2ra-3396/13 — Delimitarea hotarului

prima instanţă: Gh.Bîrsan dosarul nr. 2ra-3396/13 instanţa de apel: E.Ababei, N.Matveeva, G.Polivenco ÎNCHEIERE 16 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii Ala Cobăneanu Tatiana Răducanu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul recurentului Igor Andruh, Vasile Istrati, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Andruh împotriva Rodeliei Ceban, Primăriei oraşului Edineţ şi intervenientului accesoriu Organul Cadastral Teritorial Edineţ cu privire la determinarea hotarului, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 23 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Igor Andruh și a fost menținută hotărârea judecătoriei Edineţ din 28 noiembrie 2012 c o n s t a t ă La 24 februarie 2012, Igor Andruh a depus cerere de chemare în judecată împotriva Rodeliei Ceban, Primăriei oraşului Edineţ şi intervenientului accesoriu Organul Cadastral Teritorial Edineţ cu privire la determinarea hotarului.

În motivarea acţiunii reclamantul, Igor Andruh a indicat că, la 14 mai 2007, el a primit în proprietate, conform contractului de donaţie, autentificat notarial, casa de locuit cu suprafaţa de 89, 9 metri pătraţi, construcția auxiliară cu suprafaţa de 39, 5 metri pătraţi şi terenul aferent casei de locuit, situate în oraşul Edineţ, strada M.Eminescu 23. La momentul acela, reclamantul era în relaţii de vecinătate cu Veaceslav Canarschi. Ulterior, la 28 iulie 2011 Veaceslav Canarschi a vândut casa de locuit, care-i aparţinea cu drept de proprietate, cu toate anexele auxiliare Rodeliei Ceban. Ulterior, în anul 2011, reclamantul a schimbat reţelele de canalizare şi a început efectuarea cărorva lucrări de reparaţie a imobilului.

Din cauza că nu exista un hotar de delimitare între vecini, motiv pentru care apăreau deseori neînţelegeri nemotivate, reclamantul, întru evitarea acestora, a cerut demarcarea hotarului cu participarea specialiştilor din Primăria oraşului Edineţ. Acestui fapt, pârâta Rodelia Ceban, i-a refuzat. Cere reclamantul Igor Andruh determinarea hotarului dintre imobilele nominalizate cu instalarea liniei de demarcare a hotarului. Prin hotărârea judecătoriei Edineţ din 28 noiembrie 2012 acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi 23 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de către Igor Andruh şi a fost menţinută hotărârea judecătoriei Edineţ din 28 noiembrie 2012. La 6 august 2013, reprezentantul recurentului Igor Andruh, Vasile Istrati a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanţei de apel și a hotărârii primei instanțe, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului, recurentul a indicat că, atât hotărârea primei, cât și decizia instanţei de apel sunt neîntemeiate și ilegale din care considerente sunt pasibile de casare, deoarece acestea ar fi fost emise cu încălcarea vădită a normelor de drept material, precum şi nu au fost elucidate pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii civile în cauză.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) al aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către reprezentantului recurentului Igor Andruh, Vasile Istrati nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432. alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către reprezentantul recurentului Igor Andruh, Vasile Istrati ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul reprezentantul recurentului Igor Andruh, Vasile Istrati se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Mihai Poalelungi judecătorul Judecătorii Ala Cobăneanu Tatiana Răducanu