3ra-1599/13 — Încălcarea dreptului la informaţie şi repararea prejudiciului moral

dosarul nr. 3ra-1599/13 prima instanţă: M. Tertea, instanţa de apel: E. Secrieru, I. Guzun, A. Parpalac, ÎNCHEIERE 10 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Focşa Anatolie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Focşa Anatolie împotriva Primarului or.

Căuşeni şi Primăriei Căuşeni cu privire la încălcarea dreptului la informaţie şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 27 iunie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Focşa Anatolie şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 10 aprilie 2013, de admitere parţială a acţiunii, constată La data de 05 septembrie 2012 Focşa Anatolie a depus cerere de chemare în judecată împotriva primarului or. Căuşeni şi Primăriei Căuşeni prin care a solicitat de a obliga pârâţii de a-i prezenta actele administrative cu titlul de gestiune emise de primarul or. Căuşeni, constatarea încălcării de către Primarul or. Căuşeni a dreptului la accesul la informaţie, şi încasarea de la ei a prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că la 25 iulie 2012, a solicitat de la primarul or. Căuşeni, în conformitate cu prevederile legii cu privire la informaţie şi Legii cu privire la petiţionare, remiterea în adresa sa a copiilor autentificate a dispoziţiilor primarului or. Căuşeni „Cu privire la atribuirea terenurilor în folosinţă,, nr. 02/1-7-282, nr. 02/1-7-283 din 25.04.2012, nr. 02/1-7-265, nr. 02/1-7-266, nr. 02/1-7-267, nr. 02/1-7-268 din 24.04.2012, nr.02/1-7-245, nr.02/1-7-246, nr.02/1-7- 247, nr.02/1-7-248, nr.02/1-7-250, nr.02/1-7-251, nr.02/1-7-252 din 18.04.2012, nr.02/1-7-226 din 07.04.2012, nr.02/1-7-244 din 09.04.2012 şi a copiilor autentificate a contractelor de atribuire în folosinţă încheiate în baza actelor administrative nominalizate.

La fel a solicitat remiterea în adresa sa a tuturor dispoziţiilor primarului cu privire la atribuirea terenurilor în folosinţă emise în perioada lunilor mai - iulie 2012 şi a copiilor contractelor de atribuire în folosinţă a terenurilor în baza acestor dispoziţii. Menţionează reclamantul că conform răspunsului primarului nr. 02/1-24-1111 din 06 august 2012 s-a refuzat în satisfacerea cererii adresate, iar la data de 08.08.2012 a depus cerere prealabilă, dar nu a primit nici un răspuns. Solicită Focşa Anatolie de a obliga primarul or. Căuşeni şi Primăria or. Căuşeni de a-i prezenta actele administrative cu titlul de gestiune emise de primarul or. Căuşeni, constatarea încălcării de către Primarul or.

Căuşeni a dreptului la accesul la informaţie, şi încasarea de la ei a prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 10 aprilie 2013, cererea a fost admisă parţial şi a fost obligat primarul or. Căuşeni, Primăria Căuşeni de a elibera reclamantului Focşa Anatolie copia actelor oficiale solicitate prin cererea nr. 02/1- 25-1737 din 25 iulie 2012, s-a constatat încălcarea de către primarul or. Căuşeni, Primăria Căuşeni a dreptului reclamantului la accesul la informaţie, iar cererea reclamantului Focşa Anatolie privind încasarea prejudiciului moral a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 27 iunie 2013, a fost respins apelul declarat de către Focşa Anatolie şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 10 aprilie 2013, de admitere parţială a acţiunii.

La 13 august 2013, Focşa Anatolie a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 27 iunie 2013 şi a hotărîrii judecătoriei Căuşeni din 10 aprilie 2013, solicitînd admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii prime instanţe în partea respingerii pretenţiilor, cu emiterea unei hotărîri noi de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului recurentul a invocat că instanţele de judecată nu sau expus asupra tuturor pretenţiilor invocate, nu a constata şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond, precum şi au interpretat eronat normele de drept material şi procedural, ce a dus la emiterea unor hotărîri ilegale. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel şi relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Focşa Anatolie, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art.433 lit. a) CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de către Focşa Anatolie se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Iurie Bejenaru