2ra-2837/15 — Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti

Judecătoria Rîşcani Dosarul nr.2ra-2837/15 Mun. Chişinău Judecător: L. Holeviţcaia Curtea de Apel Chişinău Judecători: Iu. Cotruţă, E. Clim, E. Fistican Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 18 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Baltă Sergiu şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Baltă Sergiu împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova privind repararea prejudiciului de către stat pentru încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2015, CONSTATĂ : La 04.11.2011, Baltă Sergiu a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Primăria or.

Durleşti, în calitate de intervenient accesoriu privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil şi dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 04.09.2000. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2013(f.d.l-2), au fost separate pretenţiile lui Baltă Sergiu cu privire la recunoaşterea dreptului la executarea hotărîrii judecătoreşti în termen rezonabil - pretenţii, care şi fac obiectul examinării prezentei cauze. Reclamantul şi-a concretizat cerinţele sale prin cererea sa de concretizare din 16.12.2013 (fd.

171), solicitînd încasarea de la pîrît a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea titlului executoriu în termen rezonabil, integral şi corect, în sumă de 20000 euro, încasarea prejudiciului material ce se constituie din diferenţa dintre costul de piaţă a lotului de pămînt care trebuia să-i fie atribuit şi care i s-a atribuit, adică diferenţa în sumă de 74 6000 lei şi încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizei şi lucrărilor cadastrale în sumă de 2400 lei. În motivarea cerinţelor pretinse reclamantul a invocat că, prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 04.09.2000, s-a dispus obligarea Primăriei or.Durleşti să elibereze reclamantului un teren de pămînt, cu mărimea de 0,12 ha, echivalent terenului anterior pe acelaşi teren pe str. Dimo, or.

Durleşti. 1 Reclamantul menţionează că, în baza hotărîrii menţionate a fost emis titlul executoriu nr. 2-1115/2000, care s-a aflat la executare la executorii judecătoreşti, nefiind executat mai mult de 9 ani, apoi prin încheierea din 20.02.2009 a fost încetată procedura de executare. Afirmă reclamantul că, la data de 27.02.2007, s-a adresat în Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău cu o cerere privind obligarea Primăria or. Durleşti de a-i elibera 0,12 ha de pămînt contra plată, care constituie conform preţurilor comerciale 1.008.588 lei R.M. Ulterior, la 21.04.2010 Judecătoria Buiucani mun. Chişinău prin hotărîrea sa a satisfăcut legal cerinţele reclamantului şi a hotărît de a încasa în beneficiul lui suma de 746000 lei şi 2400 lei, pentru cheltuielile suportate din contul primăriei or.

Durleşti. Apoi, la 05.10.10 Curtea de Apel Chişinău a anulat hotărîrea Judecătoriei Buiucani din 21.04.2010 şi a expediat cauza la o rejudecare nouă. Conform rapoartelor de expertiză comercială diferenţa de preţ comercial dintre terenul care urma a fi atribuit reclamantului şi cel atribuit constituie 746000 lei. Astfel, reclamantul susţine că prin acţiunile executorilor judecătoreşti manifestate prin neexecutarea titlului executoriu mai mult de 6 ani, apoi executarea parţială şi greşită, la fel şi tărăgănarea examinării cauzei civile mai mult de 4 ani, i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi a dreptului la executarea in termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti.

Totodată a invocat că, în urma suferinţelor şi stresurilor cauzate de cele menţionate i s-a dereglat sănătatea şi este bolnav de hepatitele virale B, C şi D. Mai comunică reclamantul că, la data de 08.09.2006 s-a adresat cu o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin care a solicitata condamnarea Republicii Moldova şi încasarea prejudiciului. La data de 29.09.2011 de la CEDO i s-a expediat o scrisoare recomandată prin care i s-a comunicat să se adreseze instanţei de judecată competente în baza Legii nr.87 din 21.04.2011. Prin hotărîrea judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău, emisă la 15 octombrie 2014, s-a admis parţial cererea de chemare în judecată a reclamantului Sergiu Baltă. S-a constatat încălcarea de către autoritatea statală - Primăria or.Durleşti a dreptului reclamantului - Sergiu Baltă la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, şi anume a hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 04 septembrie 2000. S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor RM în beneficiul reclamantului Sergiu Baltă 10000 (zece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti. În rest, cerinţele reclamantei, s-au respins ca fiind nefondate. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a menţionat că cuantumul prejudiciului moral estimat de reclamant în sumă de 20 000 euro este exagerat, considerent din care instanţa l-a diminuat la suma de 10 000 lei, reţinînd că suma dată este considerată a fi rezonabilă, reieşindu-se din caracterul litigiului, durata încălcării, conduita reclamantului şi esenţa litigiului pentru reclamant.

La 17 octombrie 2014, Ministerul Finanţelor a depus o cerere de apel prin care a solicitat admiterea cererii, casarea parţială a hotărîrii judecătoriei sect. Rîşcani din 15.10.2014, în partea încasării din contul Bugetului de Stat în beneficiul reclamantului a sumei de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi emiterea pe acest capăt de cerere a unei hotărîri de respingere integrale a pretenţiilor reclamantului. 2 În motivarea apelului a indicat că, instanţa de judecată nu a analizat multilateral şi multiaspectual probele aduse de părţi în cadrul procesului, nu a respectat cerinţele cu caracter imperativ prevăzute de art. 239 şi art. 240 CPC. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţe de fond, Baltă Sergiu a declarat apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată să fie admisă integral.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2015 s-a respins cererile de apel declarate de către Ministerul Finanţelor şi Baltă Sergiu şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 15 octombrie 2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Baltă Sergiu a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04.06.2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 15.10.2015 ca fiind ilegale şi neîntemeiate, cu remiterea cauzei la o nouă examinare în instanţa de apel. La 23.09.2015, Ministerul Finanţelor a înaintat cerere de recurs prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea parţială a hotărîrii Judecătoriei sect. Rîşcani, mun. Chişinău din 15.10.2014 şi a deciziei instanţei de apel din 04.06.2015 în partea încasării din contul bugetului de stat în beneficiul reclamantului a sumei de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, şi emiterea pe acest capăt de cerere a unei noi hotărîri de respingere integrale a pretenţiilor reclamantului.

În motivarea cererii de recurs, recurenţii au invocat neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale cererilor de recurs în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sînt inadmisibile din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererile de recurs, Colegiul atestă că recurenţii indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speţă, Colegiul menţionează că, recursurile în cauză conţin obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. 3 În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurenţilor la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în cererile de recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurenţii şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurenţi nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursurile declarate de către Baltă Sergiu şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Baltă Sergiu şi recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 4 DISPUNE: Recursurile declarate de către Baltă Sergiu şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea Copia corespunde originalului Iuliana Oprea 5