2ra-2752/13 — Stabilirea liniilor roşii terenului aferent casei de locuit, situat în mun. Chişinău, str. C.Porumbescu 16, înregistrată cu dreptul de proprietate după pîrît, înlăturarea impedimentelor întru întreţinerea şi edificarea peretelui casei de locuit, proprietatea reclamantului Stepan Cernolev, situată în mun. Chişinău, str. C. Porumbescu 16, încasarea cheltuielior de judecată şi a taxei de stat.

prima instanţă: Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău dosar nr:2ra-2752/13 judecător –I. Pruteanu instanţa de apel –Curtea de Apel Chişinău judecători –Nina Cernat Anatol Pahopol, Ana Gavriliţă ÎNCHEIERE 09 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei , judecătorul – Iulia Sîrcu Judecători –Ion Vîlcov, Vera Macinskaia, examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Zop, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Stepan Cernolev împotriva lui Gheorghe Zop, intervenient accesoriu Primăria mun. Chişinău, Direcţia Generală Arhitectură şi Urbanism cu privire la stabilirea liniilor roşii terenului aferent casei de locuit, situat în mun.

Chişinău, str. C.Porumbescu 16, înregistrată cu dreptul de proprietate după pîrît, înlăturarea impedimentelor întru întreţinerea şi edificarea peretelui casei de locuit, proprietatea reclamantului Stepan Cernolev, situată în mun. Chişinău, str. C. Porumbescu 16, încasarea cheltuielior de judecată şi a taxei de stat, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Gheorghe Zop şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 20 decembrie 2012, CONSTATĂ La 08 aprilie 2011, reclamantul Stepan Cernolev a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Zop Gheorghe, intervenient accesoriu Primăria mun. Chişinău, Direcţia Generală Arhitectură şi Urbanism privind stabilirea liniilor roşii terenului aferent casei locuit situată mun.

Chişinău, str. C. Porumbescu 16, înregistrată cu drept de proprietate după pîrît, înlăturarea impedimentelor întru întreţinerea şi edificarea peretelui casei de locuit, proprietatea reclamantului Stepan Cernoleov, situată în mun. Chişinău str. C. Porumbescu 16, încasarea cheltuielilor de judecată şi a taxei de stat. În şedinţa de judecată reprezentantul reclamantului şi-a modificat cerinţele şi a solicitat apărarea dreptului de proprietate a reclamantului Stepan Cernoleov asupra bunului imobil situat în mun. Chişinău, str. C. Porumbescu 16, cu obligarea pîrîtului de a nu-i crea impedimente întru întreţinerea şi edificarea peretelui casei 1 de locuit, proprietatea reclamantului Stepan Cernolev situată în mun.

Chişinău str. C. Porumbescu 16. In motivarea acţiunii a indicat că, între reclamantul Ion Cernolev şi pârâtul Gheorghe Zop a apărut un conflict privind accesul la terenul aferent casei de locuit al pârâtului, întru întreţinerea peretelui casei de locuit al reclamantului, întreţinerea în sensul întăririi fundamentului peretelui, precum şi edificarea lui. Din motivul demolării neautorizate în iunie 2009 a casei de locuit vechi, cu care peretele menţionat a fost comun, relaţiile de vecinătate între părţi s-au înrăutăţit. Reclamantul Stepan Cernolev, a obţinut dreptul de proprietate asupra bunului imobil, prin decizia Comitetului Executiv Frunze nr. 3/6.2 din 10.03.1986, înregistrat la OCT Chişinău cu nr. cadastral 62784/04.

Pârâtul Gheorghe Zop are înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit din str. C. Porumbescu, 18, mun. Chişinău, cu suprafaţa de 0.069 ha. Conform actului de stabilire a liniilor roşu din 18.06.2003, semnat de către reprezentantul Direcţiei Generale pentru Arhitectură şi Urbanism a Primăriei mun. Chişinău şi de către pârâtul Gheorghe Zop, au fost fixate limitele de hotar al lotului de pământ peste limitele construcţiei înregistrate cu dreptul de proprietate pe numele reclamantului Stepan Cernolev, fiindu-i încălcat dreptul de proprietate al acestuia. Adresându-se către pârât cu permisiunea de a edifica peretele lateral al casei de locuit, întărirea fundamentului, care este spălat de apele reziduale şi ploaie, acesta a refuzat, solicitând de a-i fi achitată arenda terenului, pe care este construit peretele lateral al casei reclamantului.

în asemenea circumstanţe, reclamantul este în imposibilitate de a-şi exercita dreptul de proprietate asupra bunului imobil, din care considerent s-a adresat cu cererea de chemare în judecată şi solicită să fie admisă integral. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 20 decembrie 2012, acţiunea depusă de către Stepan Cernolev a fost admisă integral, s-a obligat pârâtul Gheorghe Zop să nu creeze reclamantului Stepan Cernolev impedimente întru întreţinerea şi edificarea peretelui construcţiei al casei de locuit, proprietatea lui Stepan Cernolev, situată în mun. Chişinău, str. C. Porumbescu, 16. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2013 apelul depus de către Zop Gheorghe a fost respins, hotărîrea pimei instanţe a fost menţinută.

La 17 mai 2013, Gheorghe Zop a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, solicitînd admiterea acestuia şi cu emiterea unei noi hotărîri de remitere a acţiunii spre rejudecare în prima instanţă. În motivarea recursului, recurentul a invocat încălcarea normelor de drept material. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Gheorghe Zop în termen, deoarece copia deciziei din 19 martie 2013 i-a fost expediată la 25 martie 2013, iar recursul a fost depus la 17 mai 2013. 2 În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Conform art. 432 CPC (temeiurile declarării recursului): (1) Părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Zop Gheorghe este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

La caz, recurentul a invocat drept temei de recurs art.432 şi anume aplicarea eronată a normelor de drept material. Instanţa de recurs consideră că acest temei este lipsit de suport legal şi probatoriu. Argumentele recurentului invocate de către Zop Gheorghe, Colegiul consideră că nu pot fi reţinute, deoarece în instanţa de fond s-a stabilit că, 3 conform Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren 0100517151, în baza deciziei Consiliului mun. Chişinău nr. 6/54-2 din 24.02.2004 lui Stepan Cernolev i s-a repartizat în proprietate comună, 2/3 cotă parte de pământ cu o suprafaţă totală de 0.060 ha, situat pe str. Ciprian Porumbescu, 16, cu scopul - construcţie locativa (f. d. 8 ). Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile din 26.10.2005, 2/3 cotă parte din bunul imobil amplasat în mun.

Chişinău str. C. Porumbescu 16 cu nr. cadastral 0100517151 este înregistrat cu drept de proprietate după Stepan Cernolev. (f. d. 9). Potrivit certificatului eliberat de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru din 14.04.2009 se confirmă dreptul de proprietate a lui Gheorghe Zop asupra imobilului amplasat în mun. Chişinău str. C. Porumbescu 18. (f. d. 10). Conform actului din 18.06.2003, întocmit de către inginerul - geodezist al Direcţiei Generale pentru Arhitectură şi Urbanism al Primăriei mun. Chişinău, au fost fixate limitele lotului de pământ din str. C. Porumescu 18, deţinut în proprietate de către Gheorghe Zop, peste limitele construcţiei, înregistrate cu drept de proprietate după Stepan Cernolev , lui Gheorghe Zop fiindu-i transmise în natură liniile roşii (f. d. 11-12).

Tot în instanţele ierarhic inferioare s-a demonstrat că a anterior, peretele de la această porţiune din casă a avut statut de perete comun cu o construcţie- anexă la casa de locuit a lui Gheorghe Zop, fiind demolată de acesta în a.2009. După demolarea anexei la casa de locuit de către Gheorghe Zop, peretele la porţiunea din casă lui Stepan Cernolev a devenit exterior iar în situaţia în care acest perete anterior a fost susţinut de altă construcţie, după demolarea acestei construcţii, acest perete este supus riscului de a se prăbuşi. Astfel la materialele cauzei nu sînt prezentate acte ce ar demonstra că prin emiterea hotărîrii instanţei de fond şi de apel s-au neglijat drepturile recurentului, limitîndu-i-se acestuia dreptul de proprietate asupra terenului sau asupra faptului de a dispune liber de proprietatea care consideră că ar fi sub o eventuală încălcare.

Distinct de cele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, reţine că hotărîrile contestate au fost adoptate cu aplicarea corectă a legii materiale. Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele , au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Zop Gheorghe, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel, cărora instanţele judecătoreşti le-au dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Călăuzindu-se de art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. 4 În acelaşi timp, completul relevă că, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Zop Gheorghe ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE Recursul declarat de către Zop Gheorghe se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul /Semnătura/ Iulia Sîrcu Judecătorii /Semnătura/ Ion Vîlcov /Semnătura/ Vera Macinskaia Copia corespunde originalului Judecător: Vera Macinskaia 5