2rc-413/13 — Cu privire la încasarea datoriei

Dosarul nr.2rc-413/13 prima instanţă: L. Vasilevici instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim, Iu. Cotruţă N. Vascan, E. Clim, M. Moraru DECIZIE 16 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Valentina Clevadî şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „LGVD – Agro”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de întreprinderea cu capital străin „Oberegagro” societate cu răspundere limitată împotriva societăţii cu răspundere limitată „LGVD – Agro” cu privire la încasarea datoriei şi a cererii reconvenţionale a societăţii cu răspundere limitată „LGVD – Agro” împotriva întreprinderii cu capital străin „Oberegagro” societate cu răspundere limitată cu privire la încasarea prejudiciului material, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2013, prin care s-a respins cererea societăţii cu răspundere limitată „LGVD – Agro” cu privire la scutirea de la plata taxei de stat şi a eşalonat plata acesteia, fiindu-i stabilit termen şi împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2013, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de societatea cu răspundere limitată „LGVD – Agro” c o n s t a t ă: La 03 noiembrie 2011,

întreprinderea cu capital străin „Oberegagro” societate cu răspundere limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva societăţii cu răspundere limitată „LGVD – Agro” cu privire la încasarea datoriei, dobînzilor de întîrziere, penalităţilor şi cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, la 23 mai 2011 a încheiat contractul nr. 25-VG de livrare a mărfurilor cu societatea comercială „LGVD – Agro” societate cu răspundere limitată. Conform contractului şi potrivit facturilor fiscale din data de 25 mai 2011, 17 iunie 2011, a fost livrată marfă în sumă totală de 9 366 dolari SUA. Pîrîtul a acumulat o restanţă în mărime de 5 136,17 dolari SUA, din suma mărfurilor livrate, ce urma a fi achitată pînă la 15 octombrie 2011. 1 Dat fiind faptul că pîrîtul a încălcat pct. 2 al contractului încheiat, respectiv ultimul nu a beneficiat de reducerea de 10 % prevăzută.

La 15 septembrie 2011, în vederea soluţionării litigiului pe cale extrajudiciară, în adresa pîrîtului a fost expediată reclamaţia 14/72- obrg/18.10.2011, cu solicitarea de a fi achitată sumele datorate până la data de 26 octombrie 2011. Menţionează, că pîrîtul a ignorat reclamaţia expediată, astfel i-a fost calculată penalitate conform pct. 7.2.1 al contractului încheiat, şi anume din suma datorată urmează să achite penalitate de 10 % în mărime de 513,61 dolari SUA şi conform rate de refinanţare în sumă de 510 lei. Totodată, pîrîtului i s-a calculat şi dobîndă de întîrziere în ordinea stabilită de art. 585, 618 şi 619 Codul civil în sumă de 424 lei. Cere, reclamantul încasarea din contul societăţii cu răspundere limitată „LGVD – Agro” suma de 5 136,17 dolari SUA datorie restantă, suma de 513,16 penalitatea de 10 %, suma de 510 lei penalitate contractuală, suma de 424 lei dobîndă de întîrziere şi cheltuielile de judecată.

La 09 decembrie 2011, societatea cu răspundere limitată „LGVD – Agro” a înaintat cerere reconvenţională, împotriva întreprinderii cu capital străin „Oberegagro” societate cu răspundere limitată cu privire la încasarea prejudiciului material în sumă de 1 053 380 lei în calitate de cheltuieli directe şi suma de 4 228 400 prejudiciu material în calitate de venit ratat. În motivarea cererii reconvenţionale, reclamantul a invocat, că într-adevăr la 23 mai 2011 a încheiat cu întreprinderea cu capital străin „Oberegagro” societate cu răspundere limitată contractul de vînzare-cumpărare a mărfurilor , valoarea căruia constituia suma de 107 983,01 lei. Conform facturilor fiscale seria FB nr. 0835604 din 17 iunie 2011, a recepţionat produse chimice care le-a utilizat conform indicaţiilor întreprinderii cu capital străin „Oberegagro” societate cu răspundere limitată, contra buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene.

La 04 iulie 2011 administraţia a expediat o pretenţie în adresa întreprinderii cu capital străin „Oberegagro” societate cu răspundere limitată, referitor la calitatea proastă a produselor şi necorespunderea lor certificatelor de conformitate cu care erau însoţite, precum şi cerinţelor instituite pentru a fi folosite la stropitul culturilor de plante nominalizate. Ca răspuns, întreprinderea cu capital străin „Oberegagro” societate cu răspundere limitată, le-a comunicat că la 07 iulie 2011 ora 11-00 se v-or deplasa la faţa locului pentru a verifica şi a constata pretenţiile înaintate.

Concomitent în vederea soluţionării pe cale amiabilă a litigiului iscat, au fost înaintate în adresa Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer, Direcţia Raională de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer – Căuşeni şi Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omolgarea Produselor de uz Fitosanitar şi a fertilizanţilor de pe lîngă Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova, solicitări referitor la implicarea instanţelor specializate nominalizate, întru verificarea corectitudinii indicaţiilor prescrise de către vînzător, în vederea utilizării produselor-chimicalela stropitul culturilor de plante, precum şi pentru stabilirea cuantumului real al prejudiciului cauzat.

2 La 07 iulie 2011 Direcţia raională de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer – Căuşeni, în prezenţa directorului societăţii şi a agronomului întreprinderii cu capital străin „Oberegagro” societate cu răspundere limitată a fot întocmit actul de control cu nr. 40 în care au fost enumerate rezultatele controlului şi încălcările depistate.

La 12 iulie 2011 sub nr. 682 de către Laboratorul de Încercări al centrului de Stat pentru Atestarea şi Omolgarea Produselor de uz Fitosanitar şi a Fertilizanţilor de pe lîngă Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova, a fost întocmit raportul de încercări, conform căruia la probele testate de porumb (masă verde) s-au depistat urme de i.a tribenuron-metil (Tibelius 75 WG, care nu se admit a fi întrebuinţate la aceste culturi-plante şi care nu este omologat pentru această cultură, ceia ce în consecinţă a dus la prejudicierea întreprinderii cu suma de 1 053 380 lei în calitate de cheltuieli directe şi 4 228 400 lei în calitate de venit ratat.

Cere, societatea cu răspundere limitată „LGVD – Agro” încasarea din contul întreprinderii cu capital străin „Oberegagro” societate cu răspundere limitată prejudiciului material în sumă de 1 053 380 lei în calitate de cheltuieli directe şi suma de 4 228 400 prejudiciu material în calitate de venit ratat. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 28 decembrie 2012, a fost admisă acţiunea înaintată de către întreprinderea cu capital străin „Oberegagro” societate cu răspundere limitată, iar cererea reconvenţională înaintată de societatea cu răspundere limitată „LGVD – Agro” a fost respinsă. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2013, a fost respinsă cererea societăţii cu răspundere limitată „LGVD – Agro” cu privire la scutirea de plata taxei de stat, fiindu-i eşalonată plata taxei de stat pentru depunerea cererii de apel de către apelant în mărime de 37 500 lei pînă la 26 iunie 2013 ora 11-00.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2013, a fost restituită cererea de apel depusă de societatea cu răspundere limitată „LGVD – Agro”, din motivul neprezentării dovezii privind achitarea taxei de stat. La 22 iulie 2013, societatea cu răspundere limitată „LGVD – Agro” a depus recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2013 şi încheierii din 26 iunie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea încheierilor enunţate cu remiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei.

Prin prisma normei citate, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul împotriva încheierii din 26 iunie 2013 a fost declarat în termen, deoarece conform scrisorii de însoţire, încheierea instanţei de apel a fost expediată în adresa recurentului la 04 iulie 2013 (f.d. 237). Recurentul, societatea cu răspundere limitată „LGVD – Agro” în motivarea recursului a indicat că instanţa de apel a emis încheieri bazate pe aplicarea incorectă a normelor de drept procesual. Astfel recurentul a indicat că, la 29 mai 2013, a depus prin intermediul cancelariei documentele într-u confirmarea cerinţei de scutire de la plata taxei de stat, dar luînd în consideraţie că era trecut de orele 15-30 instanţa a aplicat ştampila de primire a documentelor cu 30 mai 2013. 3 Anume în astfel de împrejurări instanţa de apel a respins demersul cu privire la scutirea de la plata taxei de stat.

Nu a fost prezent la şedinţa de judecată din 26 iunie 2013, deoarece încheierea emisă de către instanţa de apel la 29 mai 2013, a recepţionat-o la 26 iunie 2013. Astfel, recurentul consideră că ambele încheierii sunt ilegale. Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat împotriva încheierii din 29 mai 2013 tardiv, iar recursul declarat împotriva încheierii din 26 iunie 2013 neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din următoarele considerente.

Privitor la recursul declarat împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2013. Din actele pricinii s-a stabilit că, prin hotărârea primei instanţe din 28 decembrie 2012, a fost admisă acţiunea înaintată de către întreprinderea cu capital străin „Oberegagro” societate cu răspundere limitată, iar cererea reconvenţională înaintată de societatea cu răspundere limitată „LGVD – Agro” a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, la 23 ianuarie 2013 societatea cu răspundere limitată „LGVD – Agro” a depus cerere de apel nemotivat, iar la 21 mai 2013 cerere de apel suplimentară (f.d. 184-186D). Totodată, la 21 mai 2013 societatea cu răspundere limitată „LGVD – Agro”, a solicitat printr-o cerere scutirea de la plata taxei de stat sau eşalonarea achitării acesteia pentru examinarea cererii de apel (f.d.188).

La şedinţa de judecată a instanţei de apel din 22 mai 2013, s-a acordat termen apelantului pentru a putea prezenta probe suplimentare de a fi scutit de la plata taxei de stat, fiindu-i acordat termen pînă la 29 mai 2013 ora 10-00 (f.d.189). Prin recipisa anexată la materialele pricinii se atestă faptul că atît apelantul cît şi intimatul au fost înştiinţaţi despre numirea şedinţei de judecată pentru 29 mai 2013 ora 10.00 (f.d.189 B). Prin încheierea instanţei de apel din 29 mai 2013, a fost respinsă cererea apelantului privind scutirea de la plata taxei de stat pentru depunerea cererii de apel, şi s-a eşalonat plata taxei de stat în mărime de 37 500 lei pînă la 26 iunie 2013 ora 11-00. La 22 iulie 2013, societatea cu răspundere limitată „LGVD – Agro” a depus cerere de recurs împotriva încheierii instanţei de apel.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată faptul că recursul a fost depus cu omiterea termenului de declarare a recursului. Conform art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din actele cauzei rezultă că conform scrisorii de însoţire, copia încheierii instanţei de apel a fost expediată în adresa recurentului la 21 iunie 2013(f.d. 189 A). Conform avizului de recepţie, copia încheierii instanţei de apel a fost recepţionată de recurent la 24 iunie 2013, (f.d. 191). Recurentul, a depus recursul împotriva încheierii instanţei de apel la 22 iulie 2013. Prin urmare recursul a fost declarat în afara termenului legal.

4 La depunerea recursului în afara termenului legal, recurentul a solicitat repunerea acestuia în termen, din motiv că despre existenţa încheierii instanţei de apel din 29 mai 2013, a aflat la 05 iulie 2013. Articolul 116 alin.(1) Codul de procedură civilă prevede că, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. La acest capitol, Completul reţine că avocatul apelantului a recepţionat încheierea instanţei de apel din 29 mai 2013, la 24 iunie 2013 fapt ce se confirmă prin avizul de recepţie anexat la materialele pricinii (f.d.191). Astfel, argumentul recurentului precum că a aflat despre existenţa încheierii prin care i s-a refuzat în scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel, la 05 iulie 2013, este unul declarativ.

Or, repunerea recursului în termen peste termenul prevăzut de lege în lipsa probelor ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului de procedură, ar încălca principiul securităţii raporturilor juridice, dreptul intimatului la un proces echitabil şi ar duce inevitabil la o nouă condamnare a Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În favoarea concluziei enunţate se invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care consacră unul din principiile fundamentale ale preeminenţei dreptului, securitatea raporturilor juridice. În cazurile Melnic versus Republica Moldova nr.6923/03 din 14 noiembrie 2006 şi Ceachir versus Republica Moldova nr.117/04 din 15 ianuarie 2008 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat esenţa principiului securităţii raporturilor juridice care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârile citate a statuat că potrivit articolului 316 din Сodul de procedură civilă (în vigoare între 26 decembrie 1964 şi 12 iunie 2003) hotărârile judecătoreşti pronunţate de către instanţa de apel, devin definitive după ce expiră termenul de depunere a recursului asupra acestora. Articolele 314, 284 şi 114 din Codul de procedură civilă prevăd faptul că în cazul în care părţile au omis termenul de declararea a recursului, instanţa de recurs trebuie să îl respingă ca tardiv sau să prezinte motive pentru repunerea în termen. Privitor la recursul declarat împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2013. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

Din materialele dosarului rezultă că, la depunerea cererii de apel împotriva hotărârii primei instanţe, societatea cu răspundere limitată „LGVD – Agro” nu a achitat taxa de stat. Potrivit avizului de recepţie, la 24 iunie 2013, avocatul apelantului Balmuş Ştefan a recepţionat încheierea instanţei de apel din 29 mai 2013, conform căreia apelantului i-a fost eşalonată plata taxei de stat până la 26 iunie 2013 pentru achitarea taxei de stat în sumă de 37 500 lei. 5 Din considerentul că, societatea cu răspundere limitată „LGVD – Agro” în termenul stabilit de instanţă nu a achitat taxa de stat în sumă de 37 500 lei, instanţa de apel prin încheierea din 26 iunie 2013 a dispus restituirea cererii de apel.

În conformitate cu art. 84 CPC, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată (iniţială şi reconvenţională), cererea intervenientului principal, cererea vizând pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti, cererea de declarare a insolvabilităţii, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, de recurs şi de revizuire, precum şi cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătoreşti. În temeiul art. 368 CPC, dacă cererea de apel este depusă fără plata taxei de stat instanţa dispune printr-o încheiere, să nu se de-a curs cererii acordând apelantului un termen pentru achitarea taxei de stat.

Acest termen trebuie să fie rezonabil, obiectiv şi real, reieşind din circumstanţele concrete a pricinii, complexitatea pricinii, acţiunile ce urmează a fi efectuate de participant, suma ce urmează a fi achitată, posibilităţile persoanei de a achita suma ţinând cont de starea materială. În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) CPC instanţa de apel restituie cererea de apel dacă apelantul nu a achitat taxa de stat pentru depunerea cererii de apel. Raportând normele citate de la circumstanţele pricinii, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră concluziile instanţei de apel, corecte şi întemeiate, rezultate din aprecierea justă a circumstanţelor pricinii şi aplicarea corectă a normelor de drept procesual.

Astfel s-a constatat că la depunerea cererii de apel nu au fost prezentate acte care să ateste că societatea cu răspundere limitată „LGVD – Agro” ar fi achitat taxa de stat. Completul judiciar consideră neîntemeiat argumentul recurentului că nu a făcut cunoştinţă cu încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2013, la care face trimitere instanţa de apel în încheierea din 26 iunie 2013. Cu referire la argumentul invocat, instanţa menţionează că conform scrisorii de însoţire încheierea instanţei de apel din 29 mai 2013 a fost expediată în adresa recurentului la 21 iunie 2012 (f.d. 189 A, 191), iar potrivit avizului de recepţie aceasta a fost recepţionată de recurent la 24 iunie 2013 (f.d. 191). Prin urmare recurentul a cunoscut despre încheierea din 29 mai 2013 şi urma să se conformeze indicaţiilor instanţei.

Nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului că despre şedinţa de judecată din 26 iunie 2013, a cunoscut tot în aceiaşi zi prin intermediul oficiului poştal, deoarece, materialele pricinii denotă acest fapt şi anume conform avizului de recepţie enunţat se atestă faptul că ultimul a cunoscut despre data judecării pricinii în ordine de apel la 24 iunie 2013(f.d. 189 A, 191). Totodată este de menţionat că odată ce recurentul a cunoscut despre data judecării pricinii din 26 iunie 2013, a avut posibilitatea reală de a se prezenta în faţa instanţei. Cu referire la argumentul recurentului, că documentele prezentate pentru a fi scutit de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel au fost depuse la 29 mai 6 2013, dar din motiv că era după ora 15-30, i-a fost aplicată data pe ştampila instanţei de 30 mai 2013, la fel este unul declarativ, deoarece recurentul nu a prezentat nicio probă concludentă într-u confirmarea celor invocate.

Din considerentele enunţate şi având în vedere că societatea cu răspundere limitată „LGVD – Agro” a depus cererea de recurs împotriva încheierii din 29 mai 2013, cu omiterea termenului de declarare a recursului în lipsa probelor ce dovedesc imposibilitatea efectuării actului de procedură în termen, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul declarat împotriva încheierii din 29 mai 2013 ca tardiv fără a se pronunţa asupra fondului. Totodată, Colegiul judiciar consideră că temeiurile invocate de recurent împotriva încheierii din 26 iunie 2013 nu şi-au găsit confirmare, fiind apreciate drept neîntemeiate, din care considerente s-a conchis respingerea recursului declarat cu menţinerea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2013 ca fiind legală şi întemeiată.

În conformitate cu art. art. 425, 427 alin. 1) lit. a) şi art. 428 alin. ( 1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „LGVD – Agro” împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2013 ca fiind depus tardiv.

Se respinge recursul depus de societatea cu răspundere limitată „LGVD – Agro” împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2013. Se menţin încheierile Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2013 şi din 26 iunie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de întreprinderea cu capital străin „Oberegagro” societate cu răspundere limitată împotriva societăţii cu răspundere limitată „LGVD – Agro” cu privire la încasarea datoriei şi a cererii reconvenţionale a societăţii cu răspundere limitată „LGVD – Agro” împotriva întreprinderii cu capital străin „Oberegagro” societate cu răspundere limitată cu privire la încasarea prejudiciului material. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului, Svetlana Novac judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Tatiana Vieru 7