2ra-2762/13 — Constatarea încălcării dreptului la examenarea întermen rezonabil a cauzei, încasarea prejudiciului moral

prima instanţă: A. Nogai dosarul nr. 2ra-2762/1 DECIZIE 09 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Vîlcov Galina Stratulat Iurie Bejenaru Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Balta Sergiu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Balta Sergiu împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, repararea prejudiciului material şi moral, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La data de 04 noiembrie 2011 Balta Sergiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, cît şi repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 04 septembrie2000, Primăria or. Durleşti a fost obligată să-i elibereze un teren de pământ, cu mărimea de 0,12 ha, echivalentul terenului anterior pe acelaşi teren pe str. Dimo, or. Durleşti. Menţionează că în baza acestei hotărâri a fost emis titlul executoriu nr. 2- 1115/2000, care s-a aflat spre executare la executorii judecătoreşti din cadrul Oficiului de executare Buiucani,Oleg Zamşa şi Ion Butucea timp de 9 ani. Susţine că prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 20 februarie 2009 a fost încetată procedura de executare nr. 14-35-R/09 în baza titlului executoriu N 1115/2000 din 04 septembrie 2000. Motiv care şi a servit temei de adresare în judecată cu o cerere privind modificarea modului de executare a hotărârii judecătoreşti din 04 septembrie 2000, solicitând obligarea Primăriei or.

Durleşti de a-i elibera 0,12 ha de pământ contra plată, care constituie conform preţurilor comerciale - 1008588 lei. Invocă că prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 16 decembrie 2008, menţinută prin Decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2009 acţiunea sa a fost respinsă, însă prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 27 ianuarie 2010 cauza a fost remisă la rejudecare. În cadrul rejudecării cauzei, prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 21 aprilie 2010 acţiunea sa a fost admisă parţial, fiind încasat din contul Primăriei or. Durleşti în beneficiul său suma de 746000 lei şi cheltuieli de judecată în mărime de 2400 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 octombrie 2010 a fost casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 21 aprilie 2010 şi remisă din nou cauza la rejudecare în instanţa de fond, care se află în curs de examinare pînă în prezent. Afirmă că prin tergiversarea examinării cauzei civile mai mult de 4 ani, i-a fost grav încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

De asemenea indică că din anul 2000 şi până în prezent, din cauza neexecutării titlului executoriu din 04 septembrie 2000 şi tergiversării examinării acţiunii înaintate la 27 februarie 2007, în urma suferinţelor şi stresurilor i s-a agravat starea sănătăţii, ca urmare a fost concediat din organele Afacerilor Interne al RM pe motive de boală prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 254 din 22 septembrie 2006. Mai indică că întru apărarea dreptului său, la 08 septembrie 2006 a depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului o cerere prin care a solicitat condamnarea Republicii Moldova cu încasarea în beneficiul său a prejudiciului material în suma de 50000 euro şi a prejudiciului moral în sumă de 25000 euro, cererea fiind pusă pe rol la CEDO şi înregistrată cu N 38638/06, însă prin scrisoarea din 29 septembrie 2011 Înalta Curtea i-a comunicat că urmează să se adreseze instanţelor naţionale în baza Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011. Solicită constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, încasarea prejudiciului moral în sumă de 2500 euro şi prejudiciului material în sumă de 746000 lei, cît şi compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 2400 lei În cadrul dezbaterilor judiciare, la data de 10 ianuarie 2013, Balta Sergiu şi-a concretizat cerinţele,

solicitând încasarea din contul Ministerul Finanţelor al RM în beneficiul său a prejudiciul moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei în mărime de 5000 euro, a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea hotărârii judecătoreşti în termen rezonabil în mărime de 2000 euro, a prejudiciului material în mărime de 746000 lei, compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 2400 lei şi separarea pretenţiilor în partea recunoaşterii încălcării dreptului la executarea hotărârii judecătoreşti în termen rezonabil.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2013 cerinţa reclamantului privind separarea pretenţiei în partea recunoaşterii încălcării dreptului la executarea hotărârii judecătoreşti în termen rezonabil a fost admisă, fiind strămutată pricina în partea pretenţiilor cu privire la recunoaşterea încălcării dreptului la executarea hotărârii judecătoreşti în termen rezonabil, după competenţă la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2013 acţiunea a fost admisă parţial, fiind constatată încălcarea dreptului lui Baltă Sergiu la judecarea în termen rezonabil a pricinii civile la cererea de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Durleşti, mun.

Chişinău, pretenţiile cu privire la încasarea prejudiciului moral au fost respinse, menţionînd că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul mora.. La 08 mai 2013 Balta Sergiu a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, repunerea în termenul de declarare a recursului, casarea hotărârii primei instanţe în partea respingerii pretenţiilor cu privire la recuperarea prejudiciului moral cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri de admiterea acţiunii integral. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărîrea primei instanţe în partea respingerii pretenţiilor sale cu privire la încasarea prejudiciului moral, considerînd hotărîrea în partea dată neîntemeiată.

Susţine că prima instanţă, la examinarea pricinii în cauză, a luat în consideraţie numai încălcarea dreptului său la judecare în termen rezonabil a pricinii la cererea de chemare în judecată depusă la 04 martie 2007, care se află în curs de examinare pînă în prezent, însă nu a luat în consideraţie că pentru a-i obliga pe executorii judecătoreşti de a executa integral titlu executoriu nominalizat, a adresat contestaţiile instanţei judecătoreşti la acţiunile executorilor judecătoreşti, în consecinţă o cerere i-a fost respinsă, iar a doua cerere a fost pierdută în arhiva instanţei, astfel, fiind în imposibilitate de a o contesta. La fel afirmă că prima instanţă a ignorat faptul că organele de urmărire penală au pornit cauza penală nr. 20050313388 împotriva conducerii Primăriei or.

Durleşti, însă la 02 februarie 2010 în baza art. 287/1 pct.1 urmărirea penală a fost suspendată, persoanele fiind anunţate în căutare. Insistă şi asupra tergiversării examinării pricinii în cauză, menţionând că acţiunea a fost depusă la 04 noiembrie 2011, însă a fost examinată doar la 21 ianuarie 2013, contrar art. 4alin. 4 a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2013 a fost expediată în adresa recurentei la 13 martie 2013, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 178). Astfel, instanţa de recurs constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale, recursul fiind declarat în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanţe în partea respingerii acţiunii cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi cu privire la admiterea parţială a acţiunii din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre.

La caz s-a constatat că Balta Sergiu, făcând uz de noul remediu intern în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, prin acţiunea formulată a solicitat constatarea încălcării dreptului lui la judecarea cauzei într-un termen rezonabil şi încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor RM în beneficiul său a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile. Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii parţiale a acţiunii, constatînd încălcarea dreptului a lui Balta Sergiu la judecare în termen rezonabil a pricinii civile la cererea de chemare în judecată depusă la 04 martie 2007 împotriva Primăriei or.

Durleşti, mun. Chişinău, totodată respengînd pretenţiile acţiunii cu privire la recuperarea prejudiciului moral, reţinînd în acest sens că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral. După cum rezultă din conţinutul recursului, Balta Sergiu, contestă hotărîrea primei instanţe doar în partea respingerii pretenţiilor cu privire la recuperarea prejudiciului moral. Astfel, instanţa de recurs constată că prima instanţă cu o motivare amplu argumentată şi o pronunţare asupra tuturor aspectelor juridice, corect a ajuns la concluzia temeiniciei pretenţiei cu privire la constatarea încălcării dreptului a lui Baltă Sergiu la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile.

În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine prevederile art. 6 § 1 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, care statuează că orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa.

Iar conform art. 2 alin. (1) şi (2) a Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti nr. 87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilire de prezenta Lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului. Respectiv, cerinţa Convenţiei ca examinarea cauzei să se facă într-un termen rezonabil, trebuie raportată la fiecare caz în parte, luând în considerare durata procedurii, natura pretenţiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităţilor competente şi al părţilor, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanţei precum şi exercitarea căilor de atac. În sensul art. 2 alin. (1) şi (2) a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 este de înţeles că orice persoană poate pretinde la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, dacă se constată o atare încălcare.

În conformitate cu art. 4 CPC, sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă, în termen rezonabil, a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi asociaţiilor lor, ale autorităţilor publice şi ale altor persoane care sunt subiecte ale raporturilor juridice civile, familiale, de muncă şi ale altor raporturi juridice, precum şi în apărarea intereselor statului şi ale societăţii, în consolidarea legalităţii şi a ordinii de drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a legii. Iar dispoziţiile art. 192 alin. (1) CPC, stipulează că pricinile civile se judecă în primă instanţă în termen rezonabil.

Criteriile de determinare a termenului rezonabil sînt: complexitatea pricinii, comportamentul participanţilor la proces, conduita instanţei judecătoreşti şi a autorităţilor relevante, importanţa procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură de către instanţă. Din materialele pricinii, precum şi din rapoartele executate de instanţă se constată cu certitudine că la 14 martie 2007 Balta Sergiu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Durleşti, mun. Chişinău privind efectuarea modificărilor în hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 14 septembrie 2000 şi a solicitat obligarea Primăriei or. Durleşti, mun. Chişinău să-i atribuie familiei sale 0,12 ha de pămînt contra plăţii de 1009588 lei (f.d.

13-14). Pe parcursul judecării pricinii reclamantul şi-a modificat cerinţele solicitînd încasarea diferenţei dintre valoarea de piaţă a lotului care urma a fi atribuit şi celui care i-a fost atribuit, şi anume a sumei de 746000 lei. În această ordine de idei, corect prima instanţă a identificat perioada de referinţă începînd cu 14 martie 2007, ziua adresării cererii de chemare în judecată şi a reţinut că procedura civilă invocată de recurent nu este finalizată, cu adoptarea unei hotărîri judecătoreşti asupra fondului pretenţiilor şi care ar deveni una definitivă, însă lipsa unei soluţii judiciare asupra fondului pretenţiilor nu împiedică persoana să pretindă încălcarea dreptului la examinarea într-un termen rezonabil a cauzei civile, luîndu-se în consideraţie şi procedurile pendinte, perioada care urmează a fi luată în consideraţie în speţa dată este de mai mult de 5 ani.

Ca urmare a informaţiei relatate, instanţa de recurs notează că caracterul rezonabil al duratei procesului trebuie evaluat în lumina circumstanţelor cauzei, în special a criteriilor de apreciere a termenului rezonabil de judecare a pricinii cum sunt: complexitatea cauzei, comportamentul părţilor, precum şi miza (interesul) pentru reclamant (a se vedea, Frydlender v. France [GC], nr. 30979/96, §43, ECHR 2000-VII şi Cravcenco v. Moldova, nr. 13012/12, 15 ianuarie 2008). Din punct de vedere a complexităţii, justificat prima instanţă a constatat că această cauză nu este dificilă factologic sau juridic şi nu necesita o muncă juridică vastă, fiind una simplă de complexitate, având în vedere subiecţii în proces, obiectul litigiului, materialul probator şi cadrul legal în baza cărui urma a fi verificată temeinicia şi legalitatea pretenţiilor formulate de reclamant.

În ceia ce priveşte conduita autorităţilor naţionale, Colegiul notează că deşi în cadrul judecării pricinii a primei instanţe şi instanţei de apel se înregistrează amânarea repetată a şedinţelor de judecată, această perioadă nu poate fi imputată instanţelor, deoarece amânările au avut loc întemeiat, întru exercitarea drepturilor procedurale a părţilor. Totodată este evident că întinderea duratei de aflare pe rol a cauzei a fost generată de încălcările admise de prima instanţă şi instanţa de apel la emiterea actelor de dispoziţie, pe motivul interpretării eronate şi aplicării greşite a normelor de drept material ce guvernau raportul juridic supus judecării, din care considerente pricina de două ori a fost restituită spre rejudecare în prima instanţă de instanţa de judecată ierarhic superioară.

Astfel, existenţa unui număr mare de hotărâri judecătoreşti a instanţelor de judecată, a fost rezultatul neconformării primei instanţe şi instanţei de apel indicaţiilor instanţei de recurs, precum şi incorectitudinii aplicării legii materiale la judecarea, dar nu al complexităţii inerente a cauzei în sine.

În situaţii similare, Curtea menţionează că, „chiar dacă nu este în măsură să analizeze calitatea jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti naţionale, ea consideră că, deoarece remiterea cauzelor spre reexaminare este de obicei dispusă ca urmare a erorilor comise de către instanţele judecătoreşti inferioare, repetarea unor astfel de procedee în cadrul unui set de proceduri dezvăluie o deficienţă serioasă în sistemul judiciar” (a se vedea Wierciszewska v. Poland, nr. 41431/98, § 46, 25 noiembrie 2003, şi Pavlyulynets v. Ukraine, nr.70767/01, § 51, 06 septembrie 2005). Instanţa de recurs, la acest compartiment remarcă şi corectitudinea menţiunii primei instanţe, cu referire la faptul că la caz durata procedurilor nu-i poate fi imputată participanţilor la proces, inclusiv şi recurentului, or, aceştia se fac responsabili pentru unele perioade de întrerupere a şedinţelor de judecată, cînd erau înaintate cereri de amînare sau de concretizare a cerinţelor, însă nu pot justifica şi durata procedurilor de 5 ani.

Instanţa de recurs menţionează că în sensul Legii enunţate, miza pentru Sergiu Baltă în procedura civilă analizată la caz există, or ultimul pretindea repararea prejudiciului moral. În conexiunea celor relatate, reieşind din perioada examinării cauzei civile, de atitudinea părţilor la judecarea cauzei, de complexitatea ei, precum şi miza (interesul) pentru reclamantă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că prima instanţă cu referire la legea naţională şi articolul 6 § 1 al Convenţiei, justificat a constatat încălcarea dreptului a lui Baltă la judecare în termen rezonabil a cauzei menţionate. Având în vedere circumstanţele stabilite, constatând că dreptul lui Baltă Sergiu a fost încălcat, instanţa de recurs apreciază ca incorectă soluţia primei instanţe în partea respingerii pretenţiilor cu privire la repararea prejudiciului moral.

În consecinţă, stabilind că lui Balta Sergiu i-a fost cauzat un anumit nivel de stres şi frustrare, ca urmare a duratei excesive a procedurii civile, instanţa de recurs justifică dreptul acestuia la repararea prejudiciului moral cauzat. Totodată, instanţa constată că cuantumul prejudiciului moral pretins de către Baltă Sergiu în mărime de 5000 euro este vădit disproporţional şi excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz şi principiul general al echităţii. Mai mult, acest cuantum este disproporţional şi în corelaţie cu sumele acordate de Curtea Europeană în speţe similare, unde Moldova este statul pârât şi în care sumele acordate cu titlu de prejudiciu moral variază între 1000 euro şi 3000 euro, pentru durata nerezonabilă a procedurilor judiciare avută pentru 5 ani sau 10 ani.

În această susţinere vine jurisprudenţa CEDO în cazul SRL Deservire versus Moldova, unde Curtea a acordat cu titlu de prejudiciu moral 600 euro pentru violarea art. 6 § 1 CEDO în ce priveşte durata procedurilor timp de 6 ani şi în cazul Cravcenco versus Moldova, unde Curtea a acordat cea mai mare sumă de 3000 euro pentru încălcarea termenului rezonabil pentru 10 ani. Nu este de neglijat şi importanţa unificării practicii judiciare a instanţelor naţionale la acordarea despăgubirilor morale în cazuri similare celor indicate, fiind constatat că cuantumul acordat cu titlu de prejudiciu moral în speţe examinate în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 variază de la 500 lei până la 35000 lei.

Reieşind din cele relatate, având în susţinere dispoziţiile art. 2 alin. (6) a Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti nr. 87 din 21aprilie 2011, Colegiul consideră că Baltă Sergiu este îndreptăţit la despăgubiri pentru daune morale şi în baza principiilor echitabile acordă ultimului, cu titlu de reparare a acestui prejudiciu, suma de 5000 lei.

Faţă de cele ce preced şi având în vedere că circumstanţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe în partea respingerii pretenţiilor cu privire la recuperarea prejudiciului moral şi a emite în partea dată o nouă hotărâre cu privire la admiterea acţiunii parţial. În rest de a menţine hotărârea primei instanţe, În conformitate cu art. art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de către Balta Sergiu.

Se casează hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Balta Sergiu împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, şi repararea prejudiciului material şi moral, în partea respingerii pretenţiilor cu privire la repararea prejudiciului moral şi se emite în partea dată o nouă hotărâre, prin care: Se admite parţial acţiunea lui Balta Sergiu împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la recuperarea prejudiciului moral. Se încasează de la bugetul de stat al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în beneficiul lui Balta Sergiu, în contul reparării prejudiciului moral, suma de 5000 (cinci mii) lei.

În rest hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2013 se menţine. Decizia este irevocabilă din momentul emiteri. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Vîlcov Galina Stratulat Iurie Bejenaru Tamara Chişca-Doneva