2ra-2704/13 — Anularea ordinului de concediere, repararea prejudiciului material şi moral

dosarul nr. 2ra-2704/13 prima instanţă: L.Ţurcan instanţa de apel: Iu.Grosu, A.Corcenco, D.Corolevschi DECIZIE 02 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Galina Stratulat, Tatiana Vieru Iurie Bejenaru, Nicolae Clima examinînd recursul declarat de Aliona Caterenciuc, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Alionei Caterenciuc împotriva societăţii pe acţiuni „RED Nord Vest” cu privire la anularea ordinului de concediere, repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 14 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Aliona Catarenciuc şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Donduşeni din 24 octombrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 04 octombrie 2011, Aliona Catarenciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva societăţii pe acţiuni „RED Nord Vest” cu privire la anularea ordinului de concediere, repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamanta Aliona Caterenciuc a invocat că ea la 04 august 1992 a fost angajată la serviciu în funcţia de controlor-montor la unitatea pîrîtului FRED Ocniţa. Prin ordinul nr. 105-p din 29 august 2000, reclamanta a fost transferată în funcţia de operator casier la FRED Ocniţa a SA „RED Nord-Vest”. La 04 noiembrie 2002, contractul individual de muncă a fost suspendat la cererea reclamantei în legătură cu îngrijirea copilului pînă la vîrsta de un şi 6 luni. La data de 15 septembrie 2003, angajatorul prin ordinul nr. 265-p a redus funcţia de casier. Ordinul nr. 265-p din 15 octombrie 2003 a fost contestat în instanţa de judecată şi în baza hotărîrii Judecătoriei Ocniţa nr. 2-540/2005, menţinută de instanţele ierarhic superioare, a fost considerat legal.

La 16 februarie 2004, la cererea reclamantei concediul în legătură cu îngrijirea copilului a fost prelungit pînă la vîrsta de 3 ani. La 28 iulie 2008, reclamanta a adresat o cerere angajatorul prin care a solicitat să i se acorde concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului Caterenciuc Andrei născut la data de 29 iulie 2005 în vîrsta de la 3 ia 6 ani. Prin ordinul nr. 217-p din 31 iulie 2008, reclamantei i s-a acordat concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului, de la 30 iulie 008 pînă la 29 iulie 2011. La data de 29 iulie 2011, reclamanta formulează o cerere şi o expertiză în adresa angajatorului la data de 01 august 2011 (zi de luni) prin fax şi prin intermediul serviciilor poştale, prin care a solicitat informaţie cînd să se prezinte la serviciu.

Prin răspunsul angajatorului SA „RED Nord-Vest”, care a fost primit de reclamanta la 08 august 2011 prin care i s-a comunicat că contractul individual de muncă nu a fost suspendat, ordinul nr. 217-p din 31 iulie 2008 i-a fost expediat şi ea cunoştea data ieşirii la serviciu, prin urmare, angajatorul nu este obligat să informeze adăugător salariaţii prin ordine sau scrisori. Prin ordinul nr. 298-p din 01 septembrie 201 1, reclamanta a fost concediată de la serviciu conform art. 86 alin. (1) lit. h) al Codului muncii, absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai mult de patru ore consecutive în timpul zilei de muncă. Consideră reclamanta concedierea sa ilegală, deoarece fiind redusă funcţia de operator-casier din anul 2003, ea nu avea nici o obligaţie de a veni la locul de muncă inexistent.

Tot odată, ordinul de concediere este contrar prevederilor art. 210 alin. (1) lit. a), b), c) Codului muncii, deoarece nu conţine temeiurile de fapt şi de drept ale aplicării sancţiunii. De asemenea au fost încălcate prevederile art. 208 alin. (1) al Codului muncii, deoarece nu i s-a solicitat explicaţie referitor la absenţa de la serviciu. Astfel, angajatorul a încălcat prevederile art. 6 Cod civil, despre neretroactivitatea legii civile, deoarece ordinul de concediere a fost emis la 01 septembrie 2011, dar a fost concediată la data de 01 august 2011. Mai mult ca atît, reclamanta fiind membru de sindicat, era necesar să participe la şedinţa comitetului sindical din 26 august 2011, dar nu a fost invitată, prin urmare, administraţia a obţinut acordul preliminar al organului sindical al întreprinderii cu încălcarea legislaţiei.

Susţine reclamanta că nu i s-a eliberat carnet de muncă de tip nou, prin ce i s-a îngrădit dreptul de a se angaja la serviciu în alte organizaţii. Cere reclamanta, Aliona Caterenciuc anularea ordinului nr.298-p din 01 septembrie 2011, prin care a fost desfăcut contractul individual de muncă de pe 01 august 2011 în baza art. 86 alin.(1) lit. h) al Codului muncii, obligarea angajatorului de a elibera carnet de muncă de tip nou, repararea prejudiciului material pentru eliberarea ilegală de la lucru, prin achitarea despăgubirii pentru întreaga perioada de absenţă forţată de la lucru, 01 august 2011 – 15 februarie 2012, în mărime de 32092,10 lei, repararea prejudiciului moral în mărime de 20000 lei şi încasare cheltuielilor suplimentare legate de contestarea eliberării ilegale de la serviciu.

Ulterior, reclamanta Aliona Caterenciuc a depus cerere de concretizare a cerinţelor prin care a solicitat încasarea despăgubirii pentru absenţa forţată de la lucru în perioada de muncă - 199 zile (perioada 01.08.2011 - 28.02.2012) în mărime de 21796,34 lei, precum şi prejudiciul moral în mărime de 20000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 28 februarie 2012, acţiunea a fost admisă parţial cu restabilirea reclamantei la locul de muncă precedent, cu încasarea salariului pentru perioada lipsei forţate de la serviciu în sumă de 7902,90 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 1200 lei. Prin hotărîrea suplimentară a aceeaşi instanţe a fost anulat ordinul de concediere a reclamantei cu obligarea pîrîtului de a elibera reclamantei carnet de tip nou.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 iunie 2012, apelul declarat de Aliona Caterenciuc a fost admis, fiind casată hotărîrea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. Pe data de 24 octombrie 2012 reclamanta a depus o cerere de concretizare a cerinţelor prin care a solicitat încasarea despăgubirilor pentru perioada lipsei forţate de la serviciu pentru perioada de la 01.08.2011 pîna la 28.02.2012 în sumă de 21796,34 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 20000 lei. În motivarea cererii de concretizare reclamanta a considerat că la calcularea despăgubirii pentru absenţa forţată de la serviciu trebuie să se ia ca baza certificatul Direcţiei de statistică Ocniţa cu privire la salariul mediu pe ţară, precum şi să se calculeze suma conform modului prevăzut de Hotărîrea Guvernului nr.426 din 26.04.2004.

De asemenea reclamanta a considerat că calcularea salariului în baza activităţii sale a anului 2002, premergătoare evenimentului de care depinde mărimea salariului, va fin incorectă. Concomitent reclamanta a solicitat obligarea pîrîtului de eliberare a carnetului de muncă de tip nou. Prin hotărîrea Judecătoriei Donduşeni din 24 octombrie 2012, acţiunea a fost admisă parţial şi s-a încasat de la SA „RED Nord-Vest” în beneficiul Alionei Caterenciuc salariul mediu pentru absenţă forţată de la lucru în mărime de 7902,90 lei şi prejudiciul moral în mărime de 2400 lei. Prin hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Donduşeni din 04 februarie 2013, a fost anulat ordinul nr.298-p din 01 septembrie 2011 prin care a fost desfăcut contractul individual de muncă de pe 01 august 2011 în baza art. 86 alin.(1) lit. h) al Codului muncii.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 martie 2013, apelul declarat de Aliona Caterenciuc a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 28 mai 2013, Aliona Caterenciuc, în termen de 2 luni de la data primirii deciziei instanţei de apel la data de 03 aprilie 2013, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului, recurenta Aliona Caterenciuc, a invocat că nici prima instanţa şi nici instanţa de apel la examinarea pricinii nu au aplicat prevederile Hotărîrii Guvernului nr.426 din 26 aprilie 2004 la calcularea salariului pentru perioada lipsei forţate de la serviciu.

Prin urmare, anume salariul mediu pe economie pentru lunile premergătoare concedierii ilegale oferă o compensaţie satisfăcătoare conform art. 90 alin.(2) al Codului muncii. De asemenea, nu corespunde cerinţelor legale şi cuantumul prejudiciului moral încasat. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către Aliona Caterenciuc întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea hotărîrilor judecătoreşti în partea reparării prejudiciului material cauzat prin concedierea ilegală de la lucru şi prejudiciului moral încasat, în rest hotărîrea primei instanţe se menţine. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Conform art. 90 alin.(1) şi (2) al Codului muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia. Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă într-o mărime nu mai mică decît salariul mediu al salariatului pentru această perioadă; b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiştilor, cheltuielile de judecată etc.); c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie examinînd recursul declarat de Aliona Caterenciuc constată că ultima a solicitat casarea hotărîrilor judecătoreşti cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii, deşi din recursul declarat şi motivarea acestuia rezultă cu recurenta nu este de acord cu cuantumul despăgubirilor încasate în rezultatul concedierii ilegale de la lucru şi prejudiciul moral încasat, de fapt fiind de acord cu restabilirea la lucru, anularea ordinului de concediere nr.298-p din 01 septembrie 2011 prin care a fost desfăcut contractul individual de muncă de pe 01 august 2011 în baza art. 86 alin.(1) lit. h) al Codului muncii.

Prin urmare, instanţa de recurs ca rezultat al contestării de către Aliona Caterenciuc a hotărîrilor judecătoreşti, se va expune asupra legalităţii încasării despăgubirii în legătură cu concedierea de la lucru şi reparării prejudiciului moral. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că prima instanţa şi instanţa de apel au constatat că ordinul nr.298-p din 01 septembrie 2011 este unul ilegal, hotărîrile instanţelor judecătoreşti nefiind contestate de către angajatorul SA „RED Nord-Vest”.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că perioada pentru care urmează a fi încasat salariul pentru absenţă forţată de la muncă, este perioada de la 01 august 2011, adică data desfacerii contractului individual de muncă prin ordinul nr.298-p din 01 septembrie 2011 şi pînă la data 28 februarie 2012, data la care reclamanta a fost restabilită în serviciu. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată corect au stabilit că potrivit certificatului nr.92 din 15 februarie 2012, rezultă că Aliona Caterenciuc, a activat în cadrul SA „RED Nord-VEST” doar lunile ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie şi lunile a anului 2002, premergătoare evenimentului de care depinde plata calcularea salariului pentru lipsa forţată de la serviciu.

Potrivit pct.5 al Hotărîrii Guvernului privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu nr.426 din 26.04.2004, la determinarea salariului mediu, se iau în calcul 3 luni calendaristice de lucru premergătoare evenimentului de care depinde plata respectivă (de la data de 1 pînă la data de 1). În conformitate cu pct.11 al aceleaşi Hotărîri de Guvern, daca lucrătorul nu a primit, din motive întemeiate, salariu la întreprindere, în baza căruia, conform prezentului Mod de calculare, se determină salariul mediu sau dacă salariatul a fost angajat în serviciu în luna în care, conform prevederilor Codului muncii, este necesar de a i se menţine salariul mediu, salariul se calculează în baza salariului de funcţie lunar al lucrătorului sau din salariul tarifar pe oră (pe zi), ţinîndu-se cont de durata stabilită a zilei de muncă şi (sau) a săptămînii de lucru.

În asemenea circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că instanţele de judecată la determinarea cuantumului despăgubirii pentru absenţa forţată de la lucru incorect au stabilit cuantumul despăgubirii în mărime de 7902,90 lei, aplicînd de fapt cuantumul salariului mediu reieşind din lunile anului 2002, cînd Aliona Caterenciuc a activat pînă la ieşirea în concediu în legătură cu îngrijirea copilului minor. Or, ordinul nr.258-p din 01 septembrie 2011, prin care Aliona Caterenciuc a fost eliberată de la lucru a fost anulat, ca rezultat Aliona Caterenciuc a fost privată de dreptul său de a munci, începînd cu 01 august 2011, şi pînă la 28 februarie 2012, ziua pronunţării hotărîrii Judecătoriei Ocniţa.

Ca rezultat, la stabilirea cuantumului despăgubirii pentru absenţa forţată de la lucru a Alionei Caterenciuc, instanţele de judecată urmau în temeiul pct.11 prin prisma pct.5 al Hotărîrii Guvernului privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu nr.426 din 26.04.2004, să ia ca baza 3 luni calendaristice premergătoare ordinului desfacerii contractului individual de muncă, în baza salariului de funcţie lunar al lucrătorului sau din salariul tarifar pe oră (pe zi) . Conform art. 118 alin. (1) CPC fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Partea reclamată nu a prezentat în cadrul examinării pricinii informaţii despre salariul de funcţie lunar al unui lucrătorul similar cu funcţia deţinută de reclamantă sau salariul tarifar pe oră (pe zi) a unei asemenea funcţii, respectiv salariul reclamantei nu a putut fi calculat potrivit pct.11 al Hotărîrii de Guvern menţionate. Deoarece în această perioadă reclamanta nu a activat timp de şase ani în legătură cu îngrijirea copilului, luarea ca bază de calcul al salariului mediu perioada din anul 2002 ar fi incorectă şi contrară spiritului legii, or legiuitorul a stabilit în mod cert modalitatea calculării salariului,, reeşind din lunile calendaristice de lucru premergătoare evenimentului de care depinde plata respectivă sau în modul stabilit în p. 11 din Regulament.

Evenimentului de care depinde plata respectivă este data concedierii reclamantei în septembrie 2011 de la 01.08.2011, iar în lipsa salariului perioadei premergătoare şi a salariului de funcţie lunar al lucrătorului şi/sau a salariului tarifar pe oră (pe zi), ca bază urmează a fi luat salariile medii pe economie pentru calcularea corectă a despăgubirilor. Potrivit scrisorii nr.307 din 30 noiembrie 2011, a Direcţiei pentru Statistică a raionului Ocniţa, mărimea salariului mediu pe R.Moldova în anul 2011, în luna mai – 3342,1 lei, iunie 3362,5 lei şi iulie 3390,1 lei.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că reieşind din salariul mediu pe economie lunar premergătoare datei de 01 august 2011 de desfacere a contractului individual de muncă, urmează de a încasa pentru perioada din 01.09.2011- (ziua concedierii), pînă la 28 februarie 2012, în temeiul art. 90 al Codului muncii, prin prisma prevederilor pct.5 şi 11 al Hotărîrii Guvernului privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu nr. 426 din 26.04.2004, de a încasa de la SA „RED Nord-Vest” în beneficiul Alionei Caterenciuc, salariul mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 21796,34 lei, calculat de reclamantă în temeiul metodologiei descrise.

Conform art. 90 alin. (3) al Codului muncii, mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanţa de judecată, ţinîndu-se cont de aprecierea dată acţiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decît un salariu mediu lunar al salariatului. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie că capătul de cerere a Alionei Caterenciuc în ce priveşte repararea prejudiciului moral, urmează a fi admis prin încasarea de la SA „RED Nord-Vest” în beneficiul Alionei Caterenciuc a prejudiciului moral în mărime de 3500 lei, ceea ce corespunde prevederilor art. 90 alin.(3) al Codului muncii şi suferinţelor psihice suportate de Aliona Caterenciuc în urma desfacerii ilegale a contractului individual de muncă de către angajator.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul, că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt ilegale şi neîntemeiate în partea încasării salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi reparării prejudiciului moral din contul SA „RED Nord-Vest” în beneficiul Alionei Caterenciuc, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Aliona Caterenciuc cu casarea hotărîrilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii în această parte. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de Aliona Caterenciuc.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 martie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Donduşeni din 24 octombrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Alionei Caterenciuc împotriva societăţii pe acţiuni „RED Nord Vest” cu privire la anularea ordinului de concediere, repararea prejudiciului material şi moral, în partea încasării de la societatea pe acţiuni „RED Nord-Vest”, cu sediul or. Donduşeni, str. Ştefan cel Mare 30, în beneficiul Alionei Caterenciuc a salariului mediu lunar pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 7902,90 lei şi repararea prejudiciului moral în mărime de 2400 lei, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri, prin care: Se încasează de la societatea pe acţiuni „RED Nord-Vest”, cu sediul or.

Donduşeni, str. Ştefan cel Mare 30, în beneficiul Alionei Caterenciuc salariul mediu lunar pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 21796 (două zeci şi una mii şapte sute nouă zice şi şase) lei şi 34 bani. Se încasează de la societatea pe acţiuni „RED Nord-Vest”, cu sediul or. Donduşeni, str. Ştefan cel Mare 30, în beneficiul Alionei Caterenciuc prejudiciul moral cauzat în mărime de 3500 (trei mii cinci sute) lei. În rest decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe se menţin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Svetlana Novac Judecătorul Judecătorii Galina Stratulat Tatiana Vieru Iurie Bejenaru Nicolae Clima