2ra-3319/13 — Încasarea salariului pentru absenţa forţată de la muncă, repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă – M. Buşuleac dosarul nr. 2ra-3319/13 instanţa de apel – G. Vavrin, T. Dimitriadi, I. Dănăilă ÎNCHEIERE 02 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Dumitru Petreanu şi Mihail Petreanu, reprezentaţi de avocatul Alexandru Arnaut în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dumitru Petreanuşi Mihail Petreanu împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Danube Logistics” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea salariului pentru absenţa forţată de la muncă, repararea prejudiciului material şi moral împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 30 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Dumitru Petreanu şi Mihail Petreanu şi menţinută hotărârea primei instanţe prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 17 ianuarie 2012,Dumitru Petreanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS „Danube Logistics” SRL cu privire la încasarea salariului pentru absenţa forţată de la muncă, repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii a indicat că el a lucrat la pârât în calitate de şofer al autocamionului CAMAZ-5511, luat în locaţiune de la pârât, în baza contractului nr. 7 din 15 februarie 2011, pentru transportarea materialelor de construcţie în Portul Giurgiuleşti. Conform prevederilor contractului menţionat, pentru munca efectuată, pârâtul s-a obligat să-i achite suma de 640 lei pentru opt ore de muncă pe zi, nu mai târziu de data de 10 a fiecărei luni. Mai indică că conform prevederilor pct. 3.1. din Contract în cazul pieirii sau deteriorării camionului, locatarul era ţinut să repare prejudiciul suferit de locator, dacă ultimul va demonstra că pieirea sau deteriorarea camionului s-a produs în circumstanţele, pentru care locatarul poartă răspundere conform legii sau contractului.

1 Conform pct. 2.2. al Contractului ÎCS “Danube Logistics” SRL urma să suporte cheltuielile de alimentare cu combustibil, operaţiune care se efectua pe teritoriul portului. Relatează că la 13 noiembrie 2011, după ce a alimentat camionul cu combustibil, motorul acestuia a funcţionat doar 10-15 minute, după care s-a oprit şi pornirea lui ulterioară nu a mai fost posibilă. Afirmă că în urma unei cereri depuse la Comisariatul de Poliţie Cahul, la 29 noiembrie 2011 din butoiul în care a fost scurs combustibilul din rezervorul camionului s-au extras în două sticle mostre de motorină pentru analiza chimică a calităţii combustibilului. Conform Raportului de încercări nr. 2854 din 09 decembrie 2011 al Centrului Tehnic pentru Securitate Industrială şi Certificare, s-a constatat că în eşantioanele prezentate pentru analiză se conţin urme de apă.

Potrivit concluziei expertului Agenţiei de expertiză şi evaluare „PROEXPERT SUD” nr.251211P din 26 decembrie 2011, automobilul „KAMAZ-5511” a fost deteriorat datorită alimentării cu motorină necalitativă (conţinea apă). Menţionează că pârâtul a recunoscut spre plată costul pieselor de schimb şi reparaţia camionului prin factura nr. 2742 din 05 decembrie 2011, prezentată SRL JM „Agropiese TGR GRUP” Cahul. Consideră reclamantul că conform prevederilor art. art. 329-330 din Codul muncii ÎCS „Danube Logistics” SRL este obligată să-i repare integral prejudiciul material şi moral cauzat ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci. Afirmă că în rezultatul deteriorării camionului a fost privat de posibilitatea de a munci în perioada 13 noiembrie 2011 – 31 decembrie 2011, fapt ce i-a cauzat un prejudiciu material în valoare de 31360 lei.

Cu referire la art. 329 Codul muncii a indicat că angajatorul este obligat şi la repararea prejudiciului moral ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci. Apreciază prejudiciul moral suportat la suma de 19 200 lei. Afirmă că răspuns la cererea prealabilă din partea pârâtului nu a primit. Solicită încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a sumei de 31 360 lei cu titlu de compensare a salariului pe care nu l-a primit ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci şi a sumei de 19 200 lei cu titlu de prejudiciu moral; încasarea sumei de 872, 40 lei pentru efectuarea analizei chimice, suma de 500 lei pentru efectuarea expertizei şi a sumei de 3800 lei pentru serviciile de asistenţă juridică.

La 11 iunie 2012,Mihail Petreanu a depus o cerere similară celei depuse de Dumitru Petreanu, solicitând încasarea din contul ÎCS „Danube Logistics” SRL în beneficiul său a salariului pe care nu l-a primit ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci în sumă de 34 300 lei şi a sumei de 21 000 lei cu titlu de prejudiciu moral; încasarea sumei de 872,40 lei pentru analiza chimică, 500 lei pentru efectuarea expertizei şi 3 800 lei pentru serviciile de asistenţă juridică. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 14 iunie 2012, Mihail Petreanu a fost atras în calitate de intervenient principal. 2 Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 03 iulie 2012 au fost respinse cererile lui Dumitru Petreanu şi Mihail Petreanu împotriva ÎCS „Danube Logistics” SRL cu privire la încasarea salariului pentru absenţa forţată de la muncă, repararea prejudiciului material şi moral ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de către Dumitru Petreanu şi Mihail Petreanu şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 31 iulie 2013 Dumitru Petreanu şi Mihail Petreanu reprezentaţi de către avocatul Alexandru Arnaut au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti anterioare şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acţiunea înaintată de Dumitru Petreanu şi Mihail Petreanu împotriva ÎCS „Danube Logistics” SRL cu privire la încasarea salariului, prejudiciului material şi moral în sumă de 55 300 lei, 872 lei pentru efectuarea analizei chimice, 500 lei pentru efectuarea expertizei, 3800 lei pentru asistenţa juridică.

În motivarea recursului şi-au exprimat dezacordul cu decizia contestată, menționând că instanţa de apel a aplicat în mod eronat legea. Afirmă că concluzia instanţei prin care s-a constatat că între reclamant, intervenient şi pârât a fost încheiat nu un contract individual de muncă ci un contract de închiriere a unităţii de transport cu prestarea serviciilor de operare a acesteia, este una greşită, deoarece între Dumitru Petreanu, Mihail Petreanu şi ÎCS „Danube Logistics” SRL au fost atestate relaţii contractuale care sunt numite de către pârât ca contract de arendă a mijlocului de transport cu echipaj, însă de facto ei au fost angajaţi ca şoferi.

Consideră că datorită faptului că costul pieselor de schimb şi a lucrărilor de reparaţie au fost achitate integral de către pârât, rezultă că acesta şi-a recunoscut vina sa şi, respectiv în baza acestor argumente au solicitat repararea prejudiciului material şi cel moral cauzate în legătură cu privarea de posibilitatea de a munci.

Afirmă că atât prima instanţă cât şi instanţa de apel au calificat eronat relaţiile contractuale existente între părţi ca fiind contract nenumit de închiriere a unităţii de transport cu prestarea serviciilor de operare acesteia Cu referire la pct. 11 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 12 din 03 octombrie 2005 au indicat că dacă contractul poartă o altă denumire, dar din caracterul lui, rezultat din clauzele contractuale (plata salariului, respectarea disciplinei muncii, asigurarea condiţiilor de muncă, etc.) se deduc elementele definitive ale contractului individual de muncă, acesta se va considera încheiat în condiţiile legii cu toate consecinţele juridice pe care le produce” Cu referire la pct. 1.3; 2.1; 2.2 din Contract menţionează că acestea sunt nişte clauze esenţiale ale unui contract de muncă.

Susţin că din partea motivantă a hotărârii primei instanţe, se deduce faptul ajungerii la concluzia că între părţi a fost încheiat un contract individual de muncă, însă studiind partea motivantă a deciziei Curţii de Apel Cahul se constată faptul că colegiul a identificat contractul încheiat dintre părţi ca fiind un contract de închiriere a unităţii de transport cu prestarea serviciilor de operare a acesteia. 3 Cu referire la art. 970 alin. (1) şi alin. (3) al Codului civil, afirmă că legislaţia a făcut deosebirea dintre un contract de prestări servicii şi un contract de muncă, ultimul fiind reglementat de legislaţia muncii. Consideră că relaţiile contractuale nu au încetat, pârâtul beneficiind în continuare de transport şi de personal, ce dă temei de a concluziona faptul că raporturile de muncă continuă de fapt şi că nici una dintre părţi nu a cerut încetarea lor.

Mai mult ca atât, pârâtul a achitat costul reparaţiei camionului recunoscând astfel faptul că relaţiile contractuale de muncă erau în vigoare. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Dumitru Petreanu, şi Mihail Petreanu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în 4 recursul declarat de Dumitru Petreanu şi Mihail Petreanu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Dumitru Petreanu şi Mihail Petreanu ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Dumitru Petreanu şi Mihail Petreanu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru 5