul raional „Panorama" din 26.01.2006 Nr.39 (8239) şi ziarul „Edinaia Gagauzia" din 28.09.2006 Nr.38 (112) s-au răspîndit informaţii despre infracţiunile comise de Serdiucova Tatiana.

La data de 25.09.2006 organul de urmărire penală s-a adresat către administraţia SA „Moldova Gaz" cu scrisoare de a fi înlăturată din funcţia de director al filialei „Vulcăneşti-Gaz". La data de 09.11.2007 conform ordinului Nr.551-K contractul individual de muncă a fost întrerupt pînă la o hotărîre definitivă pe cauzele penale (104-105). Judecătoria Vulcăneşti, examinînd în fond cauza penală la data de 25.11.2008 a hotărît achitarea lui Serdiucova T. pe art. art. 195 alin.(2), 335 alin.(3) pct.b) CP RM, pe motivul lipsei în acţiunile lui Serdiucova T. a componenţei infracţiunilor incriminate(f.d.34-58). Această sentinţă a fost menţinută de Curtea de Apel Comrat şi la rîndul său Curtea Supremă de Justiţie la data de 4.08.2010 decide inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procuror împotriva sentinţei judecătoriei Vulcăneşti din 25.11.2008 şi decizia Curţii de Apel Comrat din 13.11.2009 în privinţa lui Serdiucova T., decizia devenind irevocabilă (f.d.59-98).

Din momentul reţinerii 18.07.2006 şi pînă la examinarea cauzei în Curtea Supremă de Justiţie 04.08.2010 au trecut 4 ani de zile. Reclamanta indică că în acest timp i-au fost cauzate enorme suferinţe fizice şi psihice, a fost lipsită de drepturile prevăzute de Constituţia RM. 2 Paguba morală adusă de organul de urmărire penală constă din suportarea încordării psihice, grijii, batjocură, înjosirea demnităţii, care se estimează la suma de 500 000 lei. Reclamanta solicită încasarea de la Ministerul Finanţelor a prejudiciului material în mărime de 142265 lei (arest 112 zile – 13066 lei, suspendare 1056 zile – 123199 lei, serviciile avocatului – 6000 lei) şi a prejudiciului moral în mărime de 500000 lei.

Să fie încasat de la Ministerul Finanţelor cheltuielile de judecată în mărime de 5000 lei. Să fie obligată Procuratura Generală prin intermediul procurorului care a exercitat urmărirea penală să aducă scuze oficiale în numele statului Tatianei Serdiucova prin difuzarea prin aceleaşi mijloace de informaţie în masă prin care a fost difuzată informaţia despre învinuirea Tatianei Serdiucova în termen de 15 zile după pronunţarea hotărîrii. Să fie obligat Ministerul Justiţiei de a prezenta în termen de 15 zile după pronunţarea hotărîrii scuze oficiale în formă scrisă prin intermediul instanţelor ce au eliberat mandat de arest şi a prelungit termenul de arest Tatianei Serdiucova. Prin hotărîrea Judecătoriei Vulcăneşti din 07.02.2012, acţiunea a fost admisă parţial.

S-a încasat de la Ministerul Finanţelor în beneficiul Tatianei Serdiucova, cu aplicarea coeficientului de inflaţie, prejudiciul material în mărime de 218638,90 lei, prejudiciul moral – 200000 lei, cheltuielile pentru serviciile avocatului – 2000 lei. A fost obligată Procuratura Generală prin intermediul procurorului care a exercitat urmărirea penală, să aducă scuze oficiale în numele statului Tatianei Serdiucova, prin difuzarea prin aceleaşi mijloace de informaţie în masă prin care a fost difuzată informaţia despre învinuirea Tatianei Serdiucova (ştirile PRO TV Chişinău, ziarul „Moldova Suverană”, ziarul raional „Panorama”, ziarul „Edinaia Găgăuzia”) în termen de 15 zile după pronunţarea hotărîrii.

A fost obligat Ministerul Justiţiei de a prezenta în termen de 15 zile după pronunţarea hotărîrii, scuze oficiale în formă scrisă, prin intermediul instanţelor ce au eliberat mandat de arest şi a prelungit termenul de arest Tatianei Serdiucova şi anume Judecătoria Cahul şi Curtea de Apel Cahul. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 04.12.2012, a fost restituit apelul declarat de Ministerul Finanţelor, ca fiind depus tardiv. Au fost admis apelurile declarate de Procuratura Generală şi Ministerul Justiţiei, fiind modificată hotărîrea Judecătoriei Vulcăneşti din 07.02.2012, şi anume s-a dispus de a fi încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerul Finanţelor în beneficiul Tatianei Serdiucova prejudiciul material în mărime de 218638,90 lei, prejudiciul moral în mărime de 200000 lei, cheltuielile de judecată 2000 lei.

În partea ce ţine de obligarea Ministerului Justiţiei de a prezenta în termen de 15 zile după pronunţarea hotărîrii, scuze oficiale în formă scrisă, prin intermediul instanţelor ce au eliberat mandat de arest şi a prelungit termenul de arest Tatianei Serdiucova şi anume Judecătoria Cahul şi Curtea de Apel Cahul, cerinţa se respinge, ca fiind neîntemeiată. În rest, hotărîrea a fost menţinută. La 20.06.2013, Procuratura Generală al RM a declarat recurs, în termen legal, deoarece scrisoarea privind expedierea deciziei pentru cunoştinţă este datată cu 27.05.2013 şi a fost recepţionată de recurent la 29.05.2013, ceea ce se confirmă prin avizul de recepţie (f.d.286), solicitînd modificarea hotărîrilor 3 judecătoreşti şi anume prejudiciul material să fie încasat în sumă de 15822,25 lei şi prejudiciul moral să fie încasat într-o mărime rezonabilă.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că, decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, deoarece contrar prevederilor art.373 CPC, instanţa nu a constatat toate circumstanţele cauzei, nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor, nu a verificat legalitatea şi temeinicia hotărîrii primei instanţe şi nu s-a expus asupra motivelor invocate în apel, nu a aplicat legea care urma a fi aplicată. Instanţa a ajuns la o concluzie greşită că vinoveţi de eliberarea din funcţie a reclamantei sunt organele de anchetă, procuratura sau instanţele de judecată, deoarece reclamanta a fost eliberată de angajator pentru executarea unei hotărîri judecătoreşti, prin care a fost restabilit la serviciu directorul anterior.

La fel, recurentul a menţionat că chiar dacă şi admite eliberarea din serviciu a reclamantei din vina organelor de anchetă, atunci consideră că nu a fost calculat corect prejudiciul material. Referitor la mărimea prejudiciul moral stabilit, recurentul a invocat că este foarte exagerat şi urmează a fi micşorat pînă la limite rezonabile. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe.

Din materialele cauzei se atestă că Serdiucova Tatiana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Ministerul Finanţelor al RM, intervenienţi accesorii Procuratura Generală a RM şi Ministerul Justiţiei al RM privind recuperarea prejudiciului material şi moral, Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii parţiale a acţiunii. Pentru a emite soluţia enunţată, prima instanţă a reţinut că, reclamanta ilegal a fost atrasă la răspundere penală fiind învinuită în săvîrşirea infracţiunii deosebit de grave, precum şi s-a aflat 112 zile sub arest fiindu-i înrăutăţită starea sănătăţii. La cerinţa organului de urmărire penală, reclamanta a fost eliberată din funcţie.

Examinarea cauzei penale a durat aproximativ 4 ani. În timpul urmării penale, în sursele mass-media au fost răspîndite informaţii care lezează onoarea şi demnitatea reclamantei. Astfel, prima instanţă a concluzionat că urmează a fi încasat de la pîrît prejudiciul material şi moral, precum şi intervenienţii accesorii urmează să aducă scuze în mod public de la reclamantă. Fiind investită cu judecarea apelurilor declarate de către pîrît şi intervenienţii accesorii, instanţa de apel a restituit apelul declarat de Ministerul Finanţelor, ca fiind depus tardiv şi a admis apelurile declarate de Procuratura Generală şi Ministerul Justiţiei, fiind modificată hotărîrea Judecătoriei Vulcăneşti din 07.02.2012.

În acest context, instanţa de apel a reţinut că prima instanţă corect a dispus încasarea prejudiciului material şi moral, dar incorect a indicat sursa pentru achitarea despăgubirii. Făcînd referire la prevederile art.1405 al.(1) CC, a dispus 4 că urmează a fi modificată sursa de la care urmează a fi încasat prejudiciul şi anume: se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor, dar nu de la Ministerul Finanţelor direct. La fel, făcînd referire la art.12 al Legii 1545 din 25.02.1998, a indicat că procurorul care a condus sau a exercitat urmărirea penală ori procurorul ierarhic superior aduce scuze oficiale în numele statului persoanei care a fost supusă neîntemeiat urmăririi penale, astfel, cerinţa privind obligarea Ministerului Justiţiei de aşi cere scuze oficiale, a fost respinsă.

Verificînd legalitatea şi temeinicia deciziei instanţei de apel, coroborat normelor de drept material aplicabile raportului juridic litigios, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat, iar decizia instanţei de apel pasibilă de a fi modificată, din următoarele considerente. Instanţa de recurs a stabilit din materialele dosarului că la data de 18.07.2006 în baza ordonanţei din 14.07.2006 a procurorului şef al serviciului „Sud" al Procuraturii Anticorupţie Sîrbu V., Serdiucova Tatiana a fost reţinută pe motivul bănuirii în comiterea infracţiunilor prevăzute de art.195 alin.(l) şi art.336 CP (f.d.8,12). La data de 20.07.2006, Judecătoria Cahul examinînd demersul procurorului a aplicat în calitate de măsură de reprimare arestarea preventivă în privinţa lui Serdiucova T., eliberînd mandat de arest pe 20 de zile (f.d.15).

La data de 26.09.2006, Judecătoria Cahul a respins demersul procurorului privind prelungirea termenului arestului preventiv, eliberînd-o pe Serdiucova T. din stare de arest (f.d.16). Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 10.10.2006, a fost anulată încheierea judecătorului de instrucţie şi a fost prelungit termenul de arest cu 30 de zile (f.d.20). La data de 16.11.2006, Judecătoria Vulcăneşti la demersul avocatului a dispus eliberarea de sub arest a lui Serdiucova T. dispunînd o altă măsură de reprimare -obligaţiunea de a nu a părăsi localitatea (f.d.32). Totodată prin intermediul presei, ştirile PRO TV, ziarul „Moldova Suverană" din 21.09.2006 Nr.136, ziarul raional „Panorama" din 26.01.2006 Nr.39 (8239) şi ziarul „Edinaia Gagauzia" din 28.09.2006 Nr.38 (112) s-au răspîndit informaţii despre infracţiunile comise de Serdiucova Tatiana.

La data de 25.09.2006 organul de urmărire penală s-a adresat către administraţia SA „Moldova Gaz" cu scrisoare de a fi înlăturată din funcţia de director al filialei „Vulcăneşti-Gaz". La data de 09.11.2007 conform ordinului Nr.551-K contractul individual de muncă a fost întrerupt pînă la o hotărîre definitivă pe cauzele penale (104-105). Judecătoria Vulcăneşti, examinînd în fond cauza penală la data de 25.11.2008 a adoptat o sentinţă de achitare a Tatianei Serdiucova învinuită de săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de art.195 alin.(2), 335 alin.(3) pct.b) CP RM, pe motivul lipsei în acţiunile Tatianei Serdiucova a componenţei de infracţiuni (f.d.34-58). 5 Sentinţă nominalizată a fost menţinută de Curtea de Apel Comrat la 13.11.2009, iar prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04.08.2010 s-a decis inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procuror(f.d.59-98).

Conform prevederilor art.6 lit.a)din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545 din 25.02.1998, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare. Astfel, s-a constatat că sentinţa de achitare în privinţa Tatianei Serdiucova a devenit defenitivă şi irevocabilă.

Potrivit art.3 lit.a),c) al Legii nominalizate, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: a) reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală; c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziţiei, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcţie), precum şi în urma altor acţiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice. Prevederile art.7 lit.a),e) al Legii nr.1545/25.02.1998 stipulează că în cazurile menţionate la art.3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie salariul şi alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existenţă, de care a fost privată în urma acţiunilor ilicite; sumele plătite de ea pentru asistenţa juridică.

Art.8 al Legii nr.1545/25.02.1998 prevede că cuantumul sumelor de compensare a prejudiciului, prevăzute la art.7 lit.a), se calculează pornindu-se de la cîştigul mediu lunar al persoanei fizice la momentul cauzării prejudiciului, cu aplicarea coeficientului de inflaţie. Prin urmare, instanţele de judecată corect au dispus încasarea prejudiciului material, compus din salariul pe perioada arestării şi suspendării, precum şi cheltuielile legate de serviciile avocatului. La fel, se apreciază corecte concluziile instanţei de apel, care făcînd referire la prevederile art.1405 CC, a modificat hotărîrea primei instanţe, în partea ce ţine de la cine urmează a fi încasat prejudiciul şi anume: prejudiciile urmează a fi încasate din bugetul de stat prin intermediul Ministerul Finanţelor, dar nu de la Ministerul Finanţelor direct.

Conform art.11 al Legii nominalizate, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensaţiei se determină luându- se în considerare criteriile expuse în articolul dat. În toate cazurile instanţa de judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile şi echitabile a prejudiciului moral. Conform art.1423 al. (1) Cod civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi 6 de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate.

Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate. Cu referire la prevederile enunţate şi reieşind din specificul acţiunii, instanţa de recurs constată că instanţele de judecată, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, just au ajuns la concluzia de încasare a prejudiciului moral. Unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echităţii, care exprimă că indemnizaţia trebuie să prezinte o justă şi integrală despăgubire. În temeiul Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu şi nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor. Prin prisma normelor enunţate şi ţinând cont de criteriul echităţii, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raţionale şi echitabile, adică trebuie stabilite în aşa fel, încât să asigure efectiv o compensare suficientă şi nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat, fiind menţinut echilibrul între daunele efectiv pricinuite şi suma acordată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că cuantumul compensaţiei pentru prejudiciu moral determinat de către instanţele de judecată în mărime de 200000 lei este exagerat.

În acest sens, instanţa de recurs menţionează că în această parte hotărîrile judecătoreşti urmează a fi modificate prin micşorarea cuantumului despăgubirii morale de la 200000 lei la 50000 lei, fiind pe măsură de a atenua suferinţele psihice şi fizice cauzate reclamantei, precum şi fiind echitabilă şi nicidecum exagerată sau diminuată pentru prejudiciul suferit de către ultima. Totodată se remarcă că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanţa a reieşit din apreciere justă şi pertinentă a complexului material probator, a dat o evaluare adecvată daunei morale compensatoare, având în vedere, în principal, criteriile referitoare la consecinţele suferite pe plan psihic, gravitatea şi caracterul acestora, sentimentul de afectare a personalităţii sale morale.

Toate aceste criterii aplicate concret şi adecvat în speţă, justifică evaluarea făcută de instanţă cu determinarea mărimii prejudiciului moral – 50000 lei. Drept urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a modifica hotărîrile judecătoreşti, prin micşorarea sumei prejudiciului moral de la 200000 lei pînă la 50000 lei. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.e) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: 7 Se admite recursul declarat de către Procuratura Generală a RM.

Decizia Curţii de Apel Comrat din 04.12.2012 şi hotărîrea Judecătoriei Vulcăneşti din 07.02.2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Serdiucova Tatiana către Ministerul de Finanţe al RM, intervenienţi accesorii Procuratura Generală a RM şi Ministerul Justiţiei al RM privind recuperarea prejudiciului material şi moral, se modifică, prin micşorarea cuantumului prejudiciului moral de la 200.000 lei pînă la 50.000 (cincizeci mii) lei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Tatiana Vieru Galina Stratulat Ion Corolevschi Svetlana Novac 8