2ra-3113/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: L.Lupaşco nr.2ra-3113/13 instanţa de apel: Iu.Cimpoi, M.Guzun, A.Pahopol ÎNCHEIERE 09 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Andrei Castraveţ, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Castraveţ împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Ministerul Finanţelor, admis apelul declarat de către Andrei Castraveţ, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 23 ianuarie 2012 şi emisă o nou hotărîre, c o n s t a t ă La 23 octombrie 2008 Andrei Castraveţ reprezentat de către avocatul Sergiu Morozov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat în rezultatul tragerii ilegale la răspundere penală, aplicării ilegale a măsurii de reprimare sub formă de arestare, sechestrării ilegale a averii şi în rezultatul altor încălcări de drepturi ale reclamantului.

În motivarea acţiunii reprezentantul reclamantului a invocat că, la 01 februarie 2005 Direcţia urmărire penală a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a intentat în privinţa lui Andrei Castraveţ dosarul penal nr. 2005036064 în baza art. 195 alin. (2) Codul penal, iar la 25 mai 2005 acesta a fost recunoscut în calitate de bănuit La 25 mai 2005 Andrei Castraveţ a fost reţinut şi prin procesul-verbal de ridicare din 25 mai 2005 de la reclamant a fost ridicat automobilul de model „AUDI A6” cu numărul de înmatriculare C JJ 840 în scopul confiscării şi despăgubirii posibile a prejudiciului material cauzat în urma infracţiunii Consideră că la efectuarea acestei acţiuni procesuale au fost încălcate în mod grosolan dispoziţiile art. 130 Codul de procedură penală.

Prin încheierea judecătorului de instrucţie din 27 mai 2005 în privinţa lui Andrei Castraveţ s-a aplicat măsura preventivă arestul preventiv pentru 10 zile. Ulterior, termenul de arest a lui Andrei Castraveţ a fost prelungit în repetate rînduri. Prin procesul-verbal de recunoaştere în calitate de persoană bănuită din 02 iunie 2005 Andrei Castraveţ a fost învinuit de comiterea infracţiunii prevăzute de 195 alin. (2) Codul penal. La 03 iunie 2005 avocatul Sergiu Morozov din interesele lui Andrei Castraveţ a depus la Judecătoria Buiucani mun. Chişinău plîngere prin care a solicitat de a fi recunoscute ilegale acţiunile ofiţerului de urmărire penală de ridicare a automobilului, însă plîngerea a fost respinsă.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 11 noiembrie 2005 au fost eliberate de sub sechestru următoarele valori materiale ale lui Andrei Castraveţ: automobilul Audi-A6 cu numărul de înmatriculare C JJ 840; lotul de pămînt cu suprafaţa de 0.2651 ha cu numărul cadastral 5511102299; lotul de pămînt cu suprafaţa de 0,23 ha cu numărul cadastral 5511102010; lotul de pămînt cu suprafaţa de 0,23 ha cu numărul cadastral 5511111050; lotul de pămînt cu suprafaţa de 0,9798 ha cu numărul cadastral 5511108063; lotul de pămînt cu suprafaţa de 0,2651 ha cu numărul cadastral 5511317226; lotul de pămînt cu suprafaţa de 0,9801 ha, cu numărul cadastral 5511 108078, situate în satul Bacioi, raionul Ialoveni; lotul de pămînt cu suprafaţa de 0,0597 ha înregistrat în Registrul cadastral cu nr. 6164 din 26 octombrie 2001, situat în comuna Truşeni, mun.

Chişinău. Încheierea a fost transmisă spre executare Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei la 15 noiembrie 2005 însă nu a fost executată şi nici automobilul nu a fost transmis proprietarului. În urma repetatelor plîngeri la 20 martie 2007 automobilul Audi A6 care se afla la parcarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei aproape doi ani a fost transmis lui Andrei Castraveţ. Prin sentinţa Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 06 decembrie 2006, menţinută prin deciziile Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2007 şi Curţii Supreme de Justiţie din 12 decembrie 2007 Andrei Castraveţ a fost achitat în baza lipsei în acţiunile sale a semnelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 195 alin. (2) Codul penal.

Consideră reprezentantul Sergiu Morozov că lui Andrei Castraveţ i-au fost încălcate drepturile prevăzute de art. 130 Codul penal şi art. 207 Codul de procedură penală. Mai mult ca atît, consideră că neexecutarea încheierii Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 01 noiembrie 2005 timp de circa doi ani a dus la înrăutăţirea stării tehnice a autovehiculului de model „Audi A6" cu numărul de înmatriculare C JJ 840, deoarece s-a aflat sub aer liber, a fost supus acţiunii mediului înconjurător, nu a trecut testarea tehnică planificată. După întoarcerea automobilului Andrei Castraveţ a efectuat lucrările de reparaţie la staţia de deservire „Rumeon” în sumă totală de 3582 lei, a schimbat bateria de acumulator în sumă de 1260 lei şi altele.

A mai invocat că neridicarea sechestrului de către Organul Cadastral Teritorial de pe loturile de pămînt a violat dreptul de proprietate a lui Andrei Castraveţ. Totodată a menţionat că transferarea reclamantului din izolatorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei la Izolatorul de anchetă penală nr. 3 a dus la pierderea buletinului de identitate şi astfel Andrei Castraveţ a fost nevoit să perfecteze duplicatul buletinului de identitate, suportînd cheltuieli de 400 de lei. Mai relatează că cauzarea prejudiciului moral în urma tragerii ilegale a lui Andrei Castraveţ la răspundere penală, organului de urmărire penală din start îi era cunoscut că în acţiunile reclamantului lipseau semnele constitutive ale infracţiunii incriminate, însă urmărirea penală nu a fost încetată.

Consideră că în rezultatul aplicării ilegale a măsurii de reprimare preventive sub formă de arest preventiv şi a măsurilor de asigurare lui Andrei Castraveţ i-a fost cauzat nu numai prejudiciul material exprimat în cheltuielile pentru achitarea serviciilor avocaţilor, reparaţia bunurilor, dar şi un prejudiciu moral semnificativ. Susţine că însăşi faptul de înaintare a unei persoane nevinovate a învinuirii atît de gravă pentru care termenul de pedeapsă constituie mai mult de 10 (zece) ani privaţiune de libertate, deja poate să cauzeze retrăiri morale şi psihice de mare intensitate.

În afară de înaintarea unei învinuiri grave, în privinţa lui Andrei Castraveţ a fost aplicată de asemenea măsura de reprimare sub formă de arest preventiv, adică măsura legată cu privaţiunea de libertate a persoanei, vinovăţia căreia nu a fost stabilită prin sentinţa de judecată definitivă, ceea ce i-a cauzat un prejudiciu moral enorm care s-a estimat nu numai în emoţii în legătură cu formularea acuzării, cu privaţiunea libertăţii, dar şi în jignirea onoarei şi demnităţii. Afirmă că Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţie a plasat pe pagina web informaţii despre faptul că a fost descoperit un grup de escroci, în componenţa căreia era indicat şi Andrei Castraveţ, care a participat la sustragerea de la „Red-Nord” SA peste 20 000 000 lei, cauzînd în aşa mod un prejudiciu considerabil statului.

Această informaţie continuă să fie prezentă pe web-portalul Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţie şi la data depunerii acţiunii, adică după intrarea în vigoare a sentinţei de achitare în privinţa lui Andrei Castraveţ. în rezultatul acestor acţiuni, starea sănătăţii reclamantului Andrei Castraveţ s-a înrăutăţit şi la 14 decembrie 2005 a fost internat în Institutul de Cardiologie cu diagnoza -insuficienta cardio-vasculară. Consideră că echivalentul material pentru despăgubirea prejudiciului moral cauzat lui Andrei Castraveţ trebuie să fie egal cu o suma nu mai mică de 500 000 lei. Totodată susţine că Andrei Castraveţ fiind angajat în calitate de director al SA „Interenego” cu salariul lunar în mărimea de 3400 lei, pe motivul arestării preventive a fost absent la locul de muncă în perioada de timp de la 25 mai 2005 pînă la 11 octombrie 2005, adică 4,5 luni şi salariul neprimit pe perioada indicată a constituit suma de 15300 lei = 3400 lei x 4.5 luni.

Mai mult ca atît, Andrei Castraveţ a achitat cheltuielile pentru asistenţa juridică conform contractului cu privire la acordarea asistenţei juridice din 25 mai 2005 în sumă de 28900 lei. Cheltuielile de acordare a asistenţei juridice de avocatul Nagacevschi Vitalie au constituit 15664 lei, în total suma prejudiciului material constituie 75106 lei, alcătuită din: 3582 lei (reparaţia automobilului AUDI A6) + 1260 lei (bateria de acumulator) +400 lei (duplicatul buletinului de identitate) + 15300 lei (salariu neprimit) + 28900 lei (plata pentru serviciile juridice în baza contractului cu privire la acordarea asistenţei juridice din 25 mai 2005 cu biroul individual de avocaţi ..Morozov Sergiu") + 15664 lei (plata pentru asistenţa juridică în baza contractului cu privire la acordarea asistenţei juridice din 02 august 2005 cu avocatul Nagacevschi Vitalie.

Cere încasarea în beneficiului lui Andrei Castraveţ de la Ministerul Finanţelor a sumei de 500 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, a sumei de 75 106 lei cu titlu de recuperare a prejudiciului material şi ale cheltuielilor de judecată, plata pentru serviciile avocatului în sumă de 9000 lei. La 26 februarie 2009 reprezentantul Sergiu Morozov în interesele lui Andrei Castraveţ a înaintat cerere prin care a solicitat suspendarea procesului pînă la data rămînerii irevocabile a sentinţei de achitare pe cauza penală nr. 2005036064. Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 iunie 2009 a fost suspendat procesul pînă la data rămînerii irevocabile a sentinţei de achitare pe cauza penală nr. 2005036064. La 06 mai 2011 Sergiu Morozov în interesele lui Andrei Castraveţ a înaintat cerere prin care a solicitat reluarea procesului dat.

Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 12 mai 2011 a fost reluat procesul. La 24 iunie 2011 avocatul Sergiu Morozov a depus împotriva Ministerului Finanţelor şi intervenienţilor accesorii Procuratura Anticorupţie şi Ministerului Afacerilor Interne cerere de concretizare a pretenţiilor lui Andrei Castraveţ prin care a solicitat încasarea de la Ministerul Finanţelor în beneficiul lui Andrei Castraveţ a prejudiciului material în sumă totală 91 148 lei, prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei şi cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 9000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 23 ianuarie 2012 acţiunea a fost admisă parţial, fiind încasat din contul statului prin intermediul Ministerului Finanţelor în folosul lui Andrei Castraveţ suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 12 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică, iar în total suma de 22 500 lei.În rest cerinţele au fost respinse.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2013 a fost respins apelul declarat de către Ministerul Finanţelor, admis apelul declarat de către Andrei Castraveţ, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 23 ianuarie 2012 şi emisă o nouă hotărîre prin care: S-a admis parţial pretenţia lui Andrei Castraveţ împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică. S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Andrei Castraveţ suma de 59564 lei. S-a admis integral pretenţia lui Andrei Castraveţ împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la încasarea salariului. S-a încasat de la Ministerul Finanţelor în beneficiul lui Andrei Castraveţ salariul neprimit în sumă de 15300 lei.

În rest hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 23 ianuarie 2012 a fost menţinută. La 17 iulie 2013 Andrei Castraveţ a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 23 ianuarie 2012, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătoreşti în partea ce ţine de repararea prejudiciului material şi moral cu emitere în această parte a unei noi hotărîri prin care să fie încasat de la Ministerul Finanţelor în beneficiul lui Andrei Castraveţ prejudiciul material în sumă de 91148 lei, prejudiciul moral în mărime de 500 000 lei şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 10500 lei. În motivarea recursului a indicat că hotărîrile judecătoreşti sunt neîntemeiate, deoarece la emiterea acestora au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material, iar concluziile instanţelor expuse în hotărîri sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.

Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Andrei Castraveţ nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Andrei Castraveţ în esenţa lor sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Andrei Castraveţ ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Andrei Castraveţ se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac Galina Stratulat