- Dosarul nr.
- 2ra-2397/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 24 iulie 2013
- Părțile
- Ion Şaranuţ vs Ministerul Finanţelor
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2397/13 — Încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil
prima instanţă: A. Miron nr.2ra-2397/13 instanţa de apel: M. Ciugureanu, M. Moraru, Gr. Zubati ÎNCHEIERE 24 iulie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Şaranuţ Ion împotriva Ministerului Finanţelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului moral şi material cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012, prin care au fost respins cererile de apel declarate de către Şaranuţ Ion, Procuratura Generală şi Ministerul Finanţelor şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.
Chişinău din 02 iulie 2012 c o n s t a t ă La 16 martie 2011, Ion Şaranuţ a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală. Susţine reclamantul că la 25 decembrie 2007 de către Procuratura Anticorupţie a fost pornită în privinţa sa o cauză penală. Reţine că la 10 martie 2008 a fost recunoscut în calitate de bănuit, iar la 27 mai 2008 i-a fost înaintată învinuirea în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b.) Cod Penal, precum ca fiind persoană cu funcţie de răspundere, căruia în virtutea legii i-au fost atribuite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării obligaţiilor funcţionale, ar fi îndeplinit necorespunzător obligaţiunile de serviciu şi ca rezultat a atitudinii neconştiincioase faţă de acestea, ar fi cauzat urmări grave.
Indică că prin sentinţa Judecătoriei Ciocana. mun. Chişinău din 07 iulie 2009 a fost achitat de învinuirea în săvîrşirea infracţiunii prevăzute de alin. (2) art. 329 Cod Penal, pe motiv că nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. Menţionează că prin decizia Curţii de Apel Chişinăudin 26 octombrie 2009 apelul declarat de către Procurorul în Procuratura Anticorupţie, Roman Statnîi, a fost respins ca nefondat cu menţinerea sentinţei instanţei de fond, iar prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 17 februarie 2010 a fost respins ca inadmisibil recursul procurorului. Menţionează reclamantul că la alegerile locale din anul 1998, 2003 şi 2007 a fost ales la funcţia de primar al comunei Bubuieci, mun.
Chişinău, iar în perioada cercetării şi examinării dosarului penal acesta activa în această funcţie. Consideră reclamantul că datorită perioadei îndelungate de cercetare a cauzei penale în care a fost necesar de a se prezenta în şedinţele de judecată, deseori absenta de la locul de muncă. Mai susţine reclamantul că datorită atragerii sale ca primar al comunei la răspundere penală, a suportat o pagubă morală irecuperabilă. Acest fapt s-a manifestat prin necesitatea motivării absenţelor sale la volantele şi întrunirile Primăriei mun. Chişinău şi a comisiilor de specialitate a Consiliului Municipal Chişinău şi din considerentele că instituţiilor respective le-a fost cunoscut faptul intentării cauzei penale pe numele reclamantului, acest fapt a ştirbit din reputaţia profesională a reclamantului.
La fel şi în faţa locuitorilor comunei reclamantului i s-a ştirbit din imagine, fiind obiectul de discuţie al acestora şi răspândirii de zvonuri neîntemeiate. Relatează că în perioada anchetei preliminare şi examinării dosarului penal în instanţele judecătoreşti a suportat cheltuieli materiale precum şi morale, pe care le estimează în echivalent bănesc la suma de 200 000 lei. Cere Şaranuţ Ion încasarea din contul bugetului de stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul său a prejudiciul moral în mărime de 200 000 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 5 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Râşcani din 02 iulie 2012, cererea de chemare în judecată a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Şaranuţ Ion a sumei de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012 au fost respinse apelurile declarate de către Şaranuţ Ion, Procuratura Generală şi Ministerul Finanţelor şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2013 recursul lui Ion Şaranuţ a fost declarat inadmisibil. La 28 martie 2013 Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie micşorată suma prejudiciului moral în limite rezonabile. Recurentul în motivarea recursului a invocat că la emiterea hotărîrilor judecătoreşti au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi procedural, nefiind determinate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii.
Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ministerul Finanţelor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.
Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Ministerul Finanţelor în esenţa lor sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.
Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.
Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Finanţelor ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Ministerul Finanţelor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat