2ra-3136/13 — Încasarea plăţilor salariale şi repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral

prima instanţă – N. Costin dosarul nr. 2ra-3136/13 instanţa de apel – N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 25 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Mihail Pogriban în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Pogriban împotriva Întreprinderii de Stat „Servicii Transport Auto” cu privire la încasarea plăţilor salariale şi repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Mihail Pogriban şi menţinută hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 27 februarie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 15 august 2011, Mihail Pogriban a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Servicii Transport Auto” cu privire la încasarea plăţilor pentru munca de noapte (art. 103 Codul muncii), compensaţiei pentru munca prestată în zilele de repaus şi în cele de sărbătoare nelucrătoare (art. 158 alin. (1) lit. a, b)) şi retribuirea muncii de noapte (art. 159), repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral.

Solicită admiterea acţiunii şi încasarea cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 5000 lei. Ulterior, Mihail Pogriban a depus cerere, prin care a mai solicitat şi încasarea restanţei la salariu, pentru perioada 12 iulie 2010-10 august 2011, şi a penalităţii pentru perioada de la 12 iulie 2010 până la data primirii sumei integrale, pe care trebuia s-o primească la timpul stabilit. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 21 noiembrie 2011 a fost admisă parţial acţiunea, încasat de la ÎS „Servicii Transport Auto” în beneficiul lui Mihail Pogriban datoria la plăţile salariale în sumă de 18400 lei şi despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 3000 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 iunie 2012 a fost admis apelul declarat de ÎS „Servicii Transport Auto”, casată integral hotărârea primei instanţe şi remisă pricina spre rejudecare.

Prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 27 februarie 2013 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2013 a fost respins apelul declarat de către Mihail Pogriban şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 23 iulie 2013, Mihail Pogriban a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. În motivarea recursului a invocat că el a solicitat atât în prima instanţă cât şi în instanţa de apel ca reprezentantul ÎS „Servicii Transport Auto” să prezinte documentele confirmative privind salariul pentru orele lucrate după cum urmează: pentru perioada august - decembrie 2008, august 2009, februarie 2010, pentru anul 2011 şi penalităţi în legătură cu reţinerea plăţilor cât şi încasarea cu titlu de prejudiciului moral a sumei de 5000 lei, însă cerinţele au fost respinse.

Insistă că nu au fost prezentate documentele care confirmă că el a activat mai multe ore şi faptul neachitării salariului dublu pentru schimburile de noapte cât şi lucrul efectuat în plus în calitate de paznic şi concomitent şi de mecanic. Susţine că documentele ce confirmă faptul relatat intimatul nu le prezintă în instanţe, iar el nicidecum nu poate prezenta probele în judecată, deoarece încercările lui de a le primi personal din cadre nu s-au soldat cu succes, din motiv că paza întreprinderii nu-i permitea accesul pe teritoriu întreprinderii. Indică că temeiul criticilor aduse împotriva soluţiei primei instanţe şi instanţei de apel sunt nerespectarea prevederilor art. 432 alin. (1) şi (4) CPC, considerând că neprezentarea documentelor corespunzătoare au dus la soluţionarea greşită a pricinii.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Mihail Pogriban nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Mihail Pogriban, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Mihail Pogriban ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul lui Mihail Pogriban se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan