2rh-247/13 — Obligarea de a efectua modificări în planul cadastral şi obligarea de a nu crea impedimente în folosirea imobilului şi terenului aferent

prima instanţă: B. Talpă dosarul nr. 2rh-247/13 instanţa de apel: L. Bulgac, A. Gavriliţa, L. Popova instanţa de recurs: A. Cobăneanu, T. Răducanu, S. Moldovan ÎNCHEIERE 18 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi Ala Cobăneanu examinând cererea de revizuire depusă de către Grigori Cojuhar în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigori Cojuhar împotriva lui Igor Păduraru, Primăriei com.

Coşniţa, r-nul Dubăsari şi Oficiului Cadastral Teritorial Dubăsari cu privire la obligarea de a efectua modificări în planul cadastral şi obligarea de a nu crea impedimente în folosirea imobilului şi terenului aferent împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2013, prin care recursul declarat de către Grigori Cojuhar a fost considerat inadmisibil constată: La 16 decembrie 2008, Grigori Cojuhar a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Păduraru cu privire la demolarea construcţiilor nelegitime şi înlăturarea impedimentelor în folosirea bunului imobil. În motivarea acţiunii a indicat că el este proprietarul casei de locuit individuale cu suprafaţa de 141,9 m.p.

(nr. cadastral 3818110.358.01), construcţie accesorie (bucătărie de vară nr. cadastral 3818110.358.02 cu suprafaţa de 37,8 m.p. construcţie accesorie (şură nr. cadastral 38118110.358.04) cu suprafaţa de 376,0 m.p., terenul aferent (nr. cadastral 38118110.358) cu suprafaţa de 0,3984 ha, ce se confirmă prin extrasul din Registrul bunurilor imobile din 23 octombrie 2008. Menţionează că în conformitate cu planul de construcţie din 07 iulie 1980 el a instalat gard din plasă metalică de la peretele surei de 2,8 metri până la terenul aferent a vecinei Vera Leşan, fără careva conflict. Susţine că după ce vecinii noi, în anul 2000, Valeriu Păduraru şi feciorul lui, Igor Păduraru, au procurat imobilul cu terenul aferent de la fiica vecinei Valentina Gorobeţ, între ei au apărut neînţelegeri şi conflicte de vecinătate în ceea ce priveşte instalarea gardurilor şi construcţiilor neautorizate.

1 Afirmă că fără consimţământul lui, în mod abuziv, vecinii Păduraru au instalat gardul pe terenul lui aferent la o distanţă de 1,7 metri până la 5,6 metri de la peretele surei lui din stâlpi şi plasă metalică pe o lungime de 49,15 metri, au construit până la peretele bucătăriei de vară un gard din stâlpi şi plasă metalică cu lungimea de 2,8 metri, îngrădindu-i accesul liber pe lângă casă şi şure, au construit fundament al bucătăriei sale de vară, cu suprafaţa de 6,0 m.p. pe lângă peretele şurei lui, la o distanţă de 60 cm şi au săpat sub peretele surei pe o lungime de 17 metri cu adâncimea de 70 cm. Invocă că pârâţii îi creează obstacole în folosirea imobilului şi terenului aferent şi nu-i permit să efectueze reparaţia curentă şi capitală a imobilului.

Indică că de multiple ori s-a adresat cu plângeri în adresa Consiliului com. Coşniţa, r-nul Dubăsari, Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru şi alte organe de drept. Menţionează că la 30 iunie 2006 Comisia funciară a com. Coşniţa, r-nul Dubăsari a hotărât ca Igor Păduraru să strămute benevol gardul cu 1,50 metri de la peretele şurei lui. La fel, susţine că pârâtul la 12 iulie 2006 i-a dat acordul în scris la construirea gardului dintre hotare, aşa cum este stabilit de toate documente şi cum a fost gardul până la cumpărarea de către dânsul a imobilului dat, însă îi pune piedici în folosirea imobilului şi nu-i permite să instaleze gardul conform actelor de care dispune.

Solicită obligarea pârâtului să strămute gardul de pe terenul lor aferent din partea de jos a terenului, de la 1,70 metri până la 5,6 metri de la peretele şurei lui, pe o lungime de 49,15 metri, construit din stâlpi şi plasă metalică, să demoleze gardul construit ilegal până la peretele bucătăriei lui de vară şi anume gardul construit din stâlpi şi plasă metalică cu lungime de 2,8 metri, să demoleze fundamentul bucătăriei sale de vară cu suprafaţa de 6,0 m.p., construit ilegal pe lângă peretele şurei lui, la o distanţă de 60 cm şi să niveleze pământul care a fost săpat de dânsul sub peretele şurei, pe o lungime de 17 metri cu adâncimea de 70 cm; să nu-i creeze impedimente la instalarea: gardului din dosul şurei, din partea de jos a terenului de la o distanţă cu 5,6 metri până la o distanţă de 1,5 metri din partea de sus a terenului pe o lungime de 17,13 metri, la instalarea gardului pe lângă terenul aferent la o distanţă de 1,5 metri de la peretele şurei până la o distanţă de 0,1 metri pe o lungime de 22,95 metri, înspre drumul central a comunei Coşniţa; obligarea pârâtului să nu le creeze obstacole în folosirea imobilului şi terenului aferent şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În cadrul dezbaterilor judiciare Grigori Cojuhar, reprezentat de către Gheorghe Nistreanu a depus cerere suplimentară împotriva lui Igor Păduraru, Primăriei com. Coşniţa, r-nul Dubăsari şi Oficiului Cadastral Teritorial Dubăsari, prin care a solicitat obligarea Primăriei com. Coşniţa, r-nul Dubăsari şi Oficiului Cadastral Teritorial Dubăsari să efectueze modificarea planurilor cadastrale din titlurile de autentificare a dreptului deţinătorului de teren după cum urmează: planul sectorului cu numărul cadastral 3818110358 a lui Grigore Cojuhar: poz. 9-10 de schimbat de la 39,86 metri până la 41,6 metri, poz. 6-7 de schimbat de la 2,76 metri la 0,00 metri în direcţia poz. 8, poz. 7-8 de schimbat de la 2,82 metri la 0,00 metri în direcţia poz.

8, poz. 8 de unit cu poz. 4 pe linie dreaptă; planul sectorului cu numărul cadastral 3818100029 a lui Igor Păduraru: poz. 2 de unit cu poz. 6 pe linie dreaptă, poz. 7-8 de schimbat de la 19,97 metri până la 18,20 metri, poz. 3-4 de schimbat de la 1,04 metri până la 2 2,40 metri, invocând că în planurile cadastrale înregistrate las OCT Dubăsari şi indicate în titlurile deţinătorilor de teren se conţin erori în suprafeţele terenurilor. Ulterior, Grigori Cojuhar, reprezentat de către Gheorghe Nistreanu a renunţat la cerinţele 1, 2, 3 din cererea de chemare în judecată depusă la 16 decembrie 2008, solicitând admiterea integrală a cererii suplimentare cu privire la modificarea titlurilor cadastrale a ambelor părţi şi încasarea tuturor cheltuielilor de judecată, pentru efectuarea expertizei şi taxa de stat în sumă de 2336 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Dubăsari din 21 decembrie 2011 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 noiembrie 2012 a fost respins apelul declarat de către Grigori Cojuhar şi menţinută hotărârea primei instanţe. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilir 2013 recursul declarat de către Grigori Cojuhar a fost considerat inadmisibil. La 27 iunie 2013, Grigori Cojuhar a depus cerere de revizuire solicitând, admiterea acesteia, casarea încheierii instanţei de recurs şi rejudecarea pricinii în fond conform prevederilor aplicabile la caz. În motivarea cererii de revizuire a invocat că litigiu a apărut în privinţa acaparării ilegale a teritoriului sau, cu suprafaţa de aproximativ 200 m2, a copacului de cireş şi pereţilor de la şopron, de către familia Păduraru cu folosirea ameninţărilor reale cu moartea, gesturilor indecente, cu frecvente conflicte şi certuri.

A indicat că Primăria satului Coşniţa recunoaşte că s-au comis unele erori la calcularea frontierei dintre case, însă nu a întreprins nici o măsură. A mai indicat că nu este de acord cu hotărârile judecătoreşti anterioare, deoarece la examinarea cauzei nu s-a concretizat care erau hotarele la cumpărarea imobilului, nu s-au folosit materialele şi actele din arhivă şi documentaţia de evidenţă ale Primăriei, care au fost arătate în şedinţele de judecată, pentru concretizarea hotarelor parcelelor de pământ, nu a fost studiată harta topografică şi planul lotului său de pământ. Susţine că nu au fost examinate materialele prezentate de către Valentina Gorobeţ, proprietara lotului de pământ, şi anume actul cu privire la dreptul la moştenirea imobilului de la mama sa Vera Leşan, unde sub nr. 304 este lotul de 0,18 ha, iar la Valentina Gorobeţ este de 0,20 ha.

Mai susţine că examinarea cauzei a fost efectuată în lipsa materialelor şi documentelor ce atestă dreptul vânzării lotului de pământ, potrivit legii cu privire la preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului RM. Nu a fost întocmit procesul-verbal la vânzare-cumpărare, nu au fost convenite hotarele cu vecinii, nu este prezent actul întocmit de arhitect, cu indicarea pe plan şi planul general a hotarelor convenite cu vecinii şi planul demolării construcţiilor. Afirmă că în materialele cu privire la dreptul de proprietate a Valentinei Gorobeţ şi Igor Păduraru, titlurile 3818000029 şi 3818110348 sunt multe contradicţii în mărimile hotarelor şi loturilor de pământ.

Însă, la cererea instanţei, Igor Păduraru nu a prezentat titlul nr. 3818110348, în care este indicată altă suprafaţă a lotului de 0,2258 ha şi numărul de înregistrare fiind de 1619. A mai indicat că nici prima instanţă, nici Procuratura r-lui Dubăsari nu s-a interesat de suprafaţa reală care îi aparţine lui Igor Păduraru; 0,18; 0,20; 0,2258; 0,2610 sau 0,32 ha. Nu a fost verificat nici pentru ce suprafaţă plăteşte impozitul Igor 3 Păduraru, căci din datele din registrul Primăriei cu nr. 1619 din 21 septembrie 2001, el achită doar pentru o suprafaţă de 0,18 ha. Susţine că prima instanţă a ignorat propunerea lui Igor Păduraru de a rezolva conflictul paşnic, deoarece la 18 iulie 2006, acesta, în faţa martorilor şi în formă scrisă a indicat că este de acord să demoleze gardul şi să-l construiască acolo unde era până la cumpărarea lotului.

Astfel, din aceste considerente afirmă că s-au comis anumite omisiuni, iar prima instanţă a emis o hotărâre ilegală cu care nu este de acord. Consideră că instanţa de apel superficial a examinat legalitatea hotărârii primei instanţe, în care lipsesc cerinţele formulate faţă de pârât, Primărie şi OCT Dubăsari, precum şi cerinţa cu privire la efectuarea unei noi expertize. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă.

În susţinerea cererii de revizuire Grigori Gojuhar a prezentat copia din registru de evidenţă a pământului Primăriei pe numele lui Vera Leşan, mama Valentinei Gorobeţ din anul 1997, contul personal nr. 304, copia titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe numele Valentinei Gorobeţ, înregistrat sub nr. 304, copia din Registrul deţinătorilor de teren a Primăriei unde nr. de înregistrare 304 scris după Nicolaeva (Conţevici) Raisa Ilie, numărul cadastral 3818110240, copii din registru de evidenţă a pământului a Primăriei cu privire la plata impozitului de către Igor Păduraru din 01 septembrie 2001. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Cu referire la prevederile enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de către revizuient în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 CPC, deoarece copia titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe numele Valentinei Gorobeţ, înregistrat sub nr. 304 este anexat la materialele dosarului (f. d. 12 vol. I), respectiv a constituit obiect de studiu pe parcursul examinării cauzei, căruia i-a fost dată apreciere corespunzătoare.

La fel nici alte înscrisuri prezentate de către revizuient nu pot constitui temei pentru admiterea cererii de revizuire în sensul formulat, or ultimul nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării pricinii a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale pentru soluţionarea pricinii, inclusiv şi pentru obţinerea actelor prezentate ca temei de depunere a cererii de revizuire, condiţie însă care este direct impusă prin lege. Aici se va remarca că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea 4 neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că revizuentul Grigori Cojuhar în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci din contra a oferit împrejurări ce ţin de fondul cauzei. Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Din considerentele menţionate şi având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Grigori Cojuhar împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigori Cojuhar împotriva lui Igor Păduraru, Primăriei com.

Coşniţa, r-nul Dubăsari şi Oficiului Cadastral Teritorial Dubăsari cu privire la obligarea de a efectua modificări în planul cadastral şi obligarea de a nu crea impedimente în folosirea imobilului şi terenului aferent. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi Ala Cobăneanu 5