2ra-1500/16 — încasarea salariului pentru munca prestată suplimentar

Judecătoria Centru Dosarul nr.2ra-1500/16 Mun. Chișinău Judecător: A. Catană Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru ÎNCHEIERE 29 iunie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Buruiană Victor, reprezentat de avocatul Cotruță Sergiu, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Buruiană Victor împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind încasarea salariului pentru munca prestată suplimentar și încasarea restanței salariale, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2015, C O N S T A T Ă : La 12.09.2013, reclamantul Buruiană Victor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului Ministerul Afacerilor Interne, solicitând achitarea coeficientului prevăzut de lege la salariu pentru munca prestată în timp de noapte, în perioada de activitate în unitatea de gardă - 15 august 2008 - 28 ianuarie 2013; achitarea diferenței indemnizațiilor de concediu și a altor eventuale indemnizații sau sume achitate în dependență de salariul mediu, pentru perioada de activitate în unitatea de gardă - 15 august 2008 - 28 ianuarie 2013; încasarea în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 50000 lei; încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că activează de mai mult timp în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fiind angajat la 01 martie 1993, prin ordinul nr. 11-ef din 26.02.1993. În perioada dintre 15 august 2008 (ordinul de transfer nr. 363-ef.) și 18 ianuarie 2013 (ordinul de transfer nr. 34-ef) a activat în unitatea de gardă, iar la moment, din 18 ianuarie 2013, activează în cadrul Inspectoratului Național de Patrulare, în funcția de inspector de patrulare rutieră al Plutonului de escortă și misiuni speciale al Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General de poliție, deținând gradul de maior de poliție.

Notează reclamantul că, în perioada august 2008 - ianuarie 2013, când activa în cadrul unității de gardă a Detașamentului Patrulare Rutieră a Departamentului Poliție al MAI, consideră că i s-a încălcat dreptul la achitarea corespunzătoare a salariului, acesta fiind calculat incorect, în direcția diminuării lui și astfel nu a fost achitat în mărimea deplină. Mai consideră că nu i-au fost achitate orele suplimentare, nici ținând cont de coeficientul corespunzător și nici în cuantumul obișnuit, nu i-au fost achitate și orele de noapte în cuantumul prevăzut de lege, nu a fost aplicat coeficientul corespunzător 1 pentru zilele de lucru în zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum și toate acestea au diminuat mărimea calculată a salariului mediu, iar în atare condiții i-au fost diminuate și mărimea indemnizațiilor de concediu și a altor plăți acordate în această perioadă ce au fost stabilite în dependență de salariul mediu.

Reclamantul susține că, neachitarea acestei sume este rezultatul faptului că angajatorul nu a efectuat corect evidența timpului de muncă și a timpului de odihnă în cadru unității, încălcând prevederile art. 106 al Codului muncii, prin care angajatorul era obligat să țină, în modul stabilit, evidența timpului de muncă prestat efectiv de fiecare salariat, inclusiv a muncii suplimentare, a muncii prestate în zilele de repaus și în zilele de sărbătoare nelucrătoare. Concretizează Buruiană Victor că a desfășurat o activitate de muncă cu o durată de 24 ore, urmată de o perioadă de repaus de 48 de ore, iar așa regim de lucru includea ore de noapte și ore suplimentare, care nu au fost luate la evidență de către angajator și nu au fost introduse în tabelele de pontaj, astfel, orele de noapte și orele suplimentare nu au fost retribuite conform art. 157, 159, Codul Muncii.

Conform acestui grafic în sumă, lunar, efectiv lucra pe durata a 10 servicii câte 24 ore fiecare - 240 ore lunare, dintre care, prin prisma legislației 169 de ore lunare sunt în limita normală a timpului de muncă, iar 79 ore peste durată normală adică ore suplimentare, și 80 ore reprezintă munca în timp de noapte. Prin urmare, în perioada menționată de activitate în unitatea de gardă a fost atras la muncă suplimentară și muncă în timp de noapte înjur de 4200 ore fiecare categorie. Prin hotărârea judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 noiembrie 2014, a fost respinsă ca fiind nefondată acțiunea lui Buruiană Victor către Ministerul Afacerilor Interne privind încasarea salariului pentru munca prestată suplimentar și încasarea restanței salariale și a fost scutit Buruiană Victor de achitarea taxei de stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune nu se încadrează în prevederile legii. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 03.12.2014 Buruiană Victor a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a acțiunea înaintată să fie admisă integral. În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2015, s-a respins apelul declarat de către Buruiană Victor și s-a menținut hotărârea judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 noiembrie 2014. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărîre legală și întemeiată.

La 24.03.2016, Buruiană Victor, reprezentat de avocatul Cotruță Sergiu a înaintat cerere de recurs prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală a 2 deciziei Curții de Apel Chișinău din 02.12.2015 și a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14.11.2014, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să se dispună încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne în contul beneficiul recurentului a sumei de 68 102,94 lei cu titlul de salariu pentru munca suplimentară prestată pentru perioada septembrie 2010 – martie 2013 și a îndemnizației de concediu pentru aceiași perioadă, precum și încasarea din contul intimatului a sumei de 50 000 lei cu titlul de prejudiciu moral. Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 02.12.2015 a fost recepționată de către avocatul recurentului la 25.01.2016 (f.d.

17 Vol. II). Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 24.03.2016 în termen. În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia. La 13.06.2016, Serghei Clevada, reprezentatul Ministerului Afacerilor Interne a prezentat referință prin care solicită declararea ca fiind inadmisibil a recursului înaintat de către Buruiană Victor, reprezentat de avocatul Cotruță Sergiu, pe motiv că argumentele invocat în recurs nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel și anume, neaplicarea normelor de drept material și procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. 3 Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de către Buruiană Victor, reprezentat de avocatul Cotruță Sergiu asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Buruiană Victor, reprezentat de avocatul Cotruță Sergiu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, D I S P U N E: Recursul declarat de către Buruiană Victor, reprezentat de avocatul Cotruță Sergiu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 4