- Dosarul nr.
- 2rac-420/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 9 octombrie 2013
- Părțile
- SRL Tehelan împotriva CA Euroasig Grup SA
- Pe scurt
- Stabilirea despăgubirilor în cazul avarierii sau distrugerii autovehiculului
2rac-420/13 — Compensarea prejudiciului material
dosar nr. 2rac-420/13 prima instanţă: L. Brînza instanţa de apel: N. Craiu, L. Bulgac şi A. Pahopol DECIZIE 09 octombrie 2013 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Svetlana Novac şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Tehelan”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Tehelan” împotriva Companiei de Asigurări „Euroasig Grup”, intervenient accesoriu Vasile Cebotari, cu privire la compensarea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 aprilie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Compania de Asigurări „Euroasig Grup”, cu casarea hotărârii Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 27 decembrie 2012, c o n s t a t ă: La 15 martie 2011, Societatea cu Răspundere Limitată „Tehelan” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Companiei de Asigurări „Euroasig Grup” intervenient accesoriu Vasile Cebotari, cu privire la compensarea prejudiciului material.
În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că în rezultatul accidentului rutier produs la 29 iulie 2011 în oraşul Ialoveni, în care a fost implicat automobilul de marca BMW 525, număr de înmatriculare PS OW 565, condus de Vasile Cebotari, a fost deteriorat automobilul de marca Mercedes Atego, număr de înmatriculare C OO 329, care aparţine Societăţii cu Răspundere Limitată „Tehelan”. Vinovat de producerea accidentului rutier şi cauzarea prejudiciului material a fost recunoscut Vasile Cebotari. Ultimul avea contract de asigurare de răspundere civilă auto încheiat cu Compania de Asigurări „Euroasig Grup”. 1 La 02 august 2011, reclamantul s-a adresat Companiei de Asigurări „Euroasig Grup” cu cerere privind achitarea despăgubirii de asigurare.
La 10 august 2011, prin raportul de evaluare a pagubelor nr.567/08 A, întocmit de expertul „Exauto-Plus” Societate cu Răspundere Limitată, a fost determinat prejudiciul material cauzat Societăţii cu Răspundere Limitată „Tehelan” în mărime de 154918,60 lei. La 15 august 2011, reclamantul a prezentat Companiei de Asigurări copia actului de examinare a mijlocului de transport şi copia raportului de evaluare a pagubei nr. 567/08 A din 10 august 2011, iar la 23 august 2011, pîrîtului i-au fost prezentate ultimele documente în vederea stabilirii cuantumului şi achitării despăgubirilor de asigurare.
Cu toate acestea, în termenul prevăzut de lege pentru oferirea informaţiei ce ţine de cuantumul despăgubirii de asigurare ce urmează a fi achitată, pîrîtul nu a prezentat Societăţii cu Răspundere Limitată „Tehelan” informaţia respectivă, fapt ce l-a determinat pe reclamant să se adreseze cu o cerere Comisiei Naţionale a Pieţii Financiare în vederea verificării legalităţii acţiunilor Companiei de Asigurări „Euroasig Grup”. Menţionează reclamantul, că potrivit răspunsului Comisiei Naţionale a Pieţii Financiare, Compania de Asigurări „Euroasig Grup” la 20 septembrie 2011 a stabilit şi a aprobat suma despăgubirii de asigurare în mărime de 88 000 lei, însă ultima a refuzat să prezinte documentele ce justifică modul de calculare a pagubei.
Relevă reclamantul că pîrîtul nu 1-a informat despre cuantumul despăgubirii de asigurare şi nici nu i-a achitat suma calculată, fapt care 1-a determinat să se adreseze în judecată cu cererea respectivă. Solicită, Societatea cu Răspundere Limitată „Tehelan”, perceperea în beneficiul său din contul pîrîtului a sumei de 154918,60 lei drept compensare a prejudiciului material, suma de 20448,12 lei ca penalitate de întîrziere, suma de 9732,27 lei ca dobîndă de întîrziere, 1000 lei - costul efectuării actului de examinare a mijlocului de transport auto, 3500 lei - costul serviciilor de evacuare, precum şi suma de 5687,97 ca taxă de stat achitată la înaintarea acţiunii. La 06 noiembrie 2012, reclamantul a depus cerere de concretizare a acţiunii.
În motivarea cererii a indicat că, Societatea cu Răspundere Limitată „Tehelan” a fost nevoită să utilizeze o parte din mijloacele de credit acordate de Banca Comercială „Unibank” Societate pe Acţiuni pentru procurarea unui alt automobil, deoarece pîrîtul a refuzat să achite despăgubirea de asigurare în termenul prescris de lege. Astfel, reclamantul a solicitat încasarea din contul pîrîtului în beneficiul său a cheltuielilor aferente utilizării mijloacelor de credit folosite pentru procurarea noului mijloc de transport în mărime de 21243,7 lei, a penalităţii calculate în mărime de 27883,80 lei, a dobînzii de întîrziere în sumă de 23333,30 lei. În rest acţiunea a rămas neschimbată (f.d.
74). Prin hotărîrea judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 27 decembrie 2012 acţiunea a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea din contul pîrîtului în beneficiul Societăţii cu Răspundere Limitată „Tehelan” sumă de 129878,53 lei în calitate de prejudiciu material, suma de 23378,04 lei ca penalitate , dobînda de 2 întîrziere în mărime de 14295,58 lei, costul serviciilor de evacuare a mijlocului de transport în sumă de 3500 lei, costul efectuării actului de examinare a mijlocului de transport în mărime de 1000 lei şi suma de 5161,56 lei pentru taxa de stat achitată la depunerea acţiunii. În rest pretenţiile înaintate de reclamant au fost respinse ca nefondate (f.d. 131-139).
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 aprilie 2013, a fost admis apelul declarat de către Compania de Asigurări „Euroasig Grup”, fiind casată hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 27 decembrie 2012, cu emiterea unei noi hotărîri prin care a fost încasat din contul Companiei de Asigurări „Euroasig Grup” în beneficiul Societăţii cu Răspundere Limitată „Tehelan” suma de 65486,83 lei cu titlu de despăgubire de asigurare, suma de 3500 lei cu titlu de cheltuieli de evacuare a mijlocului de transport deteriorat, suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli pentru dispunerea expertizei şi suma de 1473,45 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, iar în total suma de 71460,28 lei (f.d.
168-175). La 20 iunie 2013, Societatea cu Răspundere Limitată „Tehelan” a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 aprilie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu pronunţarea unei noi decizii prin care să fie menţinută hotărîrea primei instanţe. Recurentul, Societatea cu Răspundere Limitată „Tehelan”, în motivarea recursului a indicat că decizia pronunţată este ilegală şi neîntemeiată, concluziile expuse sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, iar normele de drept material şi cele de drept procedural au fost aplicate eronat. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.
În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Prin referinţa depusă la 28 august 2013, Compania de Asigurări „Euroasig Grup” a solicitat declararea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Tehelan” ca inadmisibil. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 28 august 2013, recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Tehelan” a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.
În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 3 Judecînd recursul declarat în limitele invocate pe baza materialelor din dosar şi a referinţei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 aprilie 2013, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe, din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe.
Din actele pricinii s-a constatat că potrivit procesului-verbal cu privire la contravenţie, întocmit la 03 august 2011, Vasile Cebotari, în rezultatul accidentului rutier din 29 iulie 2011, a fost recunoscut vinovat şi sancţionat contravenţional (f.d. 24). Vinovatul în comiterea accidentului deţinea contract de asigurare de răspundere civilă cu Compania de Asigurări „Euroasig Grup”. În urma accidentului menţionat, a fost deteriorat automobilul de model Mercedes Atego, număr de înmatriculare C OO 329, care aparţine Societăţii cu Răspundere Limitată „Tehelan”. Potrivit raportului de evaluare a pagubei nr. 567/08 A la actul de examinare din 10 august 2011, costul recondiţionării automobilului de model Mercedes Atego, număr de înmatriculare C OO 329 a constituit 154926,59 lei (f.d.
9-15). În raportul de evaluare menţionat este indicat că, costul mediu de piaţă al unui automobil analogic, conform datelor pieţei auto din Republica Moldova este de 179241,70 lei. În acelaşi raport este precizat că nu este raţional de reparat automobilul avariat, deoarece valoarea cheltuielilor constituie 86,43% din valoarea medie de piaţă a unui automobil analogic. Potrivit pretenţiilor reclamantului din 14 septembrie 2011, respectiv din 04 noiembrie 2011, Societatea cu Răspundere Limitată „Tehelan” a solicitat stabilirea şi achitarea despăgubirilor de asigurare.
Dat fiind faptul că pîrîtul nu a reacţionat la pretenţiile reclamantului, la 15 martie 2011, Societatea cu Răspundere Limitată „Tehelan” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Companiei de Asigurări „Euroasig Grup” solicitînd perceperea în beneficiul său din contul pîrîtului a sumei de 154918,60 lei drept compensare a prejudiciului material, suma de 20448,12 lei ca penalitate de întîrziere, suma de 9732,27 lei ca dobîndă de întîrziere, 1000 lei - costul efectuării actului de examinare a mijlocului de transport auto, 3500 lei - costul serviciilor de evacuare, precum şi suma de 5687,97 ca taxă de stat achitată la înaintarea acţiunii.
La 06 noiembrie 2012, reclamantul a depus cerere de concretizare a acţiunii prin care a cerut încasarea din contul pîrîtului în beneficiul său a cheltuielilor aferente utilizării mijloacelor de credit folosite pentru procurarea noului mijloc de transport în mărime de 21243,7 lei, a penalităţii calculate în mărime de 27883,80 lei, a dobînzii de întîrziere în sumă de 23333,30 lei. În rest acţiunea a rămas neschimbată (f.d.
74). Fiind investită cu examinarea pricinii, prima instanţă a admis parţial acţiunea, fiind dispusă încasarea din contul pîrîtului în beneficiul Societăţii cu 4 Răspundere Limitată „Tehelan” sumă de 129878,53 lei în calitate de prejudiciu material, suma de 23378,04 lei ca penalitate, dobînda de întîrziere în mărime de 14295,58 lei, costul serviciilor de evacuare a mijlocului de transport în sumă de 3500 lei, costul efectuării actului de examinare a mijlocului de transport în mărime de 1000 lei şi suma de 5161,56 lei pentru taxa de stat achitată la depunerea acţiunii. În rest pretenţiile înaintate de reclamant au fost respinse ca nefondate (f.d.
131- 139). Instanţa de apel prin decizia din 24 aprilie 2013, a admis apelul declarat de către Compania de Asigurări „Euroasig Grup”, fiind casată hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 27 decembrie 2012, cu emiterea unei noi hotărîri prin care a fost încasat din contul Companiei de Asigurări „Euroasig Grup” în beneficiul Societăţii cu Răspundere Limitată „Tehelan” suma de 65486,83 lei cu titlu de despăgubire de asigurare, suma de 3500 lei cu titlu de cheltuieli de evacuare a mijlocului de transport deteriorat, suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli pentru dispunerea expertizei şi suma de 1473,45 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, iar în total suma de 71460,28 lei (f.d. 168-175).
Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că instanţa de apel incorect a aplicat prevederile legale. Conform art. 22 alin. (1) al Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, despăgubirile se stabilesc în baza unui acord scris între asigurat, persoana păgubită sau reprezentantul ei legal şi asigurător ori, în cazul în care nu s-a ajuns la nici o înţelegere, prin hotărîre judecătorească definitivă şi irevocabilă.
Art. 23 alin. (1) şi (2) al aceleiaşi legi prevede că despăgubirea pentru avarierea sau distrugerea autovehiculului nu poate depăşi nici una din următoarele valori: a) valoarea pagubei real suportate; b) diferenţa dintre valoarea autovehiculului de la data producerii accidentului şi valoarea rămasă conform actului de reevaluare încheiat de către o unitate de specialitate; c) limita despăgubirii prevăzută de prezenta lege. (2) Valoarea pagubei pricinuite autovehiculului este egală costului reparaţiei părţilor componente sau a pieselor avariate ori costului de înlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, pentru lucrările de demontare şi montare aferente reparaţiilor şi înlocuirilor necesare, stabilite la preţurile practicate de unităţile de specialitate.
În această ordine de idei, Colegiul menţionează că instanţa de apel incorect a pus la baza deciziei emise contractul de vînzare-cumpărare nr. 96-09 din 13 noiembrie 2009 şi actul de achiziţie a mărfurilor seria şi numărul AA 366967, cu valoare autovehicului egală cu 114850 lei. Or, aceste înscrisuri nu pot fi luate în consideraţie de către instanţă, deoarece nu reprezintă valoarea autovehiculului la data producerii accidentului.
5 Despagubirea se face în raport cu starea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat, şi nicidecum în baza contractului de vînzare-cumpărare nr. 96-09 din 13 noiembrie 2009 şi actul de de achiziţie a mărfurilor seria şi numărul AA 366967. Mai mult decît atît, potrivit raportului de evaluare a pagubei nr. 567/08 A la actul de examinare din 10 august 2011, precum şi raportului de evaluare nr. 867/10 A, costul mediu de piaţă al unui automobil analogic, conform datelor pieţei auto din Republica Moldova pentru perioada în care s-a produs accidentul, era de 179241,70 lei (f.d. 9-15, 70). Sub acest aspect, Colegiul consideră că prin decizia instanţei de apel, reclamantul este plasat într-o situaţie defavorabilă şi inechitabilă, deoarece îi este diminuată valoarea bunului avut.
Instanţa de recurs menţionează că principiul de la care trebuie să pornim este achitarea unei despăgubiri corecte, la o valoare asigurată care să permită înlocuirea bunului afectat. Conform raportului de evaluare nr. 867/10 A, valoarea rămasă a automobilului avariat constituie 49363,17 lei (f.d. 70). În această ordine de idei, Colegiul consideră necesar de a compensa prejudiciul material cauzat asiguratului în mărime de 129878,53 lei. Conform art. 28 din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule. (1) Asigurătorul este obligat să plătească despăgubirile în termen de 10 zile calendaristice de la data finalizării dosarului de daune şi să accepte cererea păgubitului privind modalitatea de plată a despăgubirii, care poate fi: a) în numerar; b) prin virament în cont bancar; c) prin virament în contul bancar al unităţii de specialitate care a efectuat reparaţia.
În continuare, art. 19 alin. (2) al aceleiaşi legi prevede că asigurătorul este obligat să soluţioneze cererea şi să achite despăgubirea de asigurare în cel mult 3 luni din data informării despre cazul asigurat. Potrivit art. 28 alin. (3) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, dacă persoana păgubită nu este de acord cu decizia asigurătorului privind cuantumul despăgubirii de asigurare, acesta plăteşte totuşi despăgubirea în cuantumul stabilit. În acest caz, persoana păgubită are dreptul să atace decizia asigurătorului în instanţă de judecată. Din materialele dosarului rezultă că asigurătorul, Compania de Asigurări „Euroasig Grup”, a închis dosarul de daune D/D 322/08-2011 la 20 septembrie 2011, aprobînd spre plată despăgubiri de asigurare în mărime de 88000 lei.
În pofida acestui fapt, actele pricinii nu atestă nicio probă care să confirme înştiinţarea Societăţii cu Răspundere Limitată „Tehelan” în privinţa aprobării dosarului de daune, precum şi achitarea către asigurat a despăgubirilor cuvenite. 6 Art. 6 alin. (6) din Legea nr. 407 din 21 decembrie 2006 cu privire la asigurări prevede că în caz de încălcare a termenului de plată a indemnizaţiei de asigurare sau a despăgubirii de asigurare din vina asigurătorului, acesta va plăti asiguratului, beneficiarului asigurării şi/sau păgubitului, pentru fiecare zi de întîrziere, penalitate de 0,1% din suma indemnizaţiei sau despăgubirii. Prin urmare, Colegiul consideră corectă concluzia primei instanţe de a fi încasat din contul pîrîtului în beneficiul Societăţii cu Răspundere Limitată „Tehelan” penalitatea în mărime de 23378,04 lei.
Conform art. 617 alin. (1) Cod Civil, dacă nu execută obligaţia în urma somaţiei primite după scadenţă din partea creditorului, debitorul se consideră în întîrziere ca urmare a somaţiei. Conform art. 619 alin. (1) şi (2), obligaţiilor pecuniare li se aplică dobînzi pe perioada întîrzierii. Dobînda de întîrziere reprezintă 5% peste rata dobînzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Este admisă proba unui prejudiciu mai redus. (2) În cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul, dobînda este de 9% peste rata dobînzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Nu este admisă proba unui prejudiciu mai redus. Având în vedere constatările de mai sus, contrar concluziilor instanţei de apel, Colegiul consideră necesar de a dispune încasarea din contul pîrîtului în beneficiul reclamantului a dobînzii de întîrziere în mărime de 14295,58 lei.
Art. 22 alin. (8) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 prevede că în cuantumul despăgubirilor se includ cheltuielile: a) aferente acţiunilor de limitare a pagubelor; b) de transport al bunurilor la locul de reparaţie, parcare sau depozitare; c) aferente cazului asigurat, suportate în proces civil de către asigurat sau păgubit; d) aferente expertizei tehnice efectuate la cererea păgubitului conform art.21 alin.(2) sau în temeiul unei hotărîri judecătoreşti. Pornind de la prevederile enunţate, Colegiul consideră necesar de a încasa din contul Companiei de Asigurări “Euroasig Grup” în beneficiul reclamantului a sumei de 3500 lei în legătură cu serviciile de evacuare achitate de asigurat (f.d.
25- 26), precum şi suma de 1000 lei pentru costul actului de examinare auto (f.d.27). În consecinţă, instanţa de recurs concluzionează că decizia instanţei de apel rezultă din interpretarea eronată a normei de drept material şi aprecierea necorespunzătore a circumstanţelor pricinii, fapt care determină casarea acesteia şi menţinerea hotărârii primei instanţe. Din considerentele menţionate şi având în vedere că s-a constatat interpretarea eronată a normelor de drept material, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 al.(1) lit. f), CPC, Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, 7 d e c i d e: Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Tehelan”.
Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 aprilie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Tehelan” împotriva Companiei de Asigurări „Euroasig Grup”, intervenient accesoriu Vasile Cebotari, cu privire la compensarea prejudiciului material. Hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 27 decembrie 2012 se menţine. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru 8