2rh-268/13 — Încasarea compensației

Instanţa de recurs: Dosarul nr. 2rh-268/13 CSJ; N. Cernat, I. Oprea, I. Vîlcov ÎNCHEIERE 09 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu, Judecătorii: Vera Macinskaia, Valentina Clevadî, Tamara Chişca-Doneva, Ion Vîlcov, judecînd cererea de revizuire declarată de către Primăria şi Consiliul mun. Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pavlovici Vladimir împotriva Primăriei mun. Chişinău, privind încasarea compensaţiei, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23 august 2012, prin care a fost menţinută încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 mai 2012, c o n s t a t ă: La 27 iunie 2011, Pavlovici Vladimir s-a adresat în instanţa de judecată cu o acţiune către Primăria mun.

Chişinău, privind încasarea compensaţiei. În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că în anul 1940, bunicul său, Ţîlik Pavlovici a fost represat şi i-au fost sustrase mijloace băneşti în sumă de 1.104.500 lei româneşti şi 3.650 ruble sovietice. În anul 1989, Ţîlik Pavlovici a fost reabilitat, iar în anul 2007 Pavlovici Vladimir a fost recunoscut singurul moştenitor legal a lui Pavlovici Ţîlik. Banca Naţională a Moldovei întru executarea solicitării lui Pavlovici Vladimir, la 04.11.2011 a stabilit două sume în lei moldoveneşti, şi anume 5.910.797,63 lei RM şi 386.646,65 lei RM care sunt echivalentul mijloacelor băneşti sustrase în 1940 de la Pavlovici Ţîlik. Prin cererea nr. P-3854/4/10 din 22.06.2010, informaţia cu privire la restituirea sumelor confiscate de la Pavlovici Ţîlik a fost adusă la cunoştinţă comisiei speciale formate în cadrul Primăriei mun.

Chişinău, care era obligată după aceiaşi formulă să stabilească alte două sume în lei moldoveneşti conform punctului 5 g) al Regulamentului cu privire la restituirea valorii bunurilor sustrase ilegal, să stabilească volumul compensaţiei la ziua examinării cererii lui Pavlovici Vladimir. Pârâtul, contrar art. 12 din Legea cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice şi a Regulamentului respectiv, s-a limitat doar cu răspunsul Nr.05.6/84 din 29.06.2010, prin care i s-a comunicat lui Pavlovici Vladimir că cererea sa va fi examinată la şedinţa următoare a comisiei. Dar la următoarea cerere nr.P- 2084/2/11 din 10.05.2010, pe aceeaşi cauză nu a primit nici un răspuns, astfel Pavlovici Vladimir a conchis că cererea sa nu a fost examinată.

Reclamantul solicită încasarea în beneficiul său din contul Primăriei mun. Chişinău, a sumei de 6.297.444,28 lei RM ce constituie echivalentul leului moldovenesc conform calculului BNM a sumelor 1.104.500,00 lei rommâneşti şi 3 650,00 ruble sovietice ridicate şi confiscate în timpul represiunilor politice în anul 1940 de la bunicul său Pavlovici Ţîlik. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 19.12.2011, acţiunea declarată de Pavlovici Vladimir a fost admisă şi s-a dispus încasarea din contul Primăriei mun. Chişinău în beneficiul lui Pavlovici Vladimir suma de 6.297.444,28 lei RM ce constituie echivalentul leului moldovenesc conform BNM a sumelor 1.104 500,00 lei româneşti şi 3.650,00 ruble sovietice ridicate şi confiscate în timpul represiunilor politice în anul 1940 de la Pavlovici Ţîlik.

Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 16 mai 2012, Primăria mun. Chişinău a contestat-o cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia. La 16 mai 2012, Ministerul Finanţelor la fel a depus recurs împotriva hotărîrii instanţei de fond. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 mai 2012, cererile de apel declarate de Primăria mun. Chişinău şi Ministerul Finanţelor au fost restituite. Nefiind de acord cu încheierea instanţei de apel, la 22 mai 2012, Primăria mun. Chişinău a contestat-o cu recurs, prin care a solicitat casarea acesteia, cu restituirea pricinii spre judecarea apelului. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 23 august 2012, cererea de re curs declarată de către Primăria mun.

Chişinău a fost respinsă, iar încheierea instanţei de apel menţinută. La 18 mai 2013, Primăria şi Consiliul mun. Chişinău au depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23 august 2012, prin care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea recursului cu admiterea acestuia, casarea încheierii instanţei de apel, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecată. Drept temei de revizuire a deciziei au fost invocate prevederile art. 449 lit. b) şi c) CPC, menţionînd că Pavlovici Vladimir nu poate avea statut de reclamant în acest proces, dar şi pentru că cererea sa nu a fost examinată de către Comisia municipală, întrucît, intimatul nu a prezentat toate actele prevăzute de lege în acest sens.

Examinînd materialele cauzei în raport cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC al RM, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC al RM şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Lista temeiurilor de revizuire, prevăzute de art. 449 CPC, este exhaustivă şi nu poate fi completată. 2 În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC al RM, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior.

Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul în baza temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele, existente obiectiv pînă la data pronunţării soluţiei, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente, astfel motivele invocate de revizuent nu se încadrează în temeiurile stipulate în art. 449 lit. b) CPC. Mai mult ca atît, pentru a invoca acest temei de revizuire este necesar ca revizuentul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi nici nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Totodată, ca condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii.

Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire. În acest context, Colegiul constată că revizuentul nu a invocat circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute acestuia anterior.

Potrivit prevderilor art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care după emiterea hotărîrii, s-au descoperit înscrisuri probatoare care au fost reţinute de un participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instanţei într-o împrejurare ce nu depinde de voinţa participantului la proces În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ relevă că, pentru a redeschide procesul pe acest temei, este important să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: înscrisul probator să nu fi fost folosit în procesul în care s-a pronunţat hotărîrea atacată, înscrisul invocat să fi existat la data cînd a fost pronunţată hotărîrea a cărei revizuire se solicită şi să nu fi putut fi prezentat instanţei, fie pentru că a fost reţinut de oponent, fie dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii, şi ca înscrisul invocat pentru revizuire să fie determinant, în sensul că, dacă ar fi fost cunoscut de instanţă cu ocazia judecării pricinii, soluţia ar fi putut fi alta decît cea pronunţată.

Instanţa de revizuire remarcă, că la depunerea cererii de revizuire, revizuentul nu a prezentat probele pe care se bazează şi nici nu a invocat faptele ce ar servi temi de a revizui decizia instanţei de recurs. În consecinţă instanţa reţine că, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului. Prin urmare, nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigenţele legii. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ reiterează că dreptul la un proces echitabil, garantat de articolul 6 §1 din Convenţie presupune respectarea principiului preeminenţei dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere ca, atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea 3 unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52, ECHR 2003-IX). Prin urmare, Colegiul conchide că cererea de revizuire înaintată de Primăria şi Consiliul mun. Chişinău este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă. Conform celor expuse, în baza art. 449, 453 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire declarată de Primăria şi Consiliul mun. Chişinău împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23 august 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Pavlovici Vladimir împotriva Primăriei mun.

Chişinău, privind încasarea compensaţiei. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov 4