2rh-279/13 — Înlăturarea impedimentelor în folosirea proprietăţii şi demolarea construcţiei anexe

dosarul nr. 2rh-279/13 ÎNCHEIERE 27 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi Ala Cobăneanu examinând cererea de revizuire depusă de către Agentul Guvernamental în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Procopie Zaharia împotriva Tatianei Trifauţan cu privire la înlăturarea impedimentelor în folosirea proprietăţii şi demolarea construcţiei anexe şi la cererea reconvenţională a Tatianei Trifauţan împotriva lui Procopie Zaharia cu privire la demolarea construcţiei neautorizate împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2008, prin care a fost admisă cererea de revizuire a Tatianei Trifauţan, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 06 noiembrie 2002, decizia Tribunalului Chişinău din 19 februarie 2003, decizia Curţii de Apel a Republicii Moldova din 22 mai 2003, decizia Curţii Supreme de Justiţie din 09 iunie 2004 şi restituită pricina spre rejudecare la Judecătoria Buiucani mun. Chişinău constată: La 17 aprilie 2001, Procopie Zaharia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Trifauţan cu privire la obligarea efectuării lucrărilor de consolidare a casei de locuit. În motivarea acţiunii a indicat că la 11 aprilie 2001 Tatiana Trifauţan a început construcţia casei de locuit cu abateri mari de la proiect ce a adus la prăbuşirea pământului de sub temelia casei ce îi aparţine cu drept de proprietate din str. Şciusev, 109, mun.

Chişinău. Menţionează că s-a adresat Inspecţiei de Stat în Construcţii care a dispus sistarea lucrărilor de construcţie, obligând pârâta să înlăture încălcările comise şi aplicându-le amendă în sumă de 180 lei. Afirmă că Tatiana Trifauţan nu a respectat indicaţiile, dar continuă lucrările de construcţie, fiind pericol real de prăbuşire a casei ce îi aparţine. Solicită obligarea Tatianei Trifauţan să efectueze lucrările de consolidare a fundaţiei casei ce îi aparţine cu drept de proprietate din str. Şciusev, 109, mun. Chişinău. La 21 mai 2002 Procopie Zaharia a depus cerere suplimentară, solicitând înlăturarea obstacolele în folosirea apartamentului nr. 7 din str. Şciusev, 109, mun. Chişinău şi demolarea construcţiei anexă la apartamentul nr. 6 de pe aceiaşi adresă.

În motivarea cererii suplimentare a invocat că prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 17 aprilie 2001 în baza prescripţiilor Inspecţiei de Stat în Construcţii şi Primăriei mun. Chişinău au fost sistate lucrările de construcţie la apartamentul nr. 6, str. Şciusev, 109, mun. Chişinău, iar la 23 mai 2001 a fost numită expertiza tehnică în construcţie. Susţine că contrar prescripţiilor şi hotărârii nominalizate, Tatiana Trifauţan a continuat lucrările de construcţie ilegal în urma căruia i s-a deteriorat casa, cauzându-i prejudicii materiale şi i s-au creat obstacole în folosirea imobilului. La 03 iulie 2002 Tatiana Trifauţan a depus acţiune reconvenţională împotriva lui Procopie Zaharia, prin care a solicitat demolarea casei de locuit ce aparţine lui Zaharia Procopie.

În motivarea acţiunii reconvenţionale a indicat că la 30 iulie 1999 Primăria mun. Chişinău a eliberat lui Procopie Zaharia certificatul de urbanism nr. 340/i, iar la 08 septembrie 1999 i-a fost eliberată Autorizaţia de Construcţie nr. 108, în lipsa documentaţiei de proiect avizat conform legislaţiei în vigoare. Menţionează că Procopie Zaharia a construit casa neautorizat cu încălcări grave ale legislaţie. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 noiembrie 2002 acţiunea reconvenţională a fost scoasă de pe rol. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 noiembrie 2002 acţiunea reconvenţională a fost scoasă de pe rol în legătură cu neprezentarea reclamantei Tatiana Trifăuţan.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 noiembrie 2002 acţiunea iniţială a fost admisă, obligată Tatiana Trifauţan de a nu crea obstacole lui Procopie Zaharia în folosirea casei din mun. Chişinău, str. Şciusev, 109, apartamentul nr. 7, obligată Tatiana Trifauţan să demoleze construcţia anexei la apartamentul nr. 6 din str. Şciusev, 109, mun. Chişinău în termen de o lună de la data intrării prezentei hotărâri în vigoare. Prin decizia Tribunalului Chişinău din 19 februarie 2003 a fost respins apelul declarat de Tatiana Trifauţan şi menţinută hotărârea şi încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 noiembrie 2002. Prin decizia Tribunalului Chişinău din 18 martie 2003 a fost respinsă cererea de revizuire depusă de Tatiana Trifauţan împotriva deciziei Tribunalului Chişinău din 19 februarie 2003 ca fiind inadmisibilă.

Prin decizia Curţii de Apel a Republicii Moldova din 22 mai 2003 a fost respins recursul declarat de Tatiana Trifauţan şi menţinută decizia Tribunalului Chişinău din 18 martie 2003. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 01 octombrie 2003 a fost respinsă cererea de revizuire depusă de Tatiana Trifauţan, Gheoghe Trifauţan, Victoria Trifauţan, Alexandru Trifauţan, Ilona Trifauţan, Vladimir Ţurcan şi Alexandra Ţurcan ca fiind inadmisibilă. Prin hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 13 februarie 2004 a fost declinată competenţa şi transmisă cererea de revizuire declarată de Tatiana Trifauţan împotriva deciziei Curţii de Apel a Republicii Moldova din 22 mai 2003 în Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie pentru judecare.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 09 iunie 2004 a fost respinsă cererea de revizuire depusă de Tatiana Trifauţan ca fiind inadmisibilă. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 21 februarie 2007 a fost admisă retragerea cererii de revizuire depusă de Primăria municipiului Chişinău şi încetată procedura în ordine de revizuire. La fel a fost menţionat că nu se admite depunerea repetată a cererii de revizuire (vol-II f. d. 477). La 23 mai 2007 Tatiana Trifauţan a depus cerere de revizuire, solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 06 noiembrie 2002, deciziei Tribunalului Chişinău din 19 februarie 2003, deciziei Tribunalului Chişinău din 18 martie 2003, încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 09 iunie 2004 şi deciziei Curţii de Apel a Republicii Moldova din 22 mai 2003 (vol-II f. d. 483). În motivarea cererii de revizuire a indicat că la data examinării cauzei civile la 96 iunie 2004 instanţei nu i-au fost cunoscute probele Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului din 18 februarie 2004, expertiza caselor de locuit nr. 6 şi nr. 7 din str. Şciusev, 109 efectuată prin ordinul nr. 16 din 06 februarie 2004. Susţine că în cadrul examinării cauzei instanţa nu a ţinut cont că multiplele expertize nu au demonstrat necesitatea demolării anexei nr. 6. Afirmă că abaterile comise pe parcursul construcţiei au fost lichidate integral şi avizate de Departamentul de Arhitectură şi Urbanism.

Consideră că din raportul de expertiză nr. 920/01 rezultă cert că structura de rezistenţă a casei nr. 7 este într-o stare tehnică satisfăcătoare, constructivele ei nu necesită consolidări. Menţionează că prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 21 martie 2001 a fost constatat că anexa la ap. 6 din str. Şciusev, 109 este conform legislaţiei construcţie autorizată. La 20 iulie 2007 Tatiana Trifauţan a depus supliment la cererea de revizuire, prin care a solicitat casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 noiembrie 2002, deciziei Tribunalului Chişinău din 19 februarie 2003, deciziei Curţii de Apel a Republicii Moldova din 22 mai 2003 şi încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 09 iunie 2004 şi (vol-II f. d. 520). În susţinerea cererii de revizuire a invocat că instanţele de judecată şi ea nu au avut acces la documentele eliberate de Primăria mun.

Chişinău pe numele lui Procopie Zaharia, care ar fi putut face claritate în acest litigiu şi anume studiu de fundamentare tehnico-economic şi planul urbanistic de detaliu al curţii elaborat de arhitectul A. Cuzi, menţionând că pe parcursul realizării acestui plan de detaliu au fost admise un şir de încălcări din partea departamentului Arhitectură şi Urbanism despre care ea n-a ştiut şi nici nu putea şti deoarece documentaţia de proiect a fost ţinută în secret. Afirmă că Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului la 27 iulie 2001 a înaintat către Procuratura Buiucani demersul nr. 100/Im din 20 iulie 2001 (f. d. 149) de intervenţie a organelor de anchetă în soluţionarea problemei, iar despre rezultatele acestui demers ea şi instanţa de judecată n-au ştiut nimic, însă procuratura nu s-a pronunţat asupra acestei probleme.

Susţine că la faza de concepere a lucrărilor de construcţie Departamentul de Arhitectură şi Urbanism a mun. Chişinău a încălcat flagrant cerinţele stipulate în certificatul de urbanism nr. 340-i din 30 iulie 1999 în urma căreia lui Procopie Zaharia i s-a perfectat documentaţia de proiect pentru reconstrucţia apartamentului cu extinderea unui spaţiu locativ cu dimensiunile 11,8x9,4 ca construcţie separată, fără demolarea acesteia, cum a fost prevăzut în planul general. Consideră că amplasarea casei contravine legislaţiei în vigoare, deoarece s-a ignorat obţinerea deciziei Primăriei privind atribuirea terenului pentru acest obiectiv. Mai indică că proiectanţii n-au respectat cerinţele obligatorii privind protecţia anti-incendiu a construcţiilor reglementate de documentul normativ în vigoare şi au prevăzut în documentaţia de proiect geamuri în pereţii megieşi.

Despre aceste încălcări a lui Procopie Zaharia coordonate cu Primăria mun. Chişinău instanţa de judecată n-a fost informată. Menţionează că adaptarea casei noi a fost efectuată de Procopie Zaharia incorect, intenţionat cu scopul de a nu demola construcţia veche a locuinţei nr. 7 cum era prevăzut de planul general. Consideră că faptul comiterii unor încălcări grave de către Procopie Zaharia este confirmat prin demersul nr. 100/Im din 20 iulie 2001 şi rezultatele examinării documentaţiei referitoare la construcţia caselor nr. 6 şi nr. 7 din str. Şciusev, 109 a Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului din 06 februarie 2004 efectuată conform ordinului nr. 16 din 06 februarie 2004. Invocă că în cadrul examinării cauzei nu a fost luat în consideraţie Certificatul privind stabilirea regimului urban, care denotă afirmaţiile că construcţia a fost efectuată cu abateri grave de la proiect necoordonate cu Departamentul Arhitectură şi Urbanism.

Indică că la 18 iulie 2007 Primăria mun. Chişinău a dat răspuns la cererea Tatianei Trifauţan din 13 iunie 2007, nr. T-695/07, prin care a confirmat încălcările comise de Procopie Zaharia şi au devenit cunoscute circumstanţe esenţiale ale pricinii, considerând că există temeiul de declarare a revizuirii hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 noiembrie 2002 prevăzut de art. 449 lit. b) CPC. Afirmă că circumstanţe relatate nu au fost cunoscute de prima instanţă, ele nu au fost luate în considerate la adoptarea hotărârii, considerând că dacă ele ar fi fost cunoscute, hotărârea instanţei ar fi fost alta. Susţine că instanţa de judecată, în baza art. 41-42 din Legea privind principiile urbanismului şi dezvoltării teritoriului nr. 835/1996 a considerat că Procopie Zaharia a primit autorizaţia de construcţie în mod legal, şi numai după aceasta a purces la ridicarea casei.

Menţionează că procedura de eliberare a autorizaţiei de construcţie este reglementată de pct. 25-42 din Regulamentul privind certificatul de urbanism şi autorizarea construirii sau desfiinţării construirii sau desfiinţării construcţiilor şi amenajărilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 360 din anul 1997. Consideră că din actele pe care le anexează rezultă că Procopie Zaharia la 07 septembrie 1999 s-a adresat cu o cerere către Primărie pentru eliberarea autorizaţiei de construcţie şi a doua zi la 08 septembrie 1999 sub semnătura şefului direcţiei Gheorghe Răilean lui Procopie Zaharia i-a fost eliberată autorizaţia de construire a casei de locuit. De asemenea, indică că conform pct. 42 alin. (2) lit. b) al Regulamentului nominalizat, autorizaţia de construcţie se semnează de Primarul municipiului Chişinău, iar lipsa semnăturii Primarului, arhitectului-şef şi secretarului Primăriei conform pct. 42 alin. (3) duce la nulitatea autorizaţiei.

Afirmă că conform pct. 28 alin. (5) din Regulament, autorizaţia de construcţie se eliberează în baza documentaţiei de eliberare a autorizaţiei inclusiv a avizelor indicate în certificatul de urbanism. Invocă că la 08 septembrie 1999, data eliberării autorizaţiei de construcţie lui Procopie Zaharia lipseau următoarele documente şi avize: decizia Primăriei privind atribuirea terenului pentru construcţia casei, acordul vecinilor, avizul asociaţiei spaţiilor verzi, avizul poliţiei rutiere, documentul ce confirmă achitarea taxei locale pentru emiterea autorizaţiei de construcţie, documentaţia nu a fost verificată de verificatori de proiect atestaţi, documentaţia de proiect cu avize şi semnăturile necesare.

Susţine că documentaţia de proiect nu putea să fie aprobată înainte de a fi obţinute avizele pentru această documentaţie, iar avizul pompierilor a fost eliberat la 13 septembrie 1999, avizul Regicom la 13 septembrie 1999 şi proiectul a fost avizat de arhitectul-şef al or. Chişinău la 29 septembrie 1999. Invocă că, din motiv că instanţa de judecată nu a luat în consideraţie modul în care a fost eliberată autorizaţia de construcţie lui Procopie Zaharia, a fost adoptată hotărârea de demolare a unei clădiri construite legal, în baza unei autorizaţii de construcţie emisă de Primărie şi lăsată în vigoare de către instanţele de judecată, deoarece nu pot fi considerate ilegale acţiunile de ridicare a clădirii efectuate în baza unui act al autorităţii publice locale.

Afirmă că hotărârea primei instanţe a fost emisă contrar dispoziţiilor art. 46 din Constituţie şi art. 108 din Codul civil în redacţia legii din 1964, fiindcă demolării pot fi supuse numai construcţiile ridicate fără autorizaţie, dar nu şi construcţia privatizată sau cea autorizată.

Cu referire la art. 108 din Codul civil în redacţia legii din anul 1964 (în vigoare la data examinării litigiului), conform cărui demolarea unei construcţii poate fi efectuată doar la acţiunea civilă a autorităţilor publice locale şi numai dacă construcţia a fost executată fără autorizaţia de construcţie, susţine că ea a executat construcţia în baza autorizaţiei Primăriei emisă legal, confirmată de decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie din 21 martie 2001. Menţionează că Curtea Supremă de Justiţie prin decizia din 21 martie 2001 a stabilit că Procopie Zaharia la ridicarea construcţiei şi-a deplasat casa cu 91 cm de la apartamentul existent nr. 7 şi datorită acestei deplasări, s-a micşorat distanţa dintre casa lui Procopie Zaharia şi Tatiana Trifauţan.

Revizuentul îşi întemeiază cererea de revizuire conform art. 449 lit. b) CPC. La 20 iulie 2007 Consiliul municipal Chişinău a depus cerere de revizuire, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 noiembrie 2002, deciziei Tribunalului Chişinău din 19 februarie 2003, deciziei Curţii de Apel a Republicii Moldova din 22 mai 2003 şi remiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 03 octombrie 2007 cererile de revizuire depuse de Tatiana Trifauţan şi Consiliul municipal Chişinău împotriva deciziei Tribunalului Chişinău din 19 februarie 2003 au fost strămutate spre examinarea la Curtea de Apel Chişinău.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2007 a fost respinsă cererea de revizuire depusă de Consiliul municipal Chişinău şi Tatiana Trifauţan împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 noiembrie 2002, deciziei Tribunalului Chişinău din 19 februarie 2003, deciziei Curţii de Apel a Republicii Moldova din 22 mai 2003, deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 09 iunie 2004 ca inadmisibilă. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 06 februarie 2008 au fost admise recursurile declarate de către Tatiana Trifauţan şi Consiliul municipal Chişinău, casată încheierea Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2007 şi trimisă pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2008 a fost admisă cererea de revizuire depusă de Tatiana Trifauţan, casate hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 noiembrie 2002, decizia Tribunalului Chişinău din 19 februarie 2003, decizia Curţii de Apel Chişinău a Republicii Moldova din 22 mai 2003 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 09 iunie 2004 şi restituită pricina spre rejudecare la Judecătoria Buiucani mun. Chişinău. (Vol - III f. d. 654). La 07 iulie 2009 Trifauţan Tatiana a depus cerere reconvenţională împotriva lui Procopie Zaharia, solicitând recunoaşterea ilegalităţii acţiunilor lui Procopie Zaharia cu privire la edificarea construcţiilor neautorizate a edificiului şi demolarea acestora.

În motivarea cererii reconvenţionale a indicat că prin răspunsurile primite de la organele care reglementează şi efectuează controlul regimului urban s-a constatat că lucrările de construcţie efectuate de către ea corespund normelor şi regulilor de construcţie fiind coordonate cu toate serviciile respective (f. d. 85). Menţionează că în urma controlului efectuat de Procuratura municipiului Chişinău s-a constatat că Procopie Zaharia a efectuat construcţia casei de locuit neautorizat, încălcând normele de construcţie, incendiare, sanitare. Susţine că lotul de teren pe care este amplasată casa pârâtului este sol tasabil şi turnat ca urmare a demolării a trei beciuri în anul 1997. Afirmă că nu este o hotărâre judecătorească cu privire la contestarea legalităţii actelor în baza cărora ea a efectuat construcţia.

Mai indică că Procopie Zaharia a construit gard între casele de locuit ce le aparţin fără acord şi autorizaţie în acest sens. Menţionează că în urma acţiunilor pârâtului i-a fost cauzat prejudiciu material şi prejudiciu moral. La fel, susţine că Procopie Zaharia la efectuarea construcţiilor nu a ţinut cont de indicaţiile Departamentului Arhitectură şi Urbanism de a construi un perete antifoc şi a edificat ferestre în partea anexei construită de ea, mansardă cu ferestre şi a reconstruit acoperişul în urma căruia ploaia se scurge pe pereţii anexei ce îi aparţine ei. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 25 martie 2010 au fost respinse acţiunea iniţială şi acţiunea reconvenţională.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2011 a fost respins apelul declarat de Procopie Zaharia şi a menţinut hotărârea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 08 februarie 2012 a fost admis recursul declarat de către Procopie Zaharia, casată decizia instanţei de apel şi restituită pricina spre rejudecare în instanţa de apel. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2012 a fost admisă retragerea apelului de către Tatiana Trifauţan, procedura de apel în privinţa acţiunii reconvenţionale a fost încetată. De asemenea, a fost menţionat că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceluiaşi apelant cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2012 a fost respins apelul declarat de Procopie Zaharia şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 15 martie 2013 Procopie Zaharia a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe şi pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii înaintate de către el. Recursul dat se află pe rol la Curtea Supremă de Justiţie a RM.

La 12 august 2013 Agentul guvernamental a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2008, solicitând admiterea cererii, recunoaşterea expresă a violărilor drepturilor reclamantului garantate de art. 6 § 1 din Convenţie şi, după caz, acordarea satisfacţiei echitabile pentru violarea constatată prin aplicarea directă a art. 41 din Convenţie, întru remedierea violării, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2008 precum şi a celorlalte hotărâri judecătoreşti ulterioare acestei decizii şi adoptarea unei soluţii prevăzute de art. 453 alin. (4) CPC. În motivare cererii de revizuire a indicat că la 21 ianuarie 2011, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova conform Regulii 54 § 2 (b) din Regulamentul Curţii Europene, cauza Zaharia versus Moldova, înregistrată cu nr. 17989/09.

Menţionează că Curtea Europeană a considerat că plângerile reclamantului constituie obiectul unei jurisprudenţe bine definite şi nu necesită prezentarea observaţiilor asupra admisibilităţii şi fondului cauzei. Afirmă că a fost solicitată prezentarea poziţiei Guvernului cu privire la o eventuală reglementare amiabilă a speţei şi condiţiile în care părţile pot ajunge la o asemenea soluţie, iar Guvernul, reieşind din circumstanţele litigiului nu a avut decât să accepte calificarea speţei ca fiind obiectul unei jurisprudenţe bine definite.

Susţine că la 28 mai 2013, Guvernul şi-a exprimat poziţia în favoarea reglementării amiabile a cauzei pe rolul Curţii Europene, asumându-şi obligaţia de a cere redeschiderea procedurilor civile ale reclamantului prin intermediul revizuirii şi remedierii pretinselor violări ale Convenţiei Europene cu privire la Drepturile şi Libertăţile Fundamentale ale Omului, inclusiv dacă e cazul, prin acordarea de satisfacţii echitabile în favoarea reclamantului. Mai indică că Procopie Zaharia, se plânge în conformitate cu art. 6 din Convenţie cu privire la încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice prin casarea unei hotărâri definitive adoptate în favoarea sa.

Afirmă că instanţa europeană a elaborat o jurisprudenţă conform căreia dreptul de acces la un tribunal presupune, printre altele, respectarea principiului securităţii juridice, principiu considerat ca fiind unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului, care cere, printre altele, ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie. Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat, ce şi constituie principiul asigurării executării hotărârilor definitive. Menţionează că principiul asigurării executării hotărârilor definitive insistă asupra faptului că, nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă şi executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluţionare a cazului.

Competenţa Curţii Supreme este de a corecta erorile de drept şi omisiunile justiţiei, şi nici într-un caz de a efectua o nouă reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs deghizat, şi nici existenţa unor două păreri asupra aceleiaşi probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Excepţii de la acest principiu se admit doar în cazul în care reexaminarea este necesară în virtutea circumstanţelor fundamentale şi obligatorii. Susţine că dreptul la accesul la justiţie ar fi fictiv dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă să rămână inoperantă, în detrimentul uneia din părţi.

Indică că prezenta speţă nu se deosebeşte substanţial de situaţiile deja examinate în jurisprudenţa Curţii Europene în privinţa Moldovei unde s-a constatat încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice nu numai prin admiterea unui apel sau recurs depus tardiv, dar şi din cauza lipsei oricăror replici sau comentarii ale instanţelor asupra acestor obiecţii din partea părţilor în proces în favoarea cărora acest termen a curs. Iar Curtea Europeană a notat în nenumărate rânduri că omisiunea instanţelor judecătoreşti naţionale de a se pronunţa asupra unei obiecţii formulate de către partea adversă referitoare la un termen procedural de depunere a cererii de revizuire, apelului sau altei modalităţi de contestare a hotărârii devenite definitive, încalcă ipso facto dreptul la un proces echitabil.

Consideră că o remediere a încălcării drepturilor reclamantului în prezenta speţă este necesară şi viciile menţionate urmează a fi înlăturate. O remediere în situaţia de faţă ar constitui casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2008 prin care a fost admisă revizuirea şi remisă cauza la rejudecare. În eventualitatea în care cererea de revizuire va fi admisă, consideră necesar ca în cadrul examinării acesteia, instanţa să analizeze şi chestiunea aplicării directe a art. 41 din Convenţie şi acordării în beneficiul reclamantului a unor eventuale sume cu titlu de satisfacţie echitabilă, echivalent cu satisfacţia acordată de Curtea Europeană în speţele similare împotriva Moldovei.

Speţa nu implică reparaţia nici a unui prejudiciu material, având în vedere că hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 noiembrie 2002 nu este evaluabilă patrimonial şi nu poartă caracterele unui bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie. Menţionează că, chiar dacă reclamantul a pretins violarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, acest capăt de plângere nu a fost rezervat de Curtea Europeană şi nici nu a fost comunicat Guvernului. Prin urmare, remedierea propusă de Guvern în speţă implică doar redeschiderea de proceduri şi reanimarea hotărârii judecătoreşti definitive adoptate de Judecătoria Buiucani mun. Chişinău din 06 noiembrie 2002. Susţine că acordarea acestor satisfacţii în temeiul art. 41 din Convenţie va fi condiţionată de înaintarea unor atare pretenţii de către Procopie Zaharia în faţa Curţii Supreme în cadrul examinării cererii de revizuire.

Consideră că este acceptabilă o diminuare nesemnificativă a compensaţiilor cu titlu de prejudiciu moral, având în vedere remedierea situaţiei după cum s-a indicat, şi având în vedere particularităţile litigiilor la Curtea Europeană care ia în calcul propriile sale proceduri la acordarea de prejudicii morale. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire întemeiată şi care urmează a fi admisă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 449 lit. g) CPC, revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

La caz se constată că prin decizia Tribunalului Chişinău din 19 februarie 2003, a fost respins apelul declarat de către Tatiana Trifauţan şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 noiembrie 2002 prin care a fost admisă acţiune lui Procopie Zaharia şi obligată Tatiana Trifauţan de a nu-i crea obstacole lui Procopie Zaharia în folosirea casei din mun. Chişinău str. Şciusev, 109, apartamentul nr. 7 şi obligată Tatiana Trifauţan să demoleze construcţia anexă la apartamentul nr. 6 din str. Şciusev, 109, mun. Chişinău în termen de o lună de la data intrării prezentei hotărâri în vigoare. Este cert şi faptul că la 21 februarie 2003, Tatiana Trifauţan a depus cerere de revizuire împotriva decizia Tribunalului Chişinău din 19 februarie 2003, care prin decizia Tribunalului Chişinău din 18 martie 2003, menţinută prin decizia Curţii de Apel a Republicii Moldova din 22 mai 2003, a fost respinsă.

Ulterior, la 04 august 2003 şi 27 ianuarie 2004 Tatiana Trifauţan a mai depus cereri de revizuire, care prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 01 octombrie 2003 şi încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 09 iunie 2004 la fel au fost respinse. La 23 mai 2007 Tatiana Trifauţan depune o altă cerere de revizuire, prin care solicită casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 noiembrie 2002, deciziei Tribunalului Chişinău din 19 februarie 2003, deciziei Curţii de Apel a Republicii Moldova din 22 mai 2003 şi deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 09 iunie 2004. Cerere de revizuire a fost depusă ,la 20 iulie 2007, şi de către Consiliul municipal Chişinău. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2007 cererile de revizuire au fost respinse ca inadmisibile.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 06 februarie 2008 au fost admise recursurile declarate de către Tatiana Trifauţan şi Consiliul municipal Chişinău, casată încheierea Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2007 şi trimisă pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău. La 13 mai 2008 Consiliul municipal Chişinău şi-a retras cererea de revizuire. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2008 cererea de revizuire depusă de Tatiana Trifauţan a fost admisă, casate hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 noiembrie 2002, decizia Tribunalului Chişinău din 19 februarie 2003, decizia Curţii de Apel Chişinău a Republicii Moldova din 22 mai 2003 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 09 iunie 2004 şi restituită pricina spre rejudecare la Judecătoria Buiucani mun.

Chişinău. (vol - III f. d. 654) La 07 iulie 2009 Trifauţan Tatiana a depus cerere reconvenţională împotriva lui Procopie Zaharia, solicitând recunoaşterea ilegalităţii acţiunilor lui Procopie Zaharia cu privire la edificarea construcţiilor neautorizate a edificiului şi demolarea acestora. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 25 martie 2010 au fost respinse acţiunea iniţială şi cea reconvenţională. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2011 a fost respins apelul declarat de Procopie Zaharia şi a menţinut hotărârea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 08 februarie 2012 a fost admis recursul declarat de către Procopie Zaharia, casată decizia instanţei de apel şi restituită pricina spre rejudecare în instanţa de apel.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2012 a fost admisă retragerea apelului de către Tatiana Trifauţan, procedura de apel la acţiunea reconvenţională a fost încetată. De asemenea, a fost menţionat că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceluiaşi apelant cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2012 a fost respins apelul declarat de Procopie Zaharia şi menţinută hotărârea primei instanţe. Împotriva acestei decizii Procopie Zaharia a depus cerere de recurs, care se află pe rol la Curtea Supremă de Justiţie. În conformitate cu art. 449 lit. g) CPC, revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

Cu referire la prevederile citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că Agentul Guvernamental, având în susţinere şi dispoziţia art. 6 alin. (1) al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, art. 447 lit. c) şi 449 lit. g) CPC, dispune de dreptul de a depune cererea de revizuire în cauză, care se impune a fi admisă cu casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2012, încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2012, decizia Curţii Supreme de Justiţie din 08 februarie 2012, decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2011, hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 25 martie 2010 şi decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2008, decizia Curţii Supreme de Justiţie din 06 februarie 2008 şi încheierea Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2007. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul invocă următoarele.

După cum denotă actele cauzei, prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2008 a fost admisă cererea de revizuire depusă de Tatiana Trifauţan, casate hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 noiembrie 2002, decizia Tribunalului Chişinău din 19 februarie 2003, decizia Curţii de Apel Chişinău a Republicii Moldova din 22 mai 2003 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 09 iunie 2004 şi restituită pricina spre rejudecare la Judecătoria Buiucani mun. Chişinău. (vol. - III f. d. 654). În motivarea soluţiei pronunţate Curtea de Apel Chişinău, cu referire la art. 449 lit. b) CPC, a reţinut că în cadrul judecării pricinii pârâtul n-a prezentat instanţei Certificatul de urbanism, iar revizuienta Tatiana Trifauţan a aflat despre existenţa acestuia în luna martie 2004, când a solicitat documente de la Primăria mun.

Chişinău. La fel, instanţa a reţinut şi faptul că despre existenţa deciziei de atribuire a lotului de pământ, care nu a fost destinat şi pentru construcţia gardului, revizuienta de asemenea a aflat în luna martie 2004. Astfel, instanţa a considerat că circumstanţele menţionate nu au fost cunoscute instanţei de judecată şi nu au constituit obiect al cercetărilor în prima instanţă. Conform art. 6 § 1al Convenţiei, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanţă independentă şi imparţial, instituită prin lege.

Jurisprudenţa elaborată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, dreptul de acces la un tribunal presupune, printre altele, respectarea principiului securităţii juridice, principiu considerat ca fiind unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului, care cere, printre altele, ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie. Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat, ce şi constituie principiul asigurării executării hotărârilor definitive. În această ordine de idei, în cauză se costată că prin reexaminarea pricinii la 15 octombrie 2008 de către Curtea de Apel Chişinău, în baza cererii de revizuire depusă de către Tatiana Trifauţan, a fost încălcat principiul securităţii raporturilor juridice.

Or, scopul utilizării de către Tatiana Trifauţan a revizuirii nu a fost corectarea erorilor judiciare şi omisiunilor justiţiei, dar anularea unei hotărâri irevocabile, în situaţia în care ultima nu a fost de acord cu soluţia dată de instanţă şi rămasă irevocabilă. La acest capitol, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că încălcarea principiului nominalizat se evidenţiază şi prin faptul că la caz a fost admisă cererea de revizuire depusă de Tatiana Trifauţan, împotriva deciziei Tribunalului Chişinău din 19 februarie 2003 şi cu încălcarea termenului de prescripţie stabilit de lege.

Or, în conformitate cu art. 450 lit. c) CPC, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua când persoana interesată a luat cunoştinţă de circumstanţele sau faptele esenţiale ale pricinii care nu i-au fost cunoscute anterior şi nu i-au putut fi cunoscute – în cazurile prevăzute la art.449 lit. b). În interpretarea corectă a normei citate, Colegiul remarcă că termenul de depunere a cererii de revizuire reprezintă intervalul de timp înăuntrul căruia poate fi exercitată calea de atac a revizuirii. Deşi termenul dat este unul legal şi imperativ, la caz, se constată că acesta a fost omis de revizuienta Tatiana Trifauţan, or chiar dânsa, în cererea sa de revizuire, indică că a aflat despre circumstanţele invocate ca temei de revizuire în luna martie 2004. Cu toate acestea cererea de revizuire a fost depusă doar la 23 mai 2007, fără a fi indicate motivele încălcării termenului de depunere a cererii de revizuire.

În conexiunea celor relatate, Colegiul menţionează că conform jurisprudenţei Curţii Europene a Dreptului Omului, jurisprudenţă obligatorie pentru instanţele naţionale, dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe de judecată independentă şi imparţială, garantat de art. 6 § 1al Convenţiei, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulei Convenţiei, care enunţă preeminenţa principiului supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale a preeminenţei este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive.

Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că în pricina în cauză, prin admiterea de către Curtea de Apel Chişinău a cererii de revizuire depusă de către Tatiana Trifauţan şi redeschiderea procesului, a fost admisă încălcarea normelor de drept procedural şi violarea art. 6 § 1 al Convenţiei. Pentru motivele invocate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2012, încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2012, decizia Curţii Supreme de Justiţie din 08 februarie 2012, decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2011, hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 25 martie 2010, decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2008, decizia Curţii Supreme de Justiţie din 06 februarie 2008 şi încheierea Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2007 şi a emite o nouă încheiere, prin care a respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Tatiana Trifauţan. În aceste condiţii, urmare a încălcării raporturilor juridice prin admiterea ilegală a cererii de revizuire, Procopie Zaharia este îndreptăţit, prin prisma art. 41 al Convenţiei, la acordarea unei satisfacţii echitabile, pentru cauzarea anumitor stresuri şi stări de frustrare. Colegiul consideră că o compensaţie echitabilă suficientă pentru sentimentele aduse ultimului în circumstanţele descrise mai sus şi, care ar corespunde caracterului şi gravităţii suferinţelor psihice suportate de el în perioada dată, nu pot fi echilibrate doar prin simpla constatare a faptelor descrise, acestea urmând a fi estimate la suma de 25000 lei.

În conformitate cu art. art. 452, 453 alin. (1) lit. b) CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite cererea de revizuire depusă de către Agentul Guvernamental. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2012, încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2012, decizia Curţii Supreme de Justiţie din 08 februarie 2012, decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 septembrie 2011, hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 25 martie 2010, decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2008, decizia Curţii Supreme de Justiţie din 06 februarie 2008 şi încheierea Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2007 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Procopie Zaharia împotriva Tatianei Trifauţan cu privire la înlăturarea impedimentelor în folosirea proprietăţii şi demolarea construcţiei anexe şi la cererea reconvenţională a Tatianei Trifauţan împotriva lui Procopie Zaharia cu privire la demolarea construcţiei neautorizate şi se pronunţă o nouă încheiere prin care: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Tatiana Trifauţan. Se încasează din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, în beneficiul lui Procopie Zaharia cu titlu de prejudiciu moral suma de 25000 (douăzeci şi cinci mii) lei.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi Ala Cobăneanu