2ra-2461/13 — Desfacerea căsătoriei

dosarul nr. 2ra-2461/13 prima instanţă: G. Lungu instanţa de apel: N. Craiu, L. Bulgac, A. Minciuna DECIZIE 16 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Svetlana Novac, Ion Corolevschi, Galina Stratulat şi Tatiana Vieru examinând cererea de recurs depusă de Gundogdu Kenan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gundogdu Galina împotriva lui Gundogdu Kenan cu privire la desfacerea căsătoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Gundogdu Kenan, c o n s t a t ă La 04 octombrie 2012, Gundogdu Galina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gundogdu Kenan cu privire la desfacerea căsătoriei.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la 02 martie 2012 în Oficiul Stării Civile Ialoveni i-a fost înregistrată, sub nr. 24, căsătoria cu Gundogdu Kenan. Din căsătorie cu pîrîtul nu au copii comuni. Reclamanta susţine că, viaţa în comun cu pîrîtul a eşuat, deoarece în familie s-a creat o atmosferă insuportabilă de neînţelegere şi certuri, la moment locuiesc separat. Tentativele de a influenţa pîrîtul să-şi schimbe comportamentul nu s-au soldat cu succes. Astfel, incompatibilitatea caracterelor şi viziunile contrare asupra modului şi principiilor de convieţuire au determinat-o să se adreseze în instanţa de judecată cu prezenta cerere.

Cere reclamanta desfacerea căsătoriei înregistrate cu Gundogdu Kenan la 02 martie 2012 de Oficiul Stării Civile Ialoveni, sub nr. 24. Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 04 decembrie 2012, acţiunea a fost admisă, fiind desfăcută căsătoria între Gundoglu Galina şi Gundoglu Kenan, încheiată la 02 martie 2012 de Oficiul Stării Civile Ialoveni, sub nr. 24. 1 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2013, a fost respins apelul declarat de Gundogdu Kenan şi a fost menţinută hotărîrea contestată fără modificări. La 21 mai 2013, Gundogdu Kenan a declarat recurs împotriva decizia instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei contestate şi a hotărîrii primei instanţe şi remiterea cauzei la rejudecare în prima instanţă.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen. În argumentarea recursului recurentul a invocat că concluziile instanţei de apel sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Consideră că instanţa de apel la examinarea apelului nu a respectat principiul nemijlocirii şi oralităţii în dezbaterile judiciare şi principiul contradictorialităţii şi egalităţii părţilor în drepturile procedurale. Totodată, recurentul a indicat că în şedinţa instanţei de apel nu i-a fost asigurat un interpret în limbă turcă, deoarece limba în care a fost desfăşurat procesul nu o posedă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 19 iunie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Galinei Gundogdu cererea de recurs, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 19 iulie 2013, Gundogdu Galina prin referinţa depusă, a susţinut recursul depus de către Gundogdu Kenan, solicitînd admiterea acestuia pe deplin.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat în limitele invocate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Din materialele pricinii rezultă că, la 02 martie 2012 între Gundogdu Galina şi Gundogdu Kenan a fost înregistrată căsătoria la Oficiul Stării Civile Ialoveni, sub nr. 24, copii din căsătorie nu au. 2 Luînd în consideraţie faptul că viaţa în comun a eşuat, Gundogdu Galina s-a adresat în instanţa de judecată cu o acţiune prin care solicita desfacerea căsătoriei încheiate între ea şi Gundogdu Kenan Prin hotărârea primei instanţei din 04 decembrie 2012, acţiunea a fost admisă. Judecătoria Ialoveni la baza soluţiei a menţionat că potrivit art. 37 Codul familiei, instanţa de judecată, urmează să desfacă căsătoria, în cazul cînd viaţa în comun a soţilor este imposibilă. Instanţa de apel, prin decizia din 15 mai 2013 a susţinut hotărîrea primei instanţei.

Judecînd recursul declarat în limitele invocate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că prima instanţă şi instanţa de apel au încălcat normele de drept procedural. Recurentul, în motivarea cererii de recurs, a indicat faptul că la examinarea cererii de chemare în judecată depusă de către Gundogdu Galina în prima instanţă cît şi în instanţa de apel nu a fost citat legal. În conformitate cu art. 105 alin. (5) Codul de procedură civilă, (5) citaţia sau înştiinţarea adresată persoanei fizice se înmînează personal contra semnătură pe cotor. În actele preparatorii şedinţelor de judecată nu se conţin informaţii potrivit cărora acesta ar fi fost înştiinţat legal despre data, ora şi locul examinării cauzei.

La materialele pricinii sunt anexate avizele de recepţie prin care se atestă faptul că în adresa recurentului au fost expediate citaţii despre data şi ora examinării pricinii, dar pe aceste avize lipseşte semnătura destinatarului, fapt ce este invocat de către recurent ( f.d.8, 9, 10, 26,28). La şedinţa de judecată în instanţa de apel din 03 aprilie 2013, Gundogdu Galina a solicitat termen pentru împăcare, din care motiv pricina a fost amînată pînă la 15 mai 2013 (f.d.32). Totodată din materialul probator, Gundogdu Galina la 15 aprilie 2013, a înaintat o cerere prin care a solicitat încetarea procesului dat, pe motiv că s-a împăcat cu Gundogdu Kenan. Ulterior, din procesul-verbal al şedinţei de judecată din 15 mai 2013, se atestă faptul că, intimata şi-a retras cererea cu privire la încetarea procesului, solicitînd respingerea apelului şi menţinerea hotărîrii primei instanţe (f.d.36).

Astfel, Gundogdu Kenan nu a cunoscut despre faptul că intimata şi-a retras cererea invocată, deoarece nu a fost prezent la şedinţa de judecată enunţată. Conform art. 379 alin. (1) CPC, neprezentarea în şedinţă de judecată a apelantului sau intimatului, a reprezentanţilor acestora, precum şi a unui alt participant la proces, citaţi legal despre locul, data şi ora şedinţei, nu împiedică judecarea apelului. Instanţa însă este în drept să amîne şedinţa dacă va constata că neprezentarea este motivată, iar alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că în cazul în care constată că participantului la proces nu i s-a remis cererea de apel, probele noi, referinţele, instanţa de apel dispune amînarea procesului.

Totodată, din materialele pricinii nu se confirmă faptul că la judecarea pricinii a fost prezent un translator, pe cînd recurentul susţine în cererea de recurs declarată că a solicitat un interpret pe motiv că nu posedă limba în care se 3 desfăşoară procesul, fapt ce nu este consemnat în procesul-verbal al şedinţei de judecată. În urma celor invocate, în opinia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, poate fi caracterizată şi ca o încălcare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului. Or, instanţa de recurs apreciază că examinarea cauzei cu încălcarea dreptului la un proces echitabil reprezintă în mod cert, temei de casare a hotărîrii instanţei de apel, deoarece poate duce la soluţionarea eronată a cauzei.

Totodată, Completul, consideră imposibilă corectarea erorii admise de către instanţa de apel în condiţiile procedurii prevăzute de către legislaţia procesuală pentru soluţionarea recursului, motiv pentru care cauza urmează a fi restituită spre rejudecare. În acest sens, instanţa de recurs reiterează art. 6 din Convenţie, care stipulează că orice persoană are dreptul la judecarea pricinii ”în mod echitabil”, ceea ce implică, inclusiv, o procedură contradictorie şi egalitatea armelor ale părţilor litigante. Respectarea principiului egalităţii armelor presupune că fiecare parte trebuie să obţină o posibilitate rezonabilă de a-şi prezenta cauza într-o situaţie egală în raport cu adversarul său, astfel încît între părţi să se menţină un echilibru corect.

Aceste principii includ şi dreptul părţii de a fi reprezentată în proces de către o persoană calificată în domeniul dreptului, cu atît mai mult că legislaţia procesuală naţională declară acest drept. Mai mult ca atît este de menţionat şi faptul că intimata Gundogdu Galina prin referinţa depusă a menţionat că susţine integral motivele invocate în cererea de recurs şi a solicitat admiterea acestuia. Totodată, intimata a confirmat că citaţiile expediate în adresa recurentului, nu au fost recepţionate de către acesta, deoarece la acela moment Gundogdu Kenan nu locuia pe adresa menţionată în cererea de chemare în judecată. Gundogdu Galina recunoaşte şi faptul că recurentul într-adevăr a solicitat să fie asigurat cu interpret la judecarea pricinii, dar din motive că instanţa nu dispune de un interpret în limbă turcă i s-a refuzat, fapt ce nu a fost înţeles de către Gundogdu Kenan.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că Curtea de Apel Chişinău a încălcat normele de drept procedural, erori care nu pot fi corectate de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanţei de apel şi de a trimite pricina spre rejudecare în instanţa de apel. În conformitate cu art. 445 al.(1) lit.c) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Gundogdu Kenan. 4 Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gundogdu Galina împotriva lui Gundogdu Kenan cu privire la desfacerea căsătoriei, cu restituirea pricinii spre rejudecare în ordine de apel în aceiaşi instanţă în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Ion Corolevschi Galina Stratulat Tatiana Vieru 5