ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 29.06.2016

2ra-1500/16 — încasarea salariului pentru munca prestată suplimentar

HOTĂRÂRE
29.06.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
încasarea salariului pentru munca prestată suplimentar
Temei legal
temeiurile declarării recursului
Citează această cauză
2ra-1500/16 — încasarea salariului pentru munca prestată suplimentar (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Judecătoria Centru Dosarul nr.2ra-1500/16

Mun. Chișinău

Judecător: A. Catană

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru

29 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Buruiană Victor, reprezentat de avocatul Cotruță Sergiu, în cauza civilă intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Buruiană Victor împotriva Ministerului

Afacerilor Interne privind încasarea salariului pentru munca prestată suplimentar și

încasarea restanței salariale,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2015,

La 12.09.2013, reclamantul Buruiană Victor s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată împotriva pârâtului Ministerul Afacerilor Interne, solicitând achitarea

coeficientului prevăzut de lege la salariu pentru munca prestată în timp de noapte, în

perioada de activitate în unitatea de gardă - 15 august 2008 - 28 ianuarie 2013;

achitarea diferenței indemnizațiilor de concediu și a altor eventuale indemnizații sau

sume achitate în dependență de salariul mediu, pentru perioada de activitate în

unitatea de gardă - 15 august 2008 - 28 ianuarie 2013; încasarea în beneficiul său a

prejudiciului moral în sumă de 50000 lei; încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că

activează de mai mult timp în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fiind angajat

la 01 martie 1993, prin ordinul nr. 11-ef din 26.02.1993. În perioada dintre 15

august 2008 (ordinul de transfer nr. 363-ef.) și 18 ianuarie 2013 (ordinul de transfer

nr. 34-ef) a activat în unitatea de gardă, iar la moment, din 18 ianuarie 2013,

activează în cadrul Inspectoratului Național de Patrulare, în funcția de inspector de

patrulare rutieră al Plutonului de escortă și misiuni speciale al Inspectoratului

Național de Patrulare al Inspectoratului General de poliție, deținând gradul de maior

de poliție.

Notează reclamantul că, în perioada august 2008 - ianuarie 2013, când activa

în cadrul unității de gardă a Detașamentului Patrulare Rutieră a Departamentului

Poliție al MAI, consideră că i s-a încălcat dreptul la achitarea corespunzătoare a

salariului, acesta fiind calculat incorect, în direcția diminuării lui și astfel nu a fost

achitat în mărimea deplină.

Mai consideră că nu i-au fost achitate orele suplimentare, nici ținând cont de

coeficientul corespunzător și nici în cuantumul obișnuit, nu i-au fost achitate și orele

de noapte în cuantumul prevăzut de lege, nu a fost aplicat coeficientul corespunzător

1

pentru zilele de lucru în zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum și toate acestea au

diminuat mărimea calculată a salariului mediu, iar în atare condiții i-au fost

diminuate și mărimea indemnizațiilor de concediu și a altor plăți acordate în această

perioadă ce au fost stabilite în dependență de salariul mediu.

Reclamantul susține că, neachitarea acestei sume este rezultatul faptului că

angajatorul nu a efectuat corect evidența timpului de muncă și a timpului de odihnă

în cadru unității, încălcând prevederile art. 106 al Codului muncii, prin care

angajatorul era obligat să țină, în modul stabilit, evidența timpului de muncă prestat

efectiv de fiecare salariat, inclusiv a muncii suplimentare, a muncii prestate în zilele

de repaus și în zilele de sărbătoare nelucrătoare.

Concretizează Buruiană Victor că a desfășurat o activitate de muncă cu o

durată de 24 ore, urmată de o perioadă de repaus de 48 de ore, iar așa regim de lucru

includea ore de noapte și ore suplimentare, care nu au fost luate la evidență de către

angajator și nu au fost introduse în tabelele de pontaj, astfel, orele de noapte și orele

suplimentare nu au fost retribuite conform art. 157, 159, Codul Muncii. Conform

acestui grafic în sumă, lunar, efectiv lucra pe durata a 10 servicii câte 24 ore fiecare

- 240 ore lunare, dintre care, prin prisma legislației 169 de ore lunare sunt în limita

normală a timpului de muncă, iar 79 ore peste durată normală adică ore

suplimentare, și 80 ore reprezintă munca în timp de noapte. Prin urmare, în perioada

menționată de activitate în unitatea de gardă a fost atras la muncă suplimentară și

muncă în timp de noapte înjur de 4200 ore fiecare categorie.

Prin hotărârea judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 noiembrie 2014, a

fost respinsă ca fiind nefondată acțiunea lui Buruiană Victor către Ministerul

Afacerilor Interne privind încasarea salariului pentru munca prestată suplimentar și

încasarea restanței salariale și a fost scutit Buruiană Victor de achitarea taxei de stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a

tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune nu se

încadrează în prevederile legii.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 03.12.2014 Buruiană Victor

a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri, prin care a acțiunea înaintată să fie admisă integral.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2015, s-a respins

apelul declarat de către Buruiană Victor și s-a menținut hotărârea judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 14 noiembrie 2014.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele

dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare

obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat

normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărîre legală și

întemeiată.

La 24.03.2016, Buruiană Victor, reprezentat de avocatul Cotruță Sergiu a

înaintat cerere de recurs prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală a

2

deciziei Curții de Apel Chișinău din 02.12.2015 și a hotărârii Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău din 14.11.2014, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să se dispună

încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne în contul beneficiul recurentului

a sumei de 68 102,94 lei cu titlul de salariu pentru munca suplimentară prestată

pentru perioada septembrie 2010 – martie 2013 și a îndemnizației de concediu

pentru aceiași perioadă, precum și încasarea din contul intimatului a sumei de

50 000 lei cu titlul de prejudiciu moral.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 02.12.2015

a fost recepționată de către avocatul recurentului la 25.01.2016 (f.d. 17 Vol. II).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de

24.03.2016 în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 13.06.2016, Serghei Clevada, reprezentatul Ministerului Afacerilor Interne

a prezentat referință prin care solicită declararea ca fiind inadmisibil a recursului

înaintat de către Buruiană Victor, reprezentat de avocatul Cotruță Sergiu, pe motiv

că argumentele invocat în recurs nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. alin.

(2), (3) și (4) CPC.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse

în cererea de apel și anume, neaplicarea normelor de drept material și procedural

pertinente cauzei.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au

apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care

este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum

formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

3

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în

recursul declarat de către Buruiană Victor, reprezentat de avocatul Cotruță Sergiu

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Buruiană Victor, reprezentat de avocatul Cotruță

Sergiu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

Recursul declarat de către Buruiană Victor, reprezentat de avocatul Cotruță

Sergiu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-07-20
0,94
2ra-1700/16 — încasarea salariului
dosarul nr. 2ra-1700/16 P prima instanţă – V. Gîrleanu instanţa de apel – A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna ÎNCHEIERE 20 iulie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în compo
CSJ 2016-11-02
0,94
2ra-2172/16 — încasarea sumei
prima instanţă: V. Puica dosarul nr.2ra-2172/16 instanţa de apel: N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruţă D E C I Z I E 02 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
CSJ 2017-09-27
0,94
3ra-931/17 — contestarea actului administrativ
Judecătoria Chişinău Dosarul nr.3ra-931/17 Sediul Centru Judecător: N. Corcea Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu ÎNCHEIERE 27 septembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administ
CSJ 2017-09-27
0,94
3ra-1038/17 — contestarea actului administrativ
prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău dosarul nr. 3ra-1038/17 judecător: N. Corcea instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu ÎNCHEIERE 27 septembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil,
CSJ 2017-04-26
0,93
2ra-750/17 — anularea ordinului de concediere și încasarea plăților
i se cuvine suma de 30 500 lei, însă nu a fost remunerat pentru orele lucrate în plus, ci din contra, i se sugera că dacă nu este de acord, poate să demisioneze. Afirmă că conform contractului individual de muncă, deține doar funcţia de ins
Sursă